2,620 matches
-
drept canonic, care, în pledoaria sa pentru susținerea tezei patriarhului-regent, aduce ca argument Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, canon care nu se referă la chestiunea patriarhului-regent, problemă eminamente politică, ci la înfrânarea arghirofiliei (Sinodul al IV-lea Ecumenic intervine normativ și pune capăt goanei după avere în Biserică). Filosoful amendează pe bună dreptate acest argument irelevant, cu atât mai mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu interzice episcopului să administreze averea, ci îi impune să aibă un econom, care, lucrând DUPĂ DORINȚA EPISCOPULUI SĂU, deci PRIN DELEGAȚIE, să-i poată sluji de martor că nu se risipește averea Bisericii. (Martor și, am adăuga, și controlor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic și de Canonul 83 Apostolic -, acesta nu poate constitui o probă, întrucât este o încălcare frauduloasă a legii. Deși o asemenea faptă nu a fost pedepsită la vremea sa, ea nu poate constitui un argument sau un precedent pentru ideea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Problema Pascală (1928-1929) După Primul Război Mondial, vechile instituții nu mai corespundeau noilor necesități ale țării, o reconstrucție a acestora fiind absolut necesară. Ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie la 30 iulie 1925, prin tomosul 1579 al Patriarhului Ecumenic Vasile al III-lea și al Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului deschidea noi perspective instituției ecleziastice. Astfel, dincolo de surmontarea numeroaselor dificultăți de ordin administrativ și juridic, apărute în contextul țării reîntregite, constituirea, sub raport teoretic, a unei gândiri în limitele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în Biserică; reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era aceasta fixată de Sinoadele Ecumenice, sancționarea oricăror derapaje dogmatice sau canonice, fie că acestea proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el a tuturor episcopilor ortodocși în viață, ci mai trebuie ca mărturisirea acestui Sinod, în fapt, să nu fie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub semnul declanșării unei schisme 10. În schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
filosoful român relevă grava confuzie pe care o face înaltul ierarh între data aflată în tabelele pascale și sărbătorirea de fapt a Sfintelor Paști 31. După sărbătorirea din 31 martie a Paștilor, "Cuvântul" publică o serie de reacții ale spațiului ecumenic ortodox față de Biserica românească, sub titlul "Patriarhia Ecumenică împotriva Bisericii române". Paul Sterian oferă "Declarațiile celor mai de seamă profesori ai Academiei Ruse de Teologie Ortodoxă de la Paris" cu privire la problema Pascaliei românești, printre care "Declarațiile Profesorului Florovsky de la Academia Rusă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
face înaltul ierarh între data aflată în tabelele pascale și sărbătorirea de fapt a Sfintelor Paști 31. După sărbătorirea din 31 martie a Paștilor, "Cuvântul" publică o serie de reacții ale spațiului ecumenic ortodox față de Biserica românească, sub titlul "Patriarhia Ecumenică împotriva Bisericii române". Paul Sterian oferă "Declarațiile celor mai de seamă profesori ai Academiei Ruse de Teologie Ortodoxă de la Paris" cu privire la problema Pascaliei românești, printre care "Declarațiile Profesorului Florovsky de la Academia Rusă de Teologie Ortodoxă din Paris", precum și o "Convorbire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teologie Ortodoxă din Paris", precum și o "Convorbire cu profesorul de drept canonic Kartachoff", comentată pe larg de Nae Ionescu. În vara anului 1929, Tit Simedrea, conducătorul Sfântului Sinod dă un comunicat în care se fixa, în urma acordului Sinodului cu Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, data de 20 aprilie ca dată de sărbătorire a Paștilor în 1930. Nae Ionescu apreciază inițiativa de restabilire a ecumenicității, Sinodul adoptând, în cele din urmă, măsura justă 32. Raportul dintre intelectualitatea interbelică și Biserică nu trebuie perceput
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este o singură persoană în două naturi. Aceasta reprezintă de acum încolo fundamentul cristologiei 12. Erezia lui Arie obligase Biserica să elimine orice urmă de subordinațianism origenist și să elaboreze o doctrină fermă și precisă cu privire la Sfânta Treime. Primul Sinod Ecumenic de la Niceea acceptă termenul de omousios propus de Sfântul Atanasie; de atunci este mărturisită de Biserică Firea Una în trei ipostasuri, Treimea cea de-o ființă și nedespărțită. Distincția netă între ousia (ființă), radical transcendentă și inaccesibilă și energiile sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
caracterului viu și organic al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal: nu autoritatea infailibilă a Papei, nici libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Distincția dintre Catolicism și Ortodoxie rezidă și în pretenția de universalitate a Bisericii de la Roma care anulează ideea de națiune. Pentru Ortodoxie, modelul christic, vestitor prin Evanghelie a veștii minunate privitoare la o "nouă îndrumare a omenirii" este singurul model ecumenic și, prin urmare, universal. Astfel, ecumenicitate înseamnă invariabilitatea învățăturii Ecclesiei, măsura dezvoltării firești a Evangheliei, singurul îndreptar obiectiv pentru cunoașterea Adevărului. Pretenția de infailibilitate a catolicismului constituie, în viziunea lui Simion Mehedinți, una dintre loviturile cele mai grave care s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor ecumenice nu își fundează autoritatea pe forme juridice. În cele din urmă, criteriul peremptoriu este unul interior, și nu unul exterior: viața Ecclesiei cuprinsă în întregul ei istoric 13. Ortodoxia a rămas fidelă unor principii de bază ce reglementează viața bisericească
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să sporească autoritatea ecleziastică care se cerea confirmată prin faptă. Autoritatea bisericească nu comportă prin ea însăși o putere juridică; deosebirea dintre putere și autoritate este fundamentală pentru înțelegerea vechii organizări a Bisericii și a evoluției sale. Încă înainte de Sinodul ecumenic de la Niceea, Biserica devenise conștientă, îndeosebi începând cu Sfântul Ciprian, de rolul universal al episcopatului în calitate de colegiu, îndeplinind funcțiile colegiului celor Doisprezece. Acest rol al episcopului Romei nu putea fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ȘAPTE TAINE, prin urmare, cu ereticii. Astfel, în Biserica lipsită de lucrarea duhovnicească a episcopatului luau naștere grupări cu tendințe de evadare din comunitatea de iubire, uneori cu încurajarea fățișă a unor Părinți episcopi. Dorința de revizuire a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În situația în care dogmele se interpretau, liturghiile se revizuiau, iar canoanele se cereau revăzute, adăugate, formulate, și chiar anulate, profesiunea de credință a elitei intelectuale creștine era una foarte clară: mărturisirea credinței că Sfântul Duh a grăit prin Sinoadele Ecumenice; că oamenii fie ei episcopi și patriarhi sunt supuși greșelii, că adunări de episcopi pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
adunări de episcopi pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor Bisericii din timpul celor șapte Sinoade Ecumenice se poate dialoga cu oamenii de bună credință și cu pregătire teologică. Prezența teologului George Racoveanu și a revistei sale în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată să dea un răspuns convingător. Ca parte importantă a acestui dialog se profila posibilitatea convocării unui Sinod Ecumenic (al optulea pentru Biserica Ortodoxă), mai ales în contextul tentativelor de intensificare a relațiilor dintre biserici. La începutul lui decembrie 1936 are loc, la Atena, Congresul profesorilor Facultăților de Teologie ortodoxă din toată lumea, unde s-a pus și problema convocării
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru Biserica Ortodoxă), mai ales în contextul tentativelor de intensificare a relațiilor dintre biserici. La începutul lui decembrie 1936 are loc, la Atena, Congresul profesorilor Facultăților de Teologie ortodoxă din toată lumea, unde s-a pus și problema convocării unui sinod ecumenic. Nu s-a ajuns atunci la nici o înțelegere, majoritatea profesorilor opinând că este imposibilă o aemenea convocare pentru simplul motiv că Ortodoxia fiind o parte a creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești). Astfel, teologul român repune în discuție o problemă esențială care vizează raportul dintre sobor; sobor ecumenic și ecumenicitate. Pentru o mai bună comprehensiune a ecumenicității, George Racoveanu își fundamentează întregul său demers hermeneutic pe o analiză riguroasă a unor fapte esențiale pentru a reliefa trăsăturile prin care se caracterizează ecumenicitatea unui sinod: prin numărul episcopilor participanți
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trăsăturile prin care se caracterizează ecumenicitatea unui sinod: prin numărul episcopilor participanți; prin reprezentarea lor la sinod; prin proporția justă a acestei reprezentări; prin participarea tuturor bisericilor la sinod sau prin cu totul altceva. În privința numărului, Ecclesia cunoaște șapte Sinoade Ecumenice: Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), unde au fost prezenți între 250-318 Sfinți Părinți; Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol (381), unde au asistat 150 de episcopi; Sinodul III Ecumenic de la Efes (431), unde au fost aproape 200 de episcopi; Sinodul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]