2,090 matches
-
bălți, fie prin trecerea recoltei prin apa râului unde se uda și se degrada, iar de multe ori căruțele încărcate cu recolta care trebuia adusă acasă, se răsturnau chiar în apa râului. Pentru îndepărtarea acestei greutăți s-a construit, la Domnița, un pod „pe vase”, la care localnicii plăteau un fel de abonament anual, iar străinii plăteau pentru fiecare trecere, fie individual, „cu piciorul”, fie cu căruța.. SATUL NOU Podul însă n-a însemnat o rezolvare totală și definitivă, pentru că toamna
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care au și iernat câțiva ani și au improvizat un grajd și un staul pentru oi. În vreo trei-patru ani după mutarea părinților „peste apă” numărul celor strămutați ajunsese la zece gospodării. „Satul nou” nu mai făcea parte din comuna Domnița ci din comuna Râmnicelu de care era despărțit de 2,5 kilometri, și aparținea de plasa Ianca și de județul Brăila. După 23 august 1944 nu s-a mai mutat nimeni în satul Ștefan cel Mare, școala s-a desființat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii lui au fost înregistrați cu numele de Moise. Unii dintre frații lui tata au cerut, când au mers
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care le aveau. Tanti Florica a absolvit Școala Normală la Brăila, s-a căsătorit cu învățătorul Mihai Mohonea din Domnița și amândoi au fost numiți învățători la școala din satul Custurea, aparținând de comuna Racovița, unde și-au construit, înaintea celui de al doilea război mondial, o frumoasă casă, frumos mobilată. Pe timpul războiului, soțul ei a fost concentrat ca ofițer
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
decedat, nu știu din ce cauze. Ceilalți băieți- că mama Ileana n-a avut decât pe Steluța fată-, s-au făcut șoferi și s-au stabilit în Brăila și în satul Cazasu de lângă Brăila. Numai Steluța a mai rămas în Domnița, iar ceilalți, toți au plecat, încât Ion și Ileana, la bătrânețe au rămas singuri. I-am vizitat, și am găsit pe mama Ileana în grădina din spatele casei oarbă, singură. Nu m-a recunoscut. Am vrut să-i sărut mâna și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician, iar fiica, Mihaica, -botezată de mama - a ajuns medic și a lucrat în Constanța, apoi în Eforie Nord, unde s-a căsătorit cu doctorul Lupu. De când s-a căsătorit n-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ajuns să realizeze proiectul dorit de scriere a unei monografii, dedicată memoriei profesoarei sale, Mansi Barberis. Prețuirea adusă înaintașilor ei este un alt mare merit al regretatei. Despre opera ieșeană consemnase în anii din urmă succesul dat uitării a operei Domnița din depărtări de Mansi Barberis. În acest context, de profundă recunoștință afișată public (practică mai rar întâlnită între oamenii de artă!), pentru a sublinia prețuirea meritată acordată de un alt nume notoriu în materie de cultură teatrală, voi încheia acest
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
obiceiuri străvechi pentru a participa la festivalul obiceiurilor de iarnă din Piața Civică și la Casa de Cultură a reședinței de județ. Am cunoscut atunci țărani cu suflet frumos, tradiții locale, am auzit povești cu zâne și cu feți-frumoși, cu domnițe furate și cu fii de împărat. Ca prin minune, acei oameni reci, distanți, de care îmi era teamă, au devenit calzi, primitori, parcă mai tineri și mai apropiați 59 sufletului meu. De mulți ani nimeni nu se mai interesase de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii În 15 noiembrie 1975. Au participat foștii elevi ai liceelor Domnița Ruxanda, A. D. Xenopol, Tehnic Agricol, Școala Normală. Comitetul de inițiativă era format din: Al. Voinițchi (București), Elena Vănâtoru (Iași), M. Sugiu (Tecuci), N. Focșa, N. Groapă, Lidia Arboreanu. La agapa colegială și ora de dirigenție s-a strigat catalogul după
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat În Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantemir ajunge În Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic În România pe care o descriu cu dragoste si nostalgie. Zaven Karaigian medic, Ilie Gilbert - științe politice, Marcu Preotescu - inginer și avocat, Ștefan Kitzemia - fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc la țară, vorbesc cu recunoștință de profesorii lor, despre datini, de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
acestora! Și dacă "victimele" erau "mai multe", mă întreb, logic: erau toate orfane sau văduve, nu aveau părinți, soți, frați, unchi... care să le apere de "Don Juanul" de la Ambasadă? Exclus într-o țară latină "macho", unde "onoarea" doamnelor și domnițelor este păzită și apărată mai ceva decât a făcut-o Leonidas la Termopile, ceea ce s-ar fi soldat pentru numitul Săvescu Alin cu o suită de contuzii, fracturi, plăgi tăiate sau împușcate și perioade îndelungate de spitalizare, cu cheltuieli suportate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
domni". O minoritate în scădere, evident. Majoritatea acestor domni și doamne se află la "Eternitatea". Acolo sunt atât de mulți încât la goarna Învierii va fi încurcătură la inventarierea înviaților. Va trebui un expert în trecute vieți de doamne și domnițe, un iubitor pătimaș al acestor personagii, care să ajute oficialitatea. Până atunci, singura treabă a domnilor este să dispară. Noi nu avem posibilitatea de a-i onora (ce cuvânt plăcut pentru aceste stranii ființe!), la noi nu-i nici picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a Partidului România Mare. Intrarea în politică a Oanei Zăvoranu, divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat de Florin Piersic. Cu zisa lui Vadim: „Ea nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine și să zâmbească frumos
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
politică a Oanei Zăvoranu, divă sexy de telenovelă dâmbovițeană, a fost o scenă de zile mari. Vadim o avea de-a dreapta sa pe noua „consilieră cu imagine”, după prototipul finalului filmului cu haiduci: „Zestrea Domniței Ralu”. „Asta ți-a rămas, Domniță: două țîțișoare, două buzișoare!”, spunea haiducul Șaptecai, jucat de Florin Piersic. Cu zisa lui Vadim: „Ea nu trebuie să facă nimic special. Trebuie să stea cum stă acum lângă mine și să zâmbească frumos. Și nu ne mai trebuie nici o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
erau cu totul deosebiți: Lakșmy într-o rochie de mireasă din Sri Lanka iar Gruia, care de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă pitorească. Cred că de la nunta domniței Ruxanda cu Timuș Hmelnițki, împresurat de atamanii mustăcioși cu moț pe capetele rase, Biserica Domnească n-a mai văzut asemenea ceremonie. La Hong Kong tânărul nu și-a pierdut nici spiritul nici nostalgiile. Îmi scria că, dacă i s-ar oferi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
el trăiește prin câteva mișcări sumare. În biserică, atunci când vrăjmașii, prin Badea Cluciarul, scuipă asupra cadavrului lui Mircea Ciobanul, Chiajna se dezvăluie ambițioasă și bărbătoasă. Într-un alt tablou mut, Chiajna, "rece, posomorâtă ca întotdeauna", își lasă mâna sărutată de domnițe, fetele ei. Ultima apariție a eroinei, scurtă, violentă, verifică posibilitățile firii ei aprige: " - Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE Deși a scris și versuri, N. Gane (1835-1916) s-a specializat în "novele". Domnița Ruxandra, Petru Rareș sunt curate furturi de la Asachi, într-o compoziție mai curentă, fără elementul ariostesc. Privighetoarea Socolei e istoria tragică pentru burghezi sentimentali a unei modiste libertine, ecou leșinat și ieftin din Murger. Istoriile cu haiduci, ca Șanta, nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum poftești dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu!" Negoiță merge la Craiova "haidea-haidea", e dus la domnie la București "techer-mecher" în fața domniței cu "pandalii" care nu-l poate "honipsi". Opera lui Caragiale e subestimată de către unii sub motiv că ea zugrăvește moravurile și că acestea sunt efemere. N-ar mai exista bunăoară deputați agramați și comisari escroci. Cu toate acestea există tipuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă virgină ca aceea din Athala de Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un strălucit exemplu al ușurinței de a oscila de la serios la comic și chiar la funambulesc, fără falsitate, e cuvântul de întîmpinare rostit către principesa Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi mai amintesc puține
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi mai amintesc puține lucruri. Satul Domnița a existat din vechime, dar nu știu să fi fost consemnat în documente. Satul are ulițele înguste, întortochiate, ceea ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]