1,931 matches
-
ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2180 Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală și boreală DE 2190 Depresiuni intradunale umede DE 2310 Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Genista DE 2320 Vegetație psamofilă uscată cu Calluna și Empetrum nigrum DE 2330 Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis DE 3110 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorarae) DE 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoeto-Nanojuncetea DE
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase FR 1320 Pășuni udate de apa mării la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE 2320 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum DE 3110 Ape oligotrofe foarte slab mineralizate din
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
regiunile mlăștinoase sau nisipoase FR 1320 Pășuni udate de apa mării la Spartina (Spartinion maritimae) FR 1330 Pășuni udate de apa Atlanticului (Glauco-Puccinellietalia maritimae) DE 1340 * Pășuni continentale udate de apa mării DE 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides DE 2170 Dune cu Salix repens ssp. argentea (Salicion arenariae) DE 2310 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista DE 2320 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum DE 3110 Ape oligotrofe foarte slab mineralizate din câmpiile nisipoase (Litorelletalia uniflorarae) DE, FR
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Peșteri marine scufundate complet sau parțial SPECII 1349 Tursiops truncatus 1351 Phocoena phocoena 1364 Halichoerus grypus 1365 Phoca vitulina (B) Tipuri de habitate/specii supuse unei examinări științifice Tip de habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune mobile embrionare DE 2150 Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea) FR 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster FR 2330 Pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix DE
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
parțial SPECII 1349 Tursiops truncatus 1351 Phocoena phocoena 1364 Halichoerus grypus 1365 Phoca vitulina (B) Tipuri de habitate/specii supuse unei examinări științifice Tip de habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune mobile embrionare DE 2150 Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea) FR 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster FR 2330 Pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix DE 6110 * Pajiști rupicole calcaroase și
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
phocoena 1364 Halichoerus grypus 1365 Phoca vitulina (B) Tipuri de habitate/specii supuse unei examinări științifice Tip de habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune mobile embrionare DE 2150 Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea) FR 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster FR 2330 Pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix DE 6110 * Pajiști rupicole calcaroase și basofile cu Alysso-Sedion albi FR 7130 Turbării
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune mobile embrionare DE 2150 Dune fixe decalcificate atlantice (Calluno-Ulicetea) FR 2270 * Dune împădurite cu Pinus pinea și/sau Pinus pinaster FR 2330 Pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix DE 6110 * Pajiști rupicole calcaroase și basofile cu Alysso-Sedion albi FR 7130 Turbării de acoperire (* exclusiv active) ES 7140 Turbării de tranziție și turbării mișcătoare DE 7210 * Mlaștini calcaroase cu Cladium
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Dolj, la sud de Craiova și în apropierea portului Bechet, în vecinătatea Dunării, într-o zonă cu sol nisipos, numită și "Sahara Olteniei". Face parte din zona etnografica Romanați. Relieful din regiune este format din câmpii și lunci acoperite cu dune de nisip. În partea de sud se găsesc suprafețe cu aspect neted de coline care urcă până la extremitatea nordică a teritoriului. Din punct de vedere climatic, are un pronunțat caracter continental cu ușoară influență mediteraneană. Astfel, regiunea are parte de
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
Africii de Est, împreună cu cehul David Modry. Întinzându-se pe mai mult de o treime din continent, Sahara este cel mai mare deșert din lume, cu aproximativ 9.065.000 km² suprafață totală. Topografia să include zone pietroase, zone cu dune de nisip și numeroase oceane de nisip. Are înălțimi de la sub 80 de metri sub nivelul mării până la pește 3.350 m în munții Ahaggar și Tibesti. Sahara este împărțit în următoarele regiuni: deșertul libanez, deșertul nubian și deșertul vestic
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară. În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte. Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
luncile se desfășoară în lungul văilor din Europa Centrală și de Sud și cuprind 3-8 trepte de terasă. Toate râurile mari și fluviile din Europa prezintă lunci largi și uneori culoare de vale. Relieful eolian este format din câmpuri de dune și apare mai frecvent în sud-vestul Franței și în Câmpia Mării Caspice și Danemarca. Relieful insulelor este format din munții alcătuiți din roci eruptive sau cristaline cu înălțimi de până la 1500 metri și din câmpii litorale înguste. Insula Islanda are
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
de acord cu calculele știintifice. Teritoriul Poloniei se extinde peste cinci regiuni geografice. La nord-vest se află litoralul Mării Baltice, care se întinde de la Golful Pomeranian la Golful Gdańsk. Aceasta coastă este marcată prin mai multe peninsule, lacuri de coastă și dune. În general netedă, ea este croită prin Laguna Szczecin, Golful Puck și Laguna Vistuleană. Centrul țării, împreună cu părțile nordului, se află în Câmpia Europei de Nord. Răsărind delicat de deasupra acest podiș se află o regiune geografică cuprinsă de patru
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Świnoujście pe insulele Usedom ("Uznam") și Wolin la vest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături. Repere geografice în țară: Repere geografice în străinătate: Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
cu câmpii, ferme și pășuni. Terenurile arabile sunt delimitate cu șiruri de mesteceni și cu pâlcuri de pădure, care reprezintă habitat pentru numeroase plante și animale. Letonia are sute de kilometri de țărm maritim sălbatic—litoral cu păduri de pin, dune și plaje continue cu nisip alb. Letonia este pe locul 5 în Uniunea Europeană după ponderea suprafeței forestiere în cea totală, după Suedia, Finlanda, Estonia și Slovenia. Pădurile acoperă 3.497.000 ha sau 56% din suprafața totală. Letonia are peste
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
moldavi: nepot al lingvistului Gheorghe Ivănescu, rudă cu Octav Onicescu. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași. Redactor la revista „Luceafărul”, îndrumă în anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Crețan, Mircea Șoncuteanu, Florentina Vișan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni,Ioana Bălan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drăgănescu, Petruț Pârvescu, Marian Constandache. își face debutul poetic în revista "Flacăra Iașului" in iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa "Mică dramă", care se joacă la
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce la un mare deficit de umezeală în sol. Localitatea se caracterizează din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasată conform hărții geologice pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o pătură de loess cu o grosime de . Din punct de vedere al reliefului, orașul Pogoanele este situat în totalitate în zona de câmpie. Relieful zonei face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul Pogoanele, întinzându-se până la Valea
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
începe acțiunea "trecut", cu cincisprezece ani mai devreme și înaintează în timp spre perioada primului grup. În 2002, Donald Palumbo, un profesror de engleză de la East Carolina University, a publicat "Chaos Theory, Asimov's Foundations and Robots, and Herbert’s Dune: The Fractal Aesthetic of Epic Science Fiction" („Teoria Haosului, Fundația și Roboții lui Asimov și Dune a lui Herbert: Estetica fractală a science fictionului epic”), care include o analiză a structurilor narative asimoviene și le compară cu conceptul științific al
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
În 2002, Donald Palumbo, un profesror de engleză de la East Carolina University, a publicat "Chaos Theory, Asimov's Foundations and Robots, and Herbert’s Dune: The Fractal Aesthetic of Epic Science Fiction" („Teoria Haosului, Fundația și Roboții lui Asimov și Dune a lui Herbert: Estetica fractală a science fictionului epic”), care include o analiză a structurilor narative asimoviene și le compară cu conceptul științific al fractalilor și cu teoria haosului. Palumbo este de părere că, deși elementele tradiționale ale literaturii (cum
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
a lungul Dunării, cu cea mai mare parte a habitatului pe malul drept. Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
din nord-vest și platoul central aparțin ambele bazinului Anglo-Belgian; înălțimile Ardenilor din sud-est fac parte din centura orogenică hercinică. Bazinul Paris reprezintă o a patra mică zonă în extremitatea sudică a Belgiei, Lorena Belgiană. Câmpia litorală constă în principal din dune și poldere. Spre interiorul continentului, peisajul rămâne neted și urcă ușor, câmpia fiind udată de numeroase ape, cu văi fertile și cu câmpia nord-estică Campine ("Kempen"). Dealurile și podișurile Ardenilor acoperite cu păduri dese sunt mai stâncoase și mai accidentate
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
vârf montan - cu 3657 m. În partea de nord a Munților Scorpiei se află canionul râului Blyde, extrem de spectaculos, al treilea ca mărime pe glob. La nord de fluviul Orange este un sector al deșertului Kalahari - cu câmpiile lui de dune și cu vegetația săracă - cu altitudini medii de 900-1100 m. În vestul țării se află o parte din sudul deșertului Namib. După el se întinde de-a lungul coastei (60 km) o câmpie litorală. Malurile - de la granița cu Mozambic din
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
ating 400 m în sud-est. Coasta Atlanticului, cu plajele ei tipice de nisip, are 500 km lungime. Deltele râurilor Sine, Saloum și Casamance se sfârșesc prin mlaștini vaste cu mangrove. Caracteristice pentru regiunile coastei de nord sunt promontoriile, golfulețele și dunele acoperite de sare. Populația Wolof reprezintă 40% din populația Senegalului. Aceștia au constituit clasa superioară conducătoare a imperiilor antice și dețin și astăzi funcții importante în afaceri și politică. O mare parte a wolofilor sunt membri ai frăției islamice a
Senegal () [Corola-website/Science/298139_a_299468]
-
Banatului nu pot fi omiși cei doi vulcani stinși de la Lucareț și Gătaia: Piatră Roșie (altitudine 211 metri), respectiv Șumigu (altitudine 200 de metri). De asemenea, cea mai mare întindere de nisipuri din Europa, astăzi stabilizata și acoperită cu vegetație, Dunele de nisip de la Deliblata, (Șerbia). Vezi și Paore Etnografie
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
plante, număr foarte mare pentru o grădină botanică, fapt care a dus la o evaluare a Grădinii printre cele mai prestigioase din lume. Flora și vegetația din țara noastră este reprezentată foarte bine prin plante aduse din Banat, Moldova, Oltenia, dunele maritime ale Mării Negre, Câmpia și Podișul Transilvan, dar și din Munții Carpați. Relieful variat a permis aducerea de plante din munții Caucaz, Balcani, Himalaya, dar și din zona Mării Mediterane. Pentru a crea condițiile cele mai propice plantelor a fost
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]