5,695 matches
-
cu neputință de pătruns și de aflat numai cu o rațiune lipsită de har. Ele există și Dumnezeu le revelează, atunci când și cum află de bine și de potrivit în atotînțelepciunea Sa. Liturghia cosmică este tocmai această sursă a descoperirilor dumnezeiești din natură, dependentă, bineînțeles, de „prefacerea” pe care o operează minunea de pe masa Sfântului Altar. Suprema intervenție a Sfântului Duh, pogorând dumnezeiescul foc din cer, înflăcărează întreaga creație în vederea transfigurării ei, conducând-o astfel spre Împărăție. E de reținut faptul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
cum află de bine și de potrivit în atotînțelepciunea Sa. Liturghia cosmică este tocmai această sursă a descoperirilor dumnezeiești din natură, dependentă, bineînțeles, de „prefacerea” pe care o operează minunea de pe masa Sfântului Altar. Suprema intervenție a Sfântului Duh, pogorând dumnezeiescul foc din cer, înflăcărează întreaga creație în vederea transfigurării ei, conducând-o astfel spre Împărăție. E de reținut faptul că acest nimb de lumină al energiilor divine necreate pătrund în toate elementele componente ale existenței cosmice, îmbogățind tot mai mult „sacralitatea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
cu neputință de pătruns și de aflat numai cu o rațiune lipsită de har. Ele există și Dumnezeu le revelează, atunci când și cum află de bine și de potrivit în atotînțelepciunea Sa. Liturghia cosmică este tocmai această sursă a descoperirilor dumnezeiești din natură, dependentă, bineînțeles, de „prefacerea” pe care o operează minunea de pe masa Sfântului Altar. Suprema intervenție a Sfântului Duh, pogorând dumnezeiescul foc din cer, înflăcărează întreaga creație în vederea transfigurării ei, conducând-o astfel spre Împărăție. E de reținut faptul
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
cum află de bine și de potrivit în atotînțelepciunea Sa. Liturghia cosmică este tocmai această sursă a descoperirilor dumnezeiești din natură, dependentă, bineînțeles, de „prefacerea” pe care o operează minunea de pe masa Sfântului Altar. Suprema intervenție a Sfântului Duh, pogorând dumnezeiescul foc din cer, înflăcărează întreaga creație în vederea transfigurării ei, conducând-o astfel spre Împărăție. E de reținut faptul că acest nimb de lumină al energiilor divine necreate pătrund în toate elementele componente ale existenței cosmice, îmbogățind tot mai mult „sacralitatea
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
o folosire personală a întregii lumi, întrucât această minune a Sfântului Altar își asimilează creația originară, „componentele” fundamentale ale hranei și vieții omului: pâinea, vinul și apa. În acest fel Biserica și le asumă ca pe o binecuvântare și har dumnezeiesc, reușind prin aceasta să realizeze o nouă relație a omului cu Dumnezeu, cu natura, dar și a oamenilor între ei. Așadar, asumarea sacramentală a cărnii lumii, a pâinii, vinului și a apei, transformarea acestor elemente - daruri în Trupul și Sângele
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
o folosire personală a întregii lumi, întrucât această minune a Sfântului Altar își asimilează creația originară, „componentele” fundamentale ale hranei și vieții omului: pâinea, vinul și apa. În acest fel Biserica și le asumă ca pe o binecuvântare și har dumnezeiesc, reușind prin aceasta să realizeze o nouă relație a omului cu Dumnezeu, cu natura, dar și a oamenilor între ei. Așadar, asumarea sacramentală a cărnii lumii, a pâinii, vinului și a apei, transformarea acestor elemente - daruri în Trupul și Sângele
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
și mai sus: „ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate!” Prin aceste cuvinte este recunoscut și adevărul că făptura zidită nu aparține omului, ci lui Dumnezeu, singurului stăpân al existenței, natura fiind un templu dumnezeiesc, după am stabilit deja. Când după această „anafora”, care ajută creația să se elibereze de limitele ei naturale, suntem încredințați că revenindu-ne permanent nouă darurile oferite lui Dumnezeu, tocmai pentru că le-am dăruit, ele nu mai aparțin morții, ci
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
eveniment de comuniune divino-umană, reliefând și împlinind „logosul” creației iar, pe de altă parte, suprimând atât lipa de rațiune cât și absurditatea supraviețuirii unei existențe autonome, aparținătoare unor culturi și civilaziții, sortite de fapt desființării prin moarte. Sigur și esențial, dumnezeiescul dar al cuminecării cu Trupul și Sângele Domnului, conferă ăersoanei umane, pe lângă certitudinea învierii, perpectiva înveșnicirii cu sine a unei întregi lumi rezidite în Iisus Hristos [28] . Fiind vorba despre un asemenea dar suprem conferit persoanei umane în Biserică, și
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Dumnezeu pășind pe o altă cale decât Iisus Hristos și nimenea nu poate ajunge la această unire dincolo de Iisus Hristos. Iisus Hristos este puntea întinsă de la Dumnezeu până pe tărâmul umanității noastre, prin ipostasul Său cel unul care întrunește și natura dumnezeiască și pe cea omenească.”[1] În slujba acestui progres spiritual stă ierarhia și întrucât această ierarhie este osatura Bisericii.[2] Ținta ultimă a întregii ierarhii este îndumnezeirea celor ce se mântuiesc. „Mistica liturgică este suportul misticei pure, iar ierarhia este
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
nu se poate săvârși Liturghia fără mărturisirea credinței lor prin cântări de cerere, de laudă, de mulțumire.”[6] De asemenea, în viziunea Bisericii Ortodoxe, „săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect - spune Nicolae Cabasila - prefacerea darurilor de pâine și vin în dumnezeiescul Trup și Sânge, iar ca scop, sfințirea credincioșilor, care prin aceasta, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea împărăției cerurilor; iar ca mijloace, care pregătesc și înlesnesc împlinirea acelui efect și acelui scop, sunt rugăciunile, cântările, citirile din Sfânta Scriptură și, în
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
texte categorice: „Să luăm aminte sfintele sfinților” „Cu frică de Dumnezeu și cu credință și cu dragoste să vă apropiați” ori ectenia de mulțumire publică pentru împărtășire, rostită de diacon, însă ca din partea poporului: „Drepți primind (care am primit - μεταλαβόντες) dumnezeieștile... ale lui Hristos taine, cu vrednicie să mulțumim Domnului”. Care este sensul și rațiunea de afi a unor asemenea texte liturgice dacă nu împărtășirea tuturor membrilor Bisericii.[9] Așa se face, de exemplu, că Liturghia darurilor mai înainte sfințite, care
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
ca „gură a Bisericii”, respectiv ca „limbă a comunității bisericești”, al cărei „Amin” este constitutiv pentru celebrarea euharistică. Mai cu seamă împărtășirea - în principiu a întregului popor, nu numai a câtorva inși izolați - este din nou parte integrantă constitutivă a dumnezeieștii Liturghii. Canonul 9 apostolic interzice expres participarea la dumnezeiasca Liturghie, fără a lua parte la Împărtășanie. Toți, inclusiv laicii, concelebrau Liturghia ca preoți.[24] Exact așa cum este cu neputință ca Euharistia să fie săvârșită fără slujitorul hirotonit, tot așa nu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
bisericești”, al cărei „Amin” este constitutiv pentru celebrarea euharistică. Mai cu seamă împărtășirea - în principiu a întregului popor, nu numai a câtorva inși izolați - este din nou parte integrantă constitutivă a dumnezeieștii Liturghii. Canonul 9 apostolic interzice expres participarea la dumnezeiasca Liturghie, fără a lua parte la Împărtășanie. Toți, inclusiv laicii, concelebrau Liturghia ca preoți.[24] Exact așa cum este cu neputință ca Euharistia să fie săvârșită fără slujitorul hirotonit, tot așa nu poate fi săvârșită fără adunarea poporului lui Dumnezeu din
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
fi săvârșită fără adunarea poporului lui Dumnezeu din același loc, fără întreaga comunitate. Exemplul contrar cel mai extrem l-a oferit episcopul Teofan Zăvorâtul, canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în anul 1988. timp de 22 de ani el a săvârșit dumnezeiasca Liturghie într-o izolare completă, în ultimii 11 ani chiar zilnic. Biografii episcopului nu s-au scandalizat de acest fapt, păreau conștienți de caracterul comunitar al Liturghiei, când se refereau la „împreună-slujirea îngerilor” la Liturghiile săvârșite de acesta. Sfântul Ioan
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
omenesc și a cărui inimă se depărtează de Domnul. Și binecuvântat fie omul care se încrede în Domnul și nădejdea lui va fi Domnul” (Ieremia 17, 5-7). În al doilea rând, „pâine spre ființă” este cuvântul lui Dumnezeu, precum spune dumnezeiasca Scriptură: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Dt. 8,3; Mt. 4,4). Să nu moară sufletul nostru de foamea cuvântului vieții, înainte să moară trupul, cum a pățit
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Dt. 8,3; Mt. 4,4). Să nu moară sufletul nostru de foamea cuvântului vieții, înainte să moară trupul, cum a pățit Adam fiindcă a călcat porunca dumnezeiască. Acest al treilea fel de pâine spre ființă e cu atât mai necesar decât primul, pe cât mai necesară decât viața trupului este viața sufletului. În al treilea rând, „pâine spre ființă” este Trupul și Sângele Domnului, care se deosebește tot atât de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
chip asemănător și astăzi. Împărtășirea frecventă nu este un privilegiu al preoților; acesta se referă doar la săvârșirea Liturghiei, al cărui scop este sfințirea Darurilor și împărtășirea credincioșilor. Iar acei preoți, care nu-i împărtășesc pe creștinii care vin la dumnezeiasca Cuminecătură cu evlavie și credință, sunt judecați ca niște ucigași, cum stă scris la proorocul Osea: „Preoții au ascuns calea, au făcut omoruri în Sichem și au făcut fărădelege în poporul Meu” (Os. 6,9). Diavolul încearcă să ne țină
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, Editura Deisis, Sibiu 2002, p. 172). [4] D. Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă., EIBMBOR, București 2004, p. 7-8. [5] Ibid., pp. 9-10, 16 [6] Ibid., pp. 663-665. [7] Nicolae Cabasila, Tâlcuirea dumnezeieștii Liturghii, EIBMBOR, București 1997, p. 7. [8] Ene Braniște, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, în N. Cabasila, op. cit., p. 198. [9] A se vedea și textul rugăciunii a doua pentru credincioși: „Dă lor (...) cu nevinovăție și fără de osândă să
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
p. 225-227. [23] Ibidem, p. 228. [24] Ibidem, p. 255-257 [25] Sfântul Ioan Gură de Aur, In epist. II ad Cor. Hom. XVIII 3, PG 61, 527. (cf. Ibid., p.256-257) [26] Karl Christian Felmy, De la Cina de Taină la Dumnezeiasca Liturghie a Bisericii Ortodoxe. Un comnetariu istoric, Editura Deisis, Sibiu 2004, pp. 83 și 74: Conținutul celei de a V-a „cateheze mistagogice” e Euharistia ca Sinaxă și tratează caracterul ei de jertfă, caracterul ei eclezial și anamnetic, precum și comuniunea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
rămâne neîncetat în Iisus Hristos, ci de a vărsa sângele Lui asemenea celor ce L-au răstignit, și astfel lucrul să apară drept junghiere, iar nu o jertfă? Căci și aceia împungeau, dar nu ca să bea, ci ca să verse, spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom. (p. 154) [36] Ibidem, p. 154-160 și 168-173. [37] Ibidem, p. 179-182. [38] Ibidem, p. 197-202. [39] Convorbirile cu Părinți din Egipt, PL 49, 794-796; apud Împătășirea..., p. 395. [40] Ibidem, p. 244-245. Nicodim dialoghiază astfel: „Vreau să
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
minții omenești, Psalmii biblici sunt rugăciuni adresate Dumnezeului celui viu, creator al cerului și al pământului, iubitor de oameni și răsplătitor al faptelor lor după dreptate. Acești Psalmi nu sunt numai creație și operă omenească ci, în primul rând, operă dumnezeiască pentru că poartă amprenta inspirației divine. Duhul Sfânt, prin tainica lucrare a harului Său, a făcut să tresalte cele mai sensibile corzi ale sufletului unor aleși ai Săi care, exteriorizând profundele lor trăiri interioare, au alcătuit aceste armonioase și prea frumoase
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
principală din fiecare psalm, putem încerca o clasificare aproximativă, precum urmeaza: Psalmi dogmatici sau de adorare. În general, acești psalmi sunt adevărate imne închinate lui Dumnezeu, cu evidențierea atributelor Sale. Așa de pildă avem psalmul 144 unde este celebrată veșnicia dumnezeiască ("împărația Ta este împărația tuturor veacurilor, iar stăpânirea Ta din neam în neam"). Despre același lucru se tratează în psalmul 89/90, unde citim: "Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
despre același lucru tratează și psalmii: 28, 45, 46, 47, 49, 65, 67, 76, 92, 93, 95, 96, 110, 113 etc. Sfințenia lui Dumnezeu este arătată în psalmii 23 și 33. În psalmul 138 se vorbește despre preștiință și atotștiință dumnezeiască. Bunătatea lui Dumnezeu este evidențiată în psalmii: 33, 47, 50, 99, 112, 144. Dreptatea dumnezeiască este pusă în lumină în psalmii: 10, 17, 35, 49,74,75, 118. Psalmul 8 vorbește despre valoarea omului și superioritatea sa în raport cu celelalte creaturi
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
93, 95, 96, 110, 113 etc. Sfințenia lui Dumnezeu este arătată în psalmii 23 și 33. În psalmul 138 se vorbește despre preștiință și atotștiință dumnezeiască. Bunătatea lui Dumnezeu este evidențiată în psalmii: 33, 47, 50, 99, 112, 144. Dreptatea dumnezeiască este pusă în lumină în psalmii: 10, 17, 35, 49,74,75, 118. Psalmul 8 vorbește despre valoarea omului și superioritatea sa în raport cu celelalte creaturi. Psalmul 18/19 ne prezintă un tablou restrâns al creației, pe când psalmul 103/104 prezintă
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
35, 49,74,75, 118. Psalmul 8 vorbește despre valoarea omului și superioritatea sa în raport cu celelalte creaturi. Psalmul 18/19 ne prezintă un tablou restrâns al creației, pe când psalmul 103/104 prezintă dezvoltat același tablou. Aici este înfățișată și Providența dumnezeiască. Psalmii 80/81 și 134/135 condamnă deșertăciunea închinării la idoli. În general, psalmii dogmatici sunt "ecoul fidel al întregii revelații mozaice asupra firii și însușirilor lui Dumnezeu, ei nu spun nimic care să nu fi fost deja explicit expus
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]