3,527 matches
-
cu dinți vor străpunge zorii înghețați, zdrențele agățate de ramuri vor fi dăruite țărânii, drept ofrandă, de brațele descărnate ale copacilor și vor deveni și ele țărână, asemenea tuturor lucrurilor trecătoare. Aceasta e menirea hărăzită de creator pentru toate lucrurile efemere, incluși oamenii, care adesea uită acest amănunt. Totul se transformă în țărână. Magdalena se apropie de pat și-l înghiontește pe omul ei, care nu reușea să-și îndepărteze de pe pleoape și din mădulare dulceața somnului de dimineață. - Haralamb, trezește
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
chin, fărâme și faci din dor, risipă. Ai vrea să furi surâsul răvășit pe umărul tău cald, Sculptat cu daltă fină pe cioburi de smarald. Uitat a fost, o vreme, pe prăfuite etajere, Și prea mult timp răsfrânt peste cristale efemere.. Și-ai vrea, ca far' de teamă, să regăsești cuvântul Care, prin anotimpuri, îl risipește cu nostalgie, vântul. Tandrețea își ascute în taină penița, ca să scrie Cuvintele rămase nerostite, pe o eșarfă purpurie... Referință Bibliografică: Ai vrea... / Corina Negrea : Confluențe
AI VREA... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375747_a_377076]
-
A cui e vina! Sărutul meu, strivit pe buze, Te va durea la nesfârșit. Vei caută prin visele confuze Să-l gusti... Va fi de negăsit! Iubirea mea, jertfita în uitare, Vă lumina-n sufletul tău. Vei alerga prin gânduri efemere S-o ai din nou... Dar este prea târziu! Și gândul meu, cu aripile franțe, Se zbate răvășind gândul tău nou. Ai vrea sa-l rogi să iți mai cânte Dar știi că e-n zadar... Acum e doar ecou
TARZIU de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375760_a_377089]
-
Oglindire > NICIO TEAMĂ NU MAI AM Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului NICIO TEAMĂ NU MAI AM Ne-am născut sub semnul morții dintr-o farsă de destine Și cu viața efemeră am făcut un legământ Fiecare zi ne doare, picurând tăcere-n vine, Echipați să existăm pe un altfel de pământ. M-ai găsit când Timp, din mine, Poezia sfâșia Te-am găsit când împăcat, așteptai apocalipsa Toate cele Nouă ceruri
NICIO TEAMĂ NU MAI AM de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375784_a_377113]
-
Când aripile grele m-au durut. Și m-a-nvățat că-n viața-mi furtunoasă Tot ce răsare-ajunge la apus, Iar orice-ar fi,să-mi țin, victorioasă, Privirile-ațintite doar în sus. ......................................... Spre culmile ce-așteapt-a fi atinse, Pământu-i doar popasul efemer. Doi pescăruși cu aripile-ntinse Urmeză,-n zboruri, drumul către cer. Referință Bibliografică: PESCĂRUȘUL / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PESCĂRUȘUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379194_a_380523]
-
la dispoziție o planetă atât de minunată, prin varietatea formelor existente, aceasta devenind sursă de inspirație. Modul cum ființa umană s-a raportat la mediul înconjurător, la lume, la propriul sine / a dus la diversitatea spirituală, varietatea interpretărilor acestei existențe efemere. Cine nu și-a ascultat poezia sufletului înseamnă că nu și-a cunoscut propriul sine” ( Valentina Becart) Mulțumesc tuturor membrilor cenaclului Vasile Alecsandri, mulțumesc coordonatorilor, deja știuți. Cu drag și prețuire. Vivat Poezia! Valentina Becart ( poet coordonator) 21 martie 2016
ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379247_a_380576]
-
poetul, cuprins de un sentiment de înfrigurare, când „umbra înaltă își topea ultima picătură în lumina lumânării”... începe o călătorie prin labirintul întunecos al conștiinței , dorind să se regăsească pe sine, să-și afle identitatea primordială, într-o lume a efemerului, a aparențelor...lăsând liniștea să-și întindă imperiul , când „peste noapte cuvintele se retrag în mine”... Poemele cuprinse în volumul „Clepsidra cu silabe” pun accentul pe nobilul sentiment numit „iubire”, această trăire cameleonică și învăluitoare: când tandră și înflăcărată, când
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
limitează existența, mereu lovindu-te de cele două țărmuri: a fi și a nu fi. Între cele două verbe se strecoară viața, asemenea unui izvor, când liniștit și senin, când tulburat și năvalnic, ”plângându-și toate amintirile”. Sentimentul curgerii timpului, efemerul lucrurilor ”umbre de pași duc spre țintirim”, ”stau înșirate casele pustii”, îi induc poetului stări de insecuritate și suferință, și ”sub gene, lacrimi peregrine” care ” ascund noian de amintiri” - își fac simțită arsura când ”neliniști urcă spre coline”. Trec anii
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Aici totul este plin de vigoare, toate visele prind aripi, ” Să văd cum visul urcă înspre creste!”, nimic nu poate tulbura plenitudinea clipei și, călătorind cu gândul ”prin alte galaxii”..., ” Cu luna ai putea să te-nsoțești / Mergând spre întâlnirea-i efemeră; / Chiar de îți pare că te amăgești, / Copil fiind nu ai nici o barieră.” ( Copil fiind...). Dispunând de un limbaj elevat, imaginație fecundă, poetul reușește să creeze o armonie între sensibilitate și intelectualitate. O deosebită rezonanță impresionistă o au versurile: Acolo
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
și de viață/ Și de parfumul din grădini! / Se-mbată codrul în verdeață / Când visele prind rădăcini. ( Mi-e dor de viață). Naturalețea poeziei este născută dintr-o trăire curată, sufletul vibrând la magia radiantă din jur, devenind biruitor peste efemerul lucrurilor. ” Curajul lucid de a îndura teama existențială chezășuiește posibilitatea misterioasă de a dobândi experiența ființei. Căci nu departe de teama existențială, în calitatea ei de spaimă în fața abisului, locuiește sfiala. Ea luminează și oblăduiește acel loc de sălășluire al
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
nouă lumină, de data aceasta o lumină dureroasă, apăsătoare. Pe lângă drumurile desfundate / Stau înșirate casele pustii, / Iar în ferestrele anchilozate / Lucesc, din când în când, ochi cânepii. ( Acolo unde veșnicia). Dar, oricât am dori, din nefericire, nimic nu e veșnic, efemerul își pune amprenta peste toate. Însuflețirea acestui univers de basm face ca totul să fie trecut printr-un sentiment al identificării ( identificarea cu lumea satului),și astfel se creează ideea de viață tihnită, patriarhală. În centrul acestui univers se află
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
stele ispitindu-mă să-l urmez iubindu-ne veacuri la rând printre ele să trăim în castelul răsărit din poeme să strălucim alături pe cerul cu stele eu pentru eternitate din iubire fatală, murind altfel, muritorii făpturi plăsmuite ca trecători efemeri pe pământ fără iubire și cuget ajung să trăiască precum pribegi prin pustiul pierdut. Referință Bibliografică: ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( face din primul meu volum de poezii în curs de apariție ) / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
Imposibil! Fiecare treaptă își așteaptă ucenicul. De fapt, viața întreagă este o ucenicie. Greu sau imposibil de ajuns la desăvârșire. Această latură este de natură divină, iar divinitatea este unică. Nu are concurență. Doar ”truda” este specifică celor creați din ”efemerul clipelor” și din amestecul ciudat de lumină și umbră. Să revenim la antologie. Poeta Lenuș Lungu, ( coordonator) (fondatoarea revistelor ”Cronos-penita de aur” și ”Taifas literar”, a site-ului ”Cronopedia”), și-a asumat alcătuirea acestei antologii ”Metamorfozele naturii - Simfonii albastre) ( volumul
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Sigur, doar lectura poeziilor poate confirma acest lucru. Nu lipsește ( din acest volum) starea de ”criză lăuntrică”, de frământări și întrebări privind această alcătuire ”vie”, privind rostul ei pe acest pământ, și, mai ales, întrebări asupra condiției unui ”eu” fragil, efemer, supus dispariției. Descrierea naturii, a primăverii este scăldată în cea mai frumoasă lumină, multă culoare, forfotă, tonuri în care se conturează și bucuria poetului, la întâlnirea cu această nouă renaștere. Aduc spre exemplificare: strigă: cucu, cucu, cucu,/să se facă
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Autor: Tanea Român Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nirvana Dușman îți e privirea-mi Ce cade asupra ta, Si zîmbetul meu dulce Alin' durerea-ti grea. Cătuși îți e lumescul Ce leagă d-efemer, Că mă iubești pe mine, Perfidul adevăr! Și dă, știu că-ți șunt dorința De-a mă avea pe veci, Dar pînă sus la mine, Ai șapte vieți să treci! Tu zici să mă cobor Trăind o viață pala? Printre
NIRVANA de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369131_a_370460]
-
latră-n zori. Eu vocea lui ascult, în pragul nopții, Cănd negura profundă își arată colții. Visez un vis în care-observ a ta perfecțiune, Mi-i dor de noi, de-a ta blândă afecțiune. Crăiasa mi-s, prin gerurile iernii efemere, Durerea grea m-a redus iarăși la tăcere. Referință Bibliografica: Din ceas în ceas / Maria Cristina Pârvu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate
DIN CEAS ÎN CEAS de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369229_a_370558]
-
potențat cu iubire și condimentat cu nițică știință, se apropie de Marele Arhitect și de tulburătoarea Sa creație - Universul în armonia, perfecțiunea și incomensurabilitatea lui. Dar omul modern, cu deosebire omul de azi, tot mai grăbit și mai ahtiat după efemer, se îndepărtează pe zi ce trece de ceea ce ar trebui să fie unul din țelurile supreme ale existenței sale, anume armonia lăuntrică, pentru ca pornind de la ea, să stabilească apoi relații armonioase cu Dumnezeu și cu semenii. Căci Dumnezeu înseamnă armonie
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
Poeme > Meditatie > TU, CINE EȘTI ? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mă urmărea, prin somn, ca o himeră. Nu avea chip. Ca duhul din povești Părea în vis, o umbră efemeră. M-adun și o privesc: Tu, cine ești ? Sau, altă dată o simțeam, șezând Și rezemând pervazul la ferești. Tot fără chip. Ca un ecou de gând, M-adun și o privesc: Tu, cine ești ? Târziu de tot, ne-am
TU, CINE EŞTI ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369286_a_370615]
-
caută mereu, de parcă, a cuprins-o disperarea. Timidă, mă ține de mână, strânsoarea-i rece, mă-nfioară, e ca o vraja, doar tu vei putea s-o dezlegi, îndrăgindu-mă... Dar eu, de ce mai sper, când, nici macar, nu cred, ca timpu-i efemer, dramatizând deoadată, fiind, inevitabil, inconștientul vieții mele, ajunsă într-un punct enigmatic, văzând tristețea-mi disperată, privind la mine, vânzând flori, imaginar, să te-ntâlnesc... mă-ntreb din nou, de ce mai cred, de ce mai sper când, nici macar, nu cred, ca
TRISTEȚE DISPERATĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374159_a_375488]
-
deoadată, fiind, inevitabil, inconștientul vieții mele, ajunsă într-un punct enigmatic, văzând tristețea-mi disperată, privind la mine, vânzând flori, imaginar, să te-ntâlnesc... mă-ntreb din nou, de ce mai cred, de ce mai sper când, nici macar, nu cred, ca timpu-i efemer ? Undeva departe Austria noiembrie 2016 Sursă foto - Pinterest Referință Bibliografica: Tristețe disperată / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TRISTEȚE DISPERATĂ de COSTI POP în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374159_a_375488]
-
acoladele acelui sistem de atitudini legate între ele atât de profund cu propriile noastre destine sau poate că ele sunt una cu noi demult și noi doar le întrezărim pas cu pas conexiunile, sensurile, rosturile. Ca două clopote ciocnim paharele efemerului. Ne declarăm iubire cu palmele unite spre sus. Rugăciunea dimineții ne găsește ca pe două clopote ascultând toaca verbelor în palmele Lui. Suntem aceeași iubire, esența a două clopote vii într-unul din colțurile abisului. Ecoul comun care sparge pocalul
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
umeri cu mantii de flori/ Să gust ale vieții culori,/ Să gust din pocalul cu vin,/ Mereu tânăr,mereu senin...Te-ntoarce, tu vreme’napoi,/ Și uită de CLIPA DE-APOI,/Nu vreau bătrânețe și ger,/ Nu vreau să devin efemer...” (Veșnic tânăr). Mugurel Pușcaș iubește rădăcinile timpului, soarele, imensă întoarcere spre începuturi. Preocupat de viața CETĂȚII, semnalând prin cuvânt tot ce frământă de veacuri istoria neamului (Alaiul domnesc, Gândiți-vă, români, la Eminescu, Pământul vechii Dacii vrem, Țăranul), poetul e
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
de scântei. E triumful biruinței Într-o seară cu mulți zei. TĂMĂDUIRE E icoana nemuririi pe un cer blând și senin. Este taina preaslăvirii pentru omul suferind. Este-a cerului mireasă și a gândului puteri. Este steaua norocoasă peste omul efemer. Elena Trifan Referință Bibliografică: APOTEOZĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1474, Anul V, 13 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
APOTEOZĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374288_a_375617]
-
e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele. Hoinar printre planete, inundă omenirea Cu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul. E simfonie scrisă, exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte îi degajă mănunchi de deziuzii. Referință Bibliografică: Hoinar / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1474
HOINAR de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374287_a_375616]
-
dovedește a fi posesoarea talentului unei prozatoare, mânuind cu îndemânare condeiul și reușind să facă față meandrelor presupuse de construirea momentelor acțiunii în sine. Practic, dincolo de a fi un roman adolescentin, ” O clipă cât o eternitate” reprezintă momente instanțial-karmice ale efemerei existențe umane, supuse timpului, uneori implacabil, un gen de love-story modern, cu personaje inedite, insolit creionate. Este vorba despre o aceeași triadă în jurul căreia s-au țesut numeroase povești de dragoste: duetul de îndrăgostiți (precum Romeo și Julieta, Tristan și
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]