2,116 matches
-
în care își expune doctrina și programul. Lucrarea, care va deveni cîțiva ani mai tîrziu un imens succes editorial, nu are nimic original. Studiul hitlerist reia de fapt, exagerîndu-le, temele pe care le dezvoltaseră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, doctrinarii pangermanismului 23 și cei care, ca francezii Joseph Gobineau, Georges Vacher de Lapouge și lules Soury sau ca scriitorul german de origine engleză H.S. Chamberlain, mare admirator al lui Wagner și ginerele maestrului de la Bayreuth, credeau că au găsit în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Un aspect important al activității majorității partidelor constă în elaborarea și implementarea politicilor. După cum se știe, unele partide există doar în beneficiul liderilor, în timp ce altele pretind că sunt pur pragmatice și că nu adoptă nicio ideologie, privită ca o postură "doctrinară". O absență totală a direcției politice este totuși rară. Pragmatismul este o atitudine ideologică, atât în sensul negativ în care respinge sugestia că țările ar putea fi conduse mai bine dacă există repere generale în determinarea politicilor, cât și în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și foarte folositoare propagandă franco-română.” * Dar iată ce scria Glasul Bucovinei la 29 ianuarie 1924 în articolul intitulat LENIN: „Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin, a murit. A murit definitiv... ... Lenin a fost una din figurile caracteristice ale revoluției rusești. Un doctrinar fanatic, cu apucături de tiran, un ireductibil marxist cu gândul de a desființa tot ce a clădit în lumea aceasta cultura de mai multe milenii. Un adept fără rezerve și fără reticențe al înlocuirii vieții publice prin dictatura proletariatului, a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sfânt. A gonit ca și cu o baghetă magică orice scrupul din fundul conștiințelor tulburate; și el a fost poate singurul bolșevic consecvent până la capăt. 118 Nici o jertfă n-a cruțat-o, nici un sentiment de umanitate nu l-a reținut. Doctrinar consecvent, a încercat cu violență extremă să introducă sistemul de viață construită după filosofia materialistă a lui Karl Marx. Și în experimentarea acestei teorii, pur economice, n-a cruțat sângele semenilor săi. Nici teroarea, nici închisoarea, nici sângele vărsat, nici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Curții Apelative și în județele Dorohoi și Hotin, celor 509 membri ai Baroului bucovinean, punându-le la dispoziție studii de doctrină, critică juridică, prin publicarea și adnotarea jurisprudenței instanțelor vis a vis de litigiile ivite și legile țării. Tratând chestiunile doctrinare de drept interprovincial, de drept comun și nouă legislație, dezbătând problemele sociale și de criminologie, revista își propunea să fie o „tribună a Bucovinei juridice, în coloanele căreia fiecare magistrat, fiecare avocat va putea prin studii, articole sau adnotări de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rusa). În 1900 a fost numit docent la Catedra pentru care sa specializat, iar în 1903, profesor extraordinar și în 1906 profesor ordinar (titular). În 1932 profesor onorariu. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, de înaltă ținută științifică și doctrinară. La înmormântarea sa a vorbit profesorul universitar de la facultatea de teologie din București, scriitorul Gala Galaction. * Nicolae Popescu - Prahova s-a născut la 25 martie 1886 în comuna Tătărăni, județul Prahova, ca al patrulea copil al preotului Grigorie și al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Titluri „Ritmul generațiilor în evoluția artelor” de Traian Brăileanu, „O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu” de Liviu Rusu, „Generațiile revoluționare” de Pavel Costin Deleanu, „Critica oficială și drumul românismului” de George Macrin, păreau materiale de adâncime, unele cuminți, neofensive, dar doctrinare. Cititorul neavizat păstra un semn de întrebare chiar de la nr.1.5. 1936, când la rubrica redacțională, i se spusese: „cărțile, revistele și manuscrisele se vor trimite pe adresa camaradului prof. Liviu Rusu” și că „secretariatul revistei e făcut de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui Eminescu, inși din aceeași generație biologică, tovarăși de libațiuni la birturi de categoria a doua, visând, probabil, „zorii” unei celebrități din ce în ce mai problematice... Antipatică, nu știu exact de ce, poate că venea din „activul UTM” sau pentru că se ocupa cu „treaba” doctrinară, ce nu avea legătură cu literatura „pură” etc. Dar antipatia noastră s-a accentuat când am aflat printr-o indiscreție a unuia dintre șefii de secție (Sami Damian sau Dolfi Solomon sau redactor-șef-adjunct, amabilul, finul Milo Petroveanuă, care aveau dreptul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Marxismul era impregnat cu prea puțină nostalgie pentru a rezista pe distanțe lungi. În cel mai bun caz, epopeea lui urca până în secolul al XVIII-lea. Davidul său ar fi putut fi Gracchus Babeuf. Acestui islam fără Dumnezeu, inventat de doctrinari pentru a-l seduce pe occidentalul îmbrăcat în salopetă, i-au lipsit, în mod straniu, lăstarii. Actualul deținător al brevetului mesianic, Verdele, are paisprezece veacuri de amintiri care să-l împingă din spate, de la bătălia lui Al-Bakr și de la primii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
suportă șocul manipulărilor" încât, citit mai încoace, cu lupa corectitudinii politice, textul eminescian de un patriotism ardent, se știe poate fi suspectat și acuzat de "naționalism fervent și reacționar xenofob". Numai că Eminescu punctează același "nu a fost un îngust doctrinar de partid", el "se exprimă liber, în totală independență de gândire, apărând nu interesele partidului ci ne spunea "ale tuturor românilor", fapt ce i-a și adus "carantina ideologică"", "impusă în ianuarie 1882". E de reținut faptul că "Eminescu denunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și o corespondență de natură estetică, de natură neoromantică, explicabilă prin ancorarea lor în spiritul veacului al XIX-lea și prin deschiderea spre veacul XX". Deosebirea fundamentală, ni se atrage atenția, este "activismul literar al lui Macedonski, spirit prin excelență doctrinar, și structura interioară eminesciană, în genul primilor romantici, care preferă tonul meditativ, reflexiv, cu toate că activitatea de publicist a lui Eminescu ne relevă un spirit justițiar, mai puțin doctrinar, ce-i drept". O lectură "novatoare" probează, în totul, "impactul" major pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se atrage atenția, este "activismul literar al lui Macedonski, spirit prin excelență doctrinar, și structura interioară eminesciană, în genul primilor romantici, care preferă tonul meditativ, reflexiv, cu toate că activitatea de publicist a lui Eminescu ne relevă un spirit justițiar, mai puțin doctrinar, ce-i drept". O lectură "novatoare" probează, în totul, "impactul" major pe care l-a avut eminescianismul asupra liricii românești moderne. Iar Florin Oprescu face o asemenea analiză privind cataliza eminesciană. Un alt "neoromantic", un "modern autentic", din perspectiva exegetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
preiau formularea lui C. Noica, impunându-l în rândul marilor conștiințe morale ale umanității. Una dintre aceste cercetări, de o impresionantă amploare a studiului, este datorată lui George Ene, Eminescu. Securitatea și siguranța națională a României 4, consacrată strategului politic, doctrinarului Eminescu, gazetarului care "ține sub observație întreaga realitate românească, sub aspectul unor elemente relevante pentru securitatea și siguranța națională", făcând o "evaluare critică a întregului sistem social, relevându-i vulnerabilitățile, cauzele și efectele acestora, sugerând ori propunând măsuri concrete de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
guvernare. De altfel, și-a păstrat pe tot parcursul angajamentului său în paginile ziarului Timpul o anume independență de gândire și de atitudine, care n-a convenit, de multe ori, conducătorilor partidului. George Ene fixează astfel coordonatele esențiale pentru înțelegerea doctrinarului Eminescu, pentru naționalismul și românismul său, pentru antisemitismul de care este acuzat pe nedrept, pentru antiliberalismul și paseismul susținut, etc., făcând dovada că teoriile sale sunt "rezultatul unor constructe întemeiate pe cultură, pe cunoașterea nemijlocită a realității, pe reflecție și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dezvoltării, până la D. Vatamaniuc el stăruind asupra a trei etape ale gazetarului și Mihai Dorin, care propune "cinci stadii" de manifestare gazetărească. Mult mai interesantă este însă trecerea în revistă a modului în care a fost discutată în timp concepția doctrinară a gazetarului, exegetul punctând câteva repere în această direcție: Eugen Lovinescu, cel care considera "opera politică" eminesciană ca aparținând unui "reacționarism radical"; Șerban Cioculescu lansând ideea "vocației paralele" a lui Eminescu și evaluându-i modernitatea gazetăriei prin "prisma permanenței naționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
satira, care dincolo de avizul tematic, de subiectul abordării, se desăvârșește prin procedee retorice rafinate, pe care Eminescu le utilizează cu firescul mânuirii lor de către un deplin cunoscător al capacităților acestora de exprimare. Nu mai puțin supuse regulilor retoricii sunt articolele doctrinare aici analiza se face pe Icoane vechi și icoane nouă, în care "polemica împotriva liberalilor capătă accente dionisiace, ținând de hybris". Sunt urmărite, deci, strategiile satirice ironia, caricatura, șarja, agresiunea verbală ș.a. pentru a concluziona: "Valoarea satirei eminesciene rezidă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
între ele într-un context social dat". În ceea ce privește abordarea chestiunilor de Economie politică, Eminescu, ne asigură Mihai Cimpoi, "eminescianizează și în acest domeniu, luând din tratate tot ce "îi convine", adică "tot ce e sănătos ca idee", conform orientărilor sale doctrinare și imperative în studiul sociologic al realităților românești". La rândul său, Religia, e considerată în sensul că "substratul religios al creației lui Eminescu nu se limitează doar la precreștinismul și creștinismul ei, ci este văzută într-o raportare specifică, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
substratul religios al creației lui Eminescu nu se limitează doar la precreștinismul și creștinismul ei, ci este văzută într-o raportare specifică, de natură ontologică, la Divinitate". Cât privește ideile pedagogice (Pedagogia) promovate de Eminescu, acestea "derivă din organicismul său doctrinar", astfel încât modul în care concepe persoana și personalitatea, "ne trimite la paradigma postmodernă în educație care "formulează ca obiectiv esențial dezvoltarea integrală a personalității umane". O atenție aparte se acordă Limbii și limbajului, Mihai Cimpoi selectând din vocabularul acestuia o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
integral promisiunile, iar dreapta produce mai mult decât consumă, motiv pentru care nu e prea populară. Privind În natură, aș găsi imediat o asociere din acest punct de vedere, Între stânga și animal, respectiv dreapta și plantă; iar diversele nuanțe doctrinare, indiferent de aripă, cu diversele specii de animale, respectiv de plante. Și, Încă, după cum animalul sărăcește mediul În nutrienți, iar planta Îl Îmbogățește, Înseamnă că o guvernare de stânga sărăcește mediul, adică infrastructura societății În favoarea indivizilor, iar una de dreapta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cf. C. NARLY, Patru mari educatori, Editura Cultura Românească, București, 1933. 3. O sinteză a autoritarismului și liberalismului în educație disciplina liberă 1. W. FOESTER, Școala și caracterul, traducere de STELIAN CONSTANTINESCU, f.a. 2. Cf. ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, W. Foester sinteză doctrinară, Iași, 1926. 4. "Educația nouă" o "revoluție coperniciană" în pedagogie 1. Din 1894, J. DEWEY a fost profesor de filosofie, psihologie și pedagogie la Universitatea Chicago, unde a creat o școală elementară experimentală (1896-1903). Din această perioadă datează primele sale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în egalitate, ci accepta împărțirea în clase a societății ca parte a ordinii firești. Scopul ei era pur și simplu menținerea stării de sănătate a celui mai de jos strat social și acordarea drepturilor cuvenite stării lui sociale. Mult mai doctrinar decît mama sa, Joseph al II-lea era în favoarea unor măsuri mai radicale. Spre deosebire de Maria Tereza, care era fundamental pragmatică și conservatoare, el își însușise grație educației primite multe din ideile esențiale ale Iluminismului, inclusiv convingerea că oamenii au drepturi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
după convertiți, catolicii au apelat la metode mai subtile, concentrîndu-se nu asupra convertirii la catolicism, ci la biserica unită sau la cea greco-catolică. Condițiile cerute pentru a deveni membru al uneia dintre acestea erau simple, ortodocșilor impunîndu-li-se foarte puține schimbări doctrinare. Cel convertit nu trebuia decît să fie de acord cu cele patru articole ale Conciliului de la Florența din 1439, care fusese convocat într-o încercare de reunire a celor două ramuri ale religiei creștine. Aceste articole se refereau la recunoașterea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se pare că în această perioadă de tranziție îndelungată și bulversată, singurul criteriu după care sunt aleși și promovați directorii de școli este culoarea politică. Cei care procedează astfel, greșesc fundamental. Școala se poate transforma într-o tribună de confruntări doctrinare, în loc să fie o instituție de înălțare spirituală și morală a copiilor și tinerilor. În plus, pot ajunge în fruntea școlilor persoane fără aptitudini organizatorice și fără autoritate. O școală condusă de un director incompetent ajunge, inevitabil, în derivă, iar oamenii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
virtute caracteristică a „spiritului etnic” (Volksgeist), ci ca un defect, ca o slăbiciune care Îl dizolvă, ca un virus care afectează Însuși sistemul imunitar al organismului național. Astfel, societatea românească se lăsa infestată de un agent patogen letal, cum credea doctrinarul radical de dreapta Nicolae Roșu În 1937 : „Virusul semit, care Învrăjbește și dezagregă, fragmentează și distruge esența agregatului social” <endnote id="(693, I, p. 149)"/>. Tot cam atunci, Alexandru Cantacuzino - „prințul gândirii legionare”, cum l-a proclamat Horia Sima - se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
complex, un amestec inextricabil de mitologie păgână și creștină, un creștinism folcloric sau - cum l-a denumit Mircea Eliade - un „creștinism cosmic”. În aceste condiții culturale și cultuale, populația din spațiul românesc nu s-a situat, de regulă, pe poziții doctrinare foarte rigide, exclusiviste și, prin urmare, intolerante față de doctrinele altor religii (mozaism, islamism) sau față de diversele erezii creștine. Acceptarea diferenței confesionale s-a materializat În câteva zicale populare, care indică un anume tip de mentalitate tolerantă : „câte bordeie, atâtea obiceie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]