2,821 matches
-
episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste texte și canoane pe care își sprijină argumentul jurnalistul de la "Universul" sunt inexistente. În privința punctului doi care vizează neconsultarea de către Patriarh a Sinodului, Nae Ionescu insistă tocmai asupra existenței chestiunii dogmatice, cu atât mai mult cu cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în cercurile clericale din cauza spiritului sever bisericesc în care a fost conceput, el constituind "aplicarea consecventă a statutului Bisericii Ortodoxe". Ideea de la care pornește această lege vizează faptul că "școala teologică, aparținând prin legea de organizare, Bisericii, trebuie să stea dogmatic, pedagogic și administrativ sub controlul și autoritatea ecleziastică"4. Împotriva acestei idei s-au poziționat două categorii specifice de oameni: unii care considerau periculoasă tendința Bisericii de a se constitui ca un corp separat, bine definit în raport cu celelalte instituții ale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește, nu se descrie, nu se autodefinește, fiindcă primește dogmatic, prin credință și har, datele cunoașterii sale. Homo christianus este conștient de faptul că nu se poate autocunoaște și nici nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
decât teofanic și teandric 7. Pentru a putea avea acces la Adevărul Unic și atotcuprinzător (Dumnezeu), filosoful român propune gândirea dogmatic-teologală. Dogma nu reprezintă o construcție rațională, ci o formă "care îmbracă adevărul-mister revelat". În fond, pentru Țuțea, a gândi dogmatic presupune a gândi "în lumina eliberatoare a Celui de Sus". Dogma este indisociabilă Revelației, care legitimează în mod absolut și învăluie credinciosul și sacerdotul 8. Astfel, din punctul de vedere al ecleziologiei creștine susținute de Petre Țuțea, unicul mod de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al hirotonirii este impunerea mâinilor. Episcopii își impun mâinile pentru sfințirea unui alt episcop. Sinoadele ecumenice nu s-au mulțumit numai să promulge definiții dogmatice, ele fiind adesea prilej de întâlnire a tuturor episcopilor din Imperiu. Fiecare dintre Bisericile locale își avea deja propriile tradiții. Sinoadele din secolele al IV-lea și al V-lea au încercat, fără a reuși întotdeauna, să pună de acord
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost scoase din Sfânta Scriptură, provin din Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul creației ca manifestare a credinței, unde intră și ceea ce profesorul Mihail Diaconescu numește teologia dragostei, se cuvine să circumscriem întreaga discuție în jurul relației dintre cult și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sau La început a fost Iubirea, București, EIBMBOR, 1993. Stăniloae, Dumitru, Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Antologie, studiu introductiv și note de Sandu Frunză, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993. Stăniloae, Dumitru (dir.), Filocalia VI, București, Editura Humanitas, 1997. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, 3 vol., București, EIBMBOR, 2003. Stăniloae, Dumitru, Națiune și creștinism, ediție, text stabilit, studiu introductiv și note de Constantin Schifirneț, București, Editura Elion, 2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dumitru (dir.), Filocalia VI, București, Editura Humanitas, 1997. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, 3 vol., București, EIBMBOR, 2003. Stăniloae, Dumitru, Națiune și creștinism, ediție, text stabilit, studiu introductiv și note de Constantin Schifirneț, București, Editura Elion, 2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă Acatist, București, 1931. Sterian, Paul, Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, Editura Cultura Națională, 1932. Sterian, Paul, Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o aberație condamnată în chip lămurit de Predanie; că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
primăvăreasca Isimerie cu iudeii o va săvârși, să se caterisească". 10 Sandu Tudor, Schisma fostului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în "Cuvântul", an V, nr. 1358, 1 februarie 1929, p. 1. 11 Mircea Vulcănescu, Între catolicism și erezie sau urmările dogmatice ale rătăcirii sinodale I, în "Cuvântul", an V, nr. 1359, 2 februarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, pp. 124-125. 12 Ibidem, p. 128. În Pidalion, în comentariul la Canonul 7 Apostolic, se precizează foarte clar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, nr. 1/1928. Iată definiția dogmatică propusă de Sinodul de la Calcedon (451) cu privire la cristologie: "Urmând deci pe Sfinții Părinți, mărturisim, într-un singur glas, un singur și același Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, același și desăvârșit întru dumnezeire, același și desăvârșit întru fire omenească, același Dumnezeu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
13 Ibidem, p. 228. 14 Ibidem, p. 229. 15 Ibidem, p. 230. 1 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de eliberare a omului din captivitatea cosmică, comunitară și personală. Sacerdotul nu explică, fiind învăluit de ele ca și credinciosul". 8 Ibidem, pp. 95-96: "În tradiția și istoria Bisericii creștine, oricărui sacerdot care a vehiculat Adevărul secundum fidem, prezentarea lui dogmatică i-a fost revelată ca unui ales. Când vorbim de dogmatism, acest mod al spiritului creștin nu poate fi despărțit de revelație. Pentru a accepta dogmatismul, ca formă de vehiculare a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
călugărilor și călugărițelor În atelierele bisericești, etc).”. “Intensificarea activității religioase și a pregătirii călugărilor după 23 august 1944 a avut ca urmare o Înviorare a vieții mănăstirești. Călugării și călugărițele de astă dată mai bine pregătiți din punct de vedere dogmatic reușesc cu mai multă ușurință să-și impună concepțiile lor unui număr Însemnat de elemente Înapoiate izbutind să le retragă În mănăstiri”. Concluziile acestui referat erau: “În mănăstirile ortodoxe sunt adunate un număr mare de elemente legionare care desfășoară o
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
nu respectă datoria de loialitate. În această decizie, Curtea Constituțională a afirmat că, pe motivul garanției constituționale a autonomiei (art. 137 § 3), o Biserică poate să își oblige proprii angajați, prin prevederile contractului de angajare, să respecte regulile morale și dogmatice. Aceasta nu înseamnă totuși că statutul juridic al unui angajat al Bisericii poate fi "clericalizat". Relația de muncă bazată pe legea civilă nu se transformă într-un statut ecleziastic care se referă la toate aspectele vieții private ale angajatului. Curtea
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
sensul reunirii faptelor sub aceeași regularitate), ca și opoziția dintre cele două „contexte ale cunoașterii“, justificarea și descoperirea . Momentul crucial - În care „paradoxul inferenței“ se dezamorsează, iar printr-o transfigurare a antinomicului În stilul descris de Lucian Blaga În Eonul dogmatic, ajungem să ne Împăcăm cu ideea „algoritmilor euristici“ - coincide cu Însuși feed-back-ul inteligenței artificiale asupra logicii ca știință a inteligenței naturale. Îl marchează, pentru prima dată, cele trei programe prin care Hao Wang reușește, În 1958, performanța de a „convinge
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
epocii, și locului. Alt exemplu, de alt tip, și tot în legătură cu un critic român, stabilit în S.U.A., Matei Călinescu, autorul celor Five Faces of Modernity (1980), lucrare excelentă, realizată în prima sa formă în țară. Un recenzent american marxist, obtuz, dogmatic, o critică prin citate din... G. Lucecs despre modernism, considerat ca autoritate supremă și unică posibilă. În foarte multe cercuri occidentale de stânga, acest tip de dogmatism îngust (dar agresiv) este dominant și intolerant. și atunci ne punem întrebarea: cine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
concepția sa despre Weltliteratur. Ea s-ar putea rezuma, foarte pe scurt, astfel: 1. Comunicație și circulație literară liberă, fără obstacole, fără restricții de nici un fel. Comparatiștii care au trăit și supraviețuit, de bine de rău, sub regimuri închise, totalitare, dogmatice, timp de decenii (dar nu numai ei), sunt deosebit de sensibili mai ales la acest aspect. Relațiile literare internaționale și liberul schimb literar, în continuă lărgire și diversificare, constituie o condiție esențială a noului spirit literar modern. Acesta se concepe și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientului maiestuos. Mântuitorul ,,a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientului) a naturii umane..."41. Iisus a devenit - susține Paul Diel în deplină contradicție cu tradiția dogmatică - omul ,,divizat" simbolic ,,omul-dumnezeu"42. Interesantă îmi pare a fi simbolistica subdiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o ,,deconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sunt simboluri ale subconștientului, iar ,,elevația divină" simbol al supraconștientului. La rândul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de fața încearcă să evidențieze o serie de aspecte care s-au cristalizat în timpul practicii pedagogice personale. De-a lungul anilor am putut constata eficiența aplicării anumitor principii didactice instrumentale sau frânarea dezvoltării armonioase a unul elev instrumentist datorată aplicării dogmatice a altor principii. Se pune deci problema abordării critice, selective, a anumitor principii, în funcție de realizarea obiectivelor imediate și de perspectivă. Schimbările care au avut loc în structura și conținutul invățământului, au impus realizarea unui învățământ științific bazat pe cunoașterea legilor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]