6,536 matches
-
ar fi posibilă o soluție universală - precum crede comunismul -, atunci conflictele internaționale s-ar diminua într-o măsură neașteptată. Lupta pentru hegemonie s-ar termina în favoarea aceleia care a avut prioritatea sistemului. În speță, Rusia. Comunismul continuă visul rusesc al dominației universale. Mesianismul slav are aspecte multiforme, pe care naivii nu vor să le recunoască, dar care se descoperă, implacabile,acelor ce înțeleg lupta exasperată pentru hegemonie. Orice idee mesianică exprimă direct sau camuflat o pornire spre putere, așa încît nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
divergența acestor state gelatinoase va da naștere la fricțiuni nesemnificative. Numai o forță poate să constituie din acest Balcan amărât un sâmbure viabil. Dacă o țară nu se impune ca o putere necontestată, el nu poate căpăta o consistență. Atât timp cât dominația turcească s-a întins în acest colț de lume, el avea o unitate, care dacă era exterioară nu lega totuși mai puțin, prin acea teroare sterilă ce a definit imperialismul otoman, diversele neamuri, răzlețite fără rost pe meleagurile acestea. Turcia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ar fi zadarnic să-i căutăm analogii în trecut. Această relativă noutate este un prim punct. Iată-l pe următorul. Istoricii și sociologii ne-au învățat să descoperim, în spatele evenimentelor și acțiunilor oamenilor, cauze ascunse și impersonale. Ei explică această dominație prin legile obiective ale științei și tehnicii. În spatele aparatului de așa-ziși oameni mari ne fac să vedem munca poporului, lucrarea patronilor industriali și ai banilor. Ne avertizează împotriva mitului eroului, acest ins providențial a cărui apariție ar fi suficientă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a face mai bine înțeles extraordinarul interes pe care psihologia mulțimilor l-a manifestat față de această soluție. Iată-l: masele nu tind spontan către democrație, ci către despotism. Capitolul IV Despotismul oriental și despotismul occidental I În secolul nașterii maselor, dominația exercitată de un singur individ trecea drept un vestigiu al barbariei. Era stigmatizată ca dictatură absolută, efect dezolant al lipsei de cultură sau de resurse materiale, întoarcere deplorabilă la obiceiuri arhaice. În ansamblu, era tratată ca un produs al ignoranței
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de istorie. Unele dintre modelele sale sînt prezente pînă și-n psihanaliză. Îi datorăm lui Robert Michels 65 ceea ce toată lumea apreciază drept lucrarea clasică în materie de partide politice. Dacă analizăm tezele sale, întîlnim o sinteză a descrierilor formelor de dominație datorate sociologului german Max Weber și explicațiile psihologice ale lui Le Bon. Lucru cu atît mai evident, cu cît autorul însuși nu-l ascunde. Însăși ideea de a trata despre partidele politice ca și cum ar fi vorba despre mase, de a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Le Bon nu ezită să le impute un rol eminamente negativ în istorie: "Civilizațiile au fost create și conduse pînă în acest punct de o mică aristocrație, nicidecum de mulțimi. Acestea din urmă nu au decît puterea de a distruge. Dominația lor reprezintă întotdeauna o fază de dezordine"115. Dar și preludiul unei noi ordini; iată cum lucrează gîndul profund al lui Le Bon. În plus, mulțimile se pot dovedi și eroice, mai juste decît fiece individ în parte. Ele au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de a păstra distanța față de cei mai apropiați colaboratori corespunde, la conducătorul ivit din mulțime, unei voințe de a se despărți de propriu-i trecut. Separîndu-se de tovarășii de odinioară, el transformă o relație de reciprocitate într-o relație de dominație, un raport de egalitate, într-un raport de inegalitate. O dată ajuns la putere, Napoleon, și chiar Stalin, nu și-a mai cunoscut prietenii, nu a mai avut decît subordonați sau rivali. Prăpastia imensă pe care-o sapă între el și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de distrus nu există mase vii, ba chiar nu există nici un fel de mase. Faptul este evident în timpul mișcărilor revoluționare: masele văd în ele ocazia de a omorî prințul, după ce mai întîi i-au ars efigia, simbol și depozitar al dominației. Sau iau cu asalt băncile, temple ale banului, comisariatele de poliție, spații simbolice ale celei mai înalte represiuni și așa mai departe. Porțile închisorilor sînt dărîmate, la fel cum în țăndări au zburat și cele ale Bastiliei, simbol al arbitrarului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o realitate pe care o pictează așa cum o vede și pe care nu ar putea-o picta altminteri. Așadar, conducătorul încearcă să domine oamenii la fel cum el însuși e dominat de o idee: aceasta e prima verigă a oricărei dominații efective. Cu condiția ca ea să fie tot atît de tiranică și exclusivă ca și el. Ea îi furnizează acea superioritate asupra celorlalți, atît de necesară în epoca maselor avide de certitudini și speranțe. O remarcă și Le Bon: "Credincioșii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fără un obiect concret, ele nu sînt nici una nici alta, teoria este doar un mit și nu se poate face știință. II Or, în universul social există un gen de autoritate permițîndu-ne să concepem ceea ce, în universul psihic, este o dominație exercitată nu atît în virtutea unei puteri fizice, anonime, cît a unei influențe spirituale, personale: este autoritatea carismatică. În sens tradițional, cuvîntul carismă se referă la un personaj sacru, califică dogmele unei religii și evocă o grație: aceea care potolește o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui Max Weber, inventatorul lui, sînt mult mai clare. După opinia acestuia, acest tip de autoritate "este specific străin economiei. El constituie, acolo unde apare, "o vocație", în sensul emfatic al termenului, ca misiune sau "sarcină" lăuntrică"452. Altfel spus, dominația liderului carismatic asupra maselor nu depinde nici de bogăție, nici de industrie, nici de armată acestea sînt subsidiare față de ea, pune probleme de intendență de zi cu zi. La drept vorbind, carisma denotă o înzestrare, o anumită calitate a relației
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
omul revine spunînd: "L-am văzut, L-am atins", "Da, mi-a vorbit", așa cum veteranii de pe vremea Imperiului lui Bonaparte povesteau: "Am fost cu El la Piramide sau la Austerlitz, la Berezina)". Max Weber subliniază că "în forma sa autentică, dominația carismatică are un caracter specific ieșit din comun și prezintă o relație socială strict personală, legată de valoarea carismatică a calităților personale, de confirmarea acestora"453. Cu alte cuvinte, autoritatea conducătorului trece deasupra tuturor corpurilor constituite intermediar, a organizațiilor, a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
impersonal. În jurul persoanei se făurește un fel de comunitate de credință și speranță în afara oricărei ierarhii. Fiecare se poate declara discipol, adept, tovarăș de drum, fără a avea impresia că ar decădea sau și-ar pierde din valoare. "Grupul de dominație este o comunitate emoțională", arată Weber 454. Șeful și partizanii lui par să se aleagă reciproc. Bunul plac al conducătorului se ascunde în spatele arbitrariului inimii. El toarce firele care-l leagă de oameni. Aceștia îi acordă încrederea și-și pun
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de Gaulle sau Tito, condamnați la exil, la ghilotină sau temniță de deținătorii legitimi ai puterii. Sau cea a actualului papă, ales împotriva unei tradiții, care cerea ca papa să fie italian. Într-un fel sau altul, ei pun capăt dominației vechilor lideri închistați în obiceiurile lor, care au făcut să pălească strălucirea autorității prin raționalizare, or în absența strălucirii, care ține aprinsă imaginația, autoritatea nu rezistă. Condițiile carismei sînt o breșă în țesătura socială și recunoașterea autorității șefului de către cei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceste condiții a luat naștere prima formă de organizare socială întemeiată pe recunoașterea unor obligații mutuale, pe renunțarea la instincte și instituirea legii și a moralei. Ele cer consimțămîntul intim și adeziunea voluntară. Vedem cum, în locul unei colectivități bazate pe dominație, se instaurează o alta întemeiată pe disciplină. Ea comportă prohibiția incestului permițînd unirea bărbaților și a femeilor și identificarea cu clanul, cu fraternitatea, pregătind unirea oamenilor, a generațiilor. Să admitem ipoteza că noțiunea de lege a fost inventată de mame
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
forțele lăuntrice, înlocuind constrîngerile reprimării brutale prin cele ale conștiinței individuale. Ceea ce implică o muncă răbdătoare, definind civilizația. Ea permite să se obțină, prin atașamentul față de o ființă și prin acceptarea valorilor acesteia, ceea ce se obținea prin amenințări, prin efectul dominației violente. Aceasta se realizează, după cum am văzut, numai prin mijlocirea unei identificări. Alternativa este clară: "Am aflat, scrie Freud, că forțele care țin împreună o comunitate sînt în număr de două constrîngerea prin forță și legăturile afective (tehnic le numim
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a gîndi. Ea nu înseamnă nici cenzurarea adevărului și nici un cec în alb dat iluziei, înșelătoriei. Ea are valoare de hotărîre judecătorească împotriva primatului rațiunii în viața mentală a mulțimilor: "Cum ne putem aștepta oare ca niște oameni trăind sub dominația prohibițiilor de gîndire să atingă idealul psihologic, primatul inteligenței?" se miră Freud 547. Din punct de vedere istoric, cerințele unei asemenea prohibiții s-au dovedit întotdeauna aproape intolerabile. Documentele atestă, de mii de ani, răzvrătiri, reveniri spasmodice, dar repetate, la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
metode de acțiune asasinatele în masă, execuțiile sumare, exploziile, incendiile etc., actele de terorism constituie instrumentul de acțiune al unor indivizi, grupări, lideri posedați de o ură fanatică, obsedați de o puternică dorință de răzbunare, însetați de putere și de dominație. Din ceea ce se cunoaște în prezent, gruparea teroristă Al-Qaida corespunde întru totul acestei tipologii. Teroriștii caută să atragă atenția lumii asupra existenței lor, încearcă să acrediteze impresia (falsă) a unei forțe capabile să se opună în mod eficace guvernelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a interacțiunii dinamice a trei structuri sintetice de bază (temperamentul, aptitudinile și caracterul)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 49. footnote>, personalitatea este definită, de obicei, prin enumerarea unor trăsături, în funcție de care consumatorul este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cu mediul social și în corelațiile interne ale trebuințelor, intereselor între ele.”<footnote C. Bălăceanu, E. Nicolau, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Editura Junimea, Iași, 1972, p. 6. footnote> În general, personalitatea este reflectată de trăsături ca încredere de sine, dominație, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate și agresivitate. Rezultantă a interacțiunii dinamice a trei structuri sintetice de bază (temperamentul, aptitudinile și caracterul)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 49. footnote>, personalitatea este definită, de obicei, prin enumerarea unor trăsături, în funcție de care consumatorul este
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Marta Christina Suciu, Economie - Economics, Part I, București, Editura ASE, București, 2001, p. 136. footnote>. În societatea preindustrială, forța de muncă era angajată predilect în industriile extractive și în domeniile apropiate de natură. Spre deosebire de aceasta, societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată în industriile prelucrătoare, în construcții, transporturi etc. Societatea industrială, cu tipul său de economie, cedează locul noii economii, care nu mai este industrială, ci este o economie postmodernă, postcapitalistă, postindustrială și informațională. George
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
opiniilor privind noua economie, viziunea sa este net originală în legătură cu raportul dintre factorii materiali și cei umani ai dezvoltării noii economii. În concepția sa, factorii majori care au dus la caracteristicile actuale ale economiei mondiale sunt reduși la doi, anume: dominația piețelor financiare asupra comerțului cu bunuri și valori și rolul crescând al cunoașterii ca factor productiv. Giddens își focalizează atenția asupra celui de al doilea factor. În acest sens, el subliniază că trăsăturile cele mai notabile ale economiei globalizate le
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în păcat” va coincide cu degradarea corpului subiectiv la nivelul corporalității biologice lipsite de ipseitate transcendentală. În erotismul dezlănțuit, problema alterității dispare. Înfometat de viața nemuritoare a celuilalt, corpul guvernat acum de pulsiunile dorinței nu ajunge decât să-și exercite dominația temporară asupra unui corp străin. Întâlnirea cu celălalt este imaginară („o semnificație noematică ireală” 1). Magia încetează prin obiectivarea reciprocă, dar retorica prefăcătoriei o poate substitui cu succes 2. Reluarea acestei ratări, ce se face cu unicul scop de a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu e mecanică, iar adevărata cunoaștere (connaissance) implică o naștere (naissance) suprem paradoxală, în care trupul uman realizează coincidența perfectă dintre „bucurie” și „suferință”1. Pentru modernii târzii, cunoașterea - ca și erosul - este un instrument al puterii, al controlului, al dominației. Prin urmare, adevărul „tehnoștiinței” a devenit o funcție a profitului economic, pentru care o imensă industrie de fantasme ale nemuririi hrănește, pe două continente privilegiate, aceleași clase de stăpâni și sclavi. Viața proclamată de adevăratul Hristos - Dumnezeu-omul - este singura care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
C. Boff - au îmbrățișat profetismul dialectic al marxismului 3. Totuși, lor le revine meritul de a fi redeschis în secolul XX un foarte important subiect de dezbatere. Teologii eliberării s-au întrebat din nou asupra raportului de separație, influență sau dominație între spațiul simbolic, mistic și liturgic al Bisericii și, respectiv, ordinea politico-economică a societății seculare 1. Într-un fel, acest raport ilustrează o problemă veche a dogmaticii creștine, privind relația dintre natură și har. Modelul medieval a primit o excelentă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]