KorAP: Find »[drukola/base=diviziune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...354 >

8,849 matches

Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315

doi părinți. Acestea pot fi eliminate la nivel instituțional prin responsabilizarea taților în privința creșterii copilului (concediu parental), sancționarea celor care nu plătesc pensia alimentară (adecvată financiar), modificarea socializării de gen (care poate determina schimbări, dar în timp) etc. În gospodărie, diviziunea de gen a muncii produce diferențe care se pot atenua prin modificarea socializării de gen, prin tehnologie (ultima depinde mai ales de veniturile familiei, iar, în condițiile în care aparatura electrocasnică este considerată un produs de lux, și nu instrument

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
de un an poate să revină în activitatea profesională cu normă întreagă, dacă i se permite să își alcătuiască singură programul de lucru). Experiența de muncă joacă, de asemenea, un rol important în ceea ce privește stimularea schimbărilor privind activitatea profesională și repartizarea/diviziunea sarcinilor domestice (xe "Crompton"Crompton, xe "Harris"Harris, 1998, p. 127). Cele două autoare prezintă, bazându-se pe o cercetare a orientărilor profesionale ale femeilor în timp, modul în care trecerea de la un stadiu al carierei la altul (de la munca

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
conform căreia un obstacol fundamental în calea creșterii (cantitative și calitative) a implicării femeilor pe piața muncii rezultă din persistența rolurilor tradiționale de gen care conduc la asumarea de către femei a majorității sarcinilor domestice (apariția copiilor într-un cuplu adâncește diviziunea de gen a muncii domestice), acest lucru ducând, la rândul său, la efecte negative asupra carierei profesionale 2. Corolarul acestui fapt este că, atunci când femeile decid să maximizeze cariera profesională (fapt care necesită investiție de timp sau resurse), acest lucru

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
din capi de familie femei) și demografice (scăderea numărului nașterilor) a dus în unele cazuri la chestionarea modului în care familia și genul sunt interpretate politic în societățile moderne capitaliste. xe "Okin"Okin (1989) consideră că persistența modelelor tradiționale de diviziune a muncii în familie poate fi explicată prin „supraviețuirea” modelului „capului de familie”, respectiv a perspectivei că bărbatul este cel care aduce venitul material în casă, iar femeia este responsabilă de munca domestică, neremunerată. xe "Okin"Okin (1989) arată că

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
iar femeia este responsabilă de munca domestică, neremunerată. xe "Okin"Okin (1989) arată că așteptările cauzate de socializare în legătură cu asumarea (implicită) de către femei a rolurilor de îngrijitoare, durata și inflexibilitatea zilei de lucru, diferența genizată de câștiguri predispun la o diviziune genizată a muncii, în care bărbații sunt principalii aducători de venit, iar femeile, principalele responsabile pentru muncile domestice. Acest model tradițional a oferit (inițial) cadrul de fundamentare al principalelor instituții și mecanisme ale statului bunăstării, cum ar fi sistemele de

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
în totalitate o familie (xe "Fraser"Fraser, 1994). Modelul care a dominat economiile de piață și pe cele socialiste (poate chiar într-o mai mare măsură) este cel al familiei cu două venituri. În acest context, persistența modelelor tradiționale de diviziune a muncii domestice acționează ca un impediment pentru activitatea profesională a femeilor, prin limitarea timpului disponibil pentru munca salariată (ducând la modele de ocupare part-time, retragerea definitivă sau temporară de pe piața muncii și la o investiție mai redusă în dezvoltarea

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
o reglementează (legislație, instituții, mecanisme), cât și angajatorii, privați sau publici, nu a deținut vreodată2- și nu o face nici acum - instrumentele necesare pentru a-i integra pe angajații care au copii în întreținere. În România, inegalitățile de gen în diviziunea muncii sunt scufundate într-o „mantie de egalitate (egalitarism)” (Benschop, xe "Halesma"Halesma, xe "Schreurs"Schreurs, 2001), mai precis într-o abundență legislativă și instituțională care reglementează problema discriminăriipe piața muncii. Situația este regăsită și în majoritatea statelor europene, însă

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Prundu, A. Fulvio, S. Diapazonu etc. În afara politicii de partid, a disputelor cu ziariștii de la „Bârladul” ori de la „Tutova”, cu ultimii intrând în discuție chiar și G. Tutoveanu, se publicau rubrici diverse, de interes: 134 „Chestiuni economice”, „Producția, munca și diviziunea muncii” a fost un serial semnat de I.G. Cioresc u - Bogdana. La „Foiletonul ziarului „Propaganda conservatoare” s‐au publicat: „Soarele - studiu de mitologie română” de N.L. Kostake; „Religia în educație” de Zoe G. Tutoveanu; „Aurorele pol are” semnat Cosmos, „Relațiile

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

orice abatere. Aceasta cu atât mai mult cu cât se sprijină și pe un al doilea criteriu, de natură psihologică, privitor la nivelul de dezvoltare a capacităților mentale. Structurarea pe orizontală a sistemului de Învățământ se face În concordanță cu diviziunea socială și profesională a muncii orientată ferm și permanent către diferențiere și detaliere. În structura profesiilor apar mereu noi poziții sau deschideri, fie prin diversificarea celor existente și mai cuprinzătoare, fie prin introducerea unora complet noi, inexistente În prealabil. În funcție de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
mai cuprinzătoare, fie prin introducerea unora complet noi, inexistente În prealabil. În funcție de natura muncii se constituie tipuri de profesii. Acestea se diferențiază după conținutul pregătirii generale, obiceiuri, convingeri. Apare astfel tendința legării omului de un anumit tip de muncă. Dar, diviziunea muncii apare și datorită Înclinațiilor sau a vocației 2 individuale spre o profesie sau alta. Declarația lui Ulise din Odiseea 3: „Fiecăruia activitatea care i se potrivește”, este urmată de justificarea teoretică a lui Platon și Aristotel. „Fiecare dintre noi

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
iar altul doar coase pantoful; unul nu face decât să croiască hainele, În timp ce altcineva le asamblează părțile”. Deosebind diversele tipuri de operații În confecționarea unui produs, s-ar părea că aceasta ar trebui să dea semnificația socială și tehnică a diviziunii muncii. Poetul latin Aulus Persus Flacus 4 (34-62), referindu-se și el la aceste aspecte, scrie În Satira V: Nu izbutește nimeni lucruri mai mari decât puterea lui; Îți spune dreapta judecată, ce-i cu putință și ce nu-i

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
putință și ce nu-i. Așa-s poruncile naturii, așa e legea omenească: Să nu Încerce neștiința, ce nu-i e dat să ndeplinească. La rândul său, peste veacuri, Immanuel Kant5 scria: „Toate meșteșugurile, meseriile și artele au câștigat prin diviziunea muncii, deoarece nu unul face toate, ci fiecare se limitează la o muncă anumită, care prin tehnica ei se deosebește sensibil de altele, pentru a o putea executa cu cea mai mare perfecțiune și cu mai mare ușurință. Acolo unde

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
a o putea executa cu cea mai mare perfecțiune și cu mai mare ușurință. Acolo unde muncile nu sunt astfel distinse și distribuite, unde fiecare este priceput la toate, meșteșugurile zac În cea mai mare barbarie”. Ideea că procesul accentuării diviziunii muncii are doar efecte pozitive a rezistat timpului și chiar În vremurile noastre sunt mulți cei care aduc argumente În acest sens. Însă, dinamica progresului tehnic și, În consecință, a celui economico-social a condus la apariția unui nou punct de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
În vremurile noastre sunt mulți cei care aduc argumente În acest sens. Însă, dinamica progresului tehnic și, În consecință, a celui economico-social a condus la apariția unui nou punct de vedere și anume acela că există un punct critic al diviziunii muncii, care subliniază faptul că diviziunea muncii are efecte pozitive asupra randamentului numai până la un anumit nivel al accentuării diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
care aduc argumente În acest sens. Însă, dinamica progresului tehnic și, În consecință, a celui economico-social a condus la apariția unui nou punct de vedere și anume acela că există un punct critic al diviziunii muncii, care subliniază faptul că diviziunea muncii are efecte pozitive asupra randamentului numai până la un anumit nivel al accentuării diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva precizări privind relația diviziunii sociale a

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
celui economico-social a condus la apariția unui nou punct de vedere și anume acela că există un punct critic al diviziunii muncii, care subliniază faptul că diviziunea muncii are efecte pozitive asupra randamentului numai până la un anumit nivel al accentuării diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva precizări privind relația diviziunii sociale a muncii În procesul umanizării ei. În primul rând, stabilirea unui punct optim al diviziunii

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
un punct critic al diviziunii muncii, care subliniază faptul că diviziunea muncii are efecte pozitive asupra randamentului numai până la un anumit nivel al accentuării diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva precizări privind relația diviziunii sociale a muncii În procesul umanizării ei. În primul rând, stabilirea unui punct optim al diviziunii sociale a muncii nu trebuie să aibă ca unic criteriu randamentul În muncă, performanța profesională. Principalul

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
faptul că diviziunea muncii are efecte pozitive asupra randamentului numai până la un anumit nivel al accentuării diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva precizări privind relația diviziunii sociale a muncii În procesul umanizării ei. În primul rând, stabilirea unui punct optim al diviziunii sociale a muncii nu trebuie să aibă ca unic criteriu randamentul În muncă, performanța profesională. Principalul criteriu de stabilire a gradului optim (și a

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
diviziunii, dincolo de care efectele ei pozitive scad. Deci, se poate presupune existența unui punct optim al diviziunii muncii, care impune câteva precizări privind relația diviziunii sociale a muncii În procesul umanizării ei. În primul rând, stabilirea unui punct optim al diviziunii sociale a muncii nu trebuie să aibă ca unic criteriu randamentul În muncă, performanța profesională. Principalul criteriu de stabilire a gradului optim (și a tipului) de diviziune socială a muncii Îl constituie efectul acesteia asupra posibilităților de actualizare și dezvoltare

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
muncii În procesul umanizării ei. În primul rând, stabilirea unui punct optim al diviziunii sociale a muncii nu trebuie să aibă ca unic criteriu randamentul În muncă, performanța profesională. Principalul criteriu de stabilire a gradului optim (și a tipului) de diviziune socială a muncii Îl constituie efectul acesteia asupra posibilităților de actualizare și dezvoltare a capacităților creatoare În condiții de satisfacție și coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
criteriu de stabilire a gradului optim (și a tipului) de diviziune socială a muncii Îl constituie efectul acesteia asupra posibilităților de actualizare și dezvoltare a capacităților creatoare În condiții de satisfacție și coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Îl constituie efectul acesteia asupra posibilităților de actualizare și dezvoltare a capacităților creatoare În condiții de satisfacție și coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
de actualizare și dezvoltare a capacităților creatoare În condiții de satisfacție și coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și dezvoltare a potențialului uman În și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
coevoluție. În al doilea rând, gradul optim de diviziune socială a muncii trebuie să fie determinat și prin stabilirea pragului de la care diviziunea socială a muncii produce o diviziune ocupațională ireversibilă a membrilor societății. Acest punct este deosebit de important Întrucât diviziunea socială a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și dezvoltare a potențialului uman În și prin procesul muncii. Problema nu este de a evita consecințele negative ale

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
a muncii prelungită la nivelul membrilor societății produce o stratificare a acestora și o repartizare inegală a posibilităților de actualizare și dezvoltare a potențialului uman În și prin procesul muncii. Problema nu este de a evita consecințele negative ale unei diviziuni exagerate a muncii (cazul lucrului În bandă) prin simpla rotare a tuturor membrilor unei formații de lucru prin toate operațiile, ci de a oferi posibilitatea unificării În una și aceeași persoană atât a etapelor de concepție, cât și a celor

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]