7,845 matches
-
și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect al vânătorii doar În raport cu o serie de prescrieri (norme) legate de perioada vânatului, locul vânatului, dreptul de a vâna și de a avea o armă etc. „Realitatea” În care trăim este sociocultural elaborată. Când vorbim despre „om”, avem În vedere o viziune culturală, și nu doar o recunoaștere senzorială a Înfățișării sale. Pentru greci, sclavul era doar „o unealtă vorbitoare”. Conceptul de „om” prezent În Biblie este superior viziunii culturale a grecilor antici
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
el ca față de orice unealtă. Dar omul este o creație supremă a Domnului; fiecare om poartă această determinare fundamentală. De aceea, respectul „aproapelui” Înseamnă respectul față de creația Domnului și față de El Însuși. Iată cum omul se află Într-o lume elaborată simbolic: „Un simbol este un semn care denotă ceva mai important decât el și care ne orientează spre o asociere cu o reprezentare, conștientă sau nu, ca prin aceasta să fie investită cu Întregul său Înțeles și Întreaga sa semnificație
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
raportul dintre trebuințe și activitatea umană. Așa se formează necesitățile. Dacă și animalele au trebuințe (cele umane având, evident, o serie de particularități), omul este singura ființă ce acționează cultural, adică Își satisface trebuințele prin medierea necesităților și comportamentelor valorico-normativ elaborate. Putem defini necesitățile ca reprezentând sistemul cerințelor umane mijlocite (mediate), rezultate din prelucrarea trebuințelor prin intermediul sistemului de valori-norme și a specificului individului. Există o literatură bogată În acest domeniu al trebuințelor și necesităților.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturilor primitive, p.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
am intrat Într-o eră nouă, În care toate adevărurile de ieri au devenit erorile de astăzi”.<footnote Idem. footnote> Științele economice construiesc un obiect de cercetare conform diverselor teorii și metodologii specifice de la un autor la altul, dar, odată elaborate, aceste teorii influențează activitatea umană, chiar unele decizii importante ale politicilor economice, Încât economia ca „realitate” nu este ceva exterior teoriilor economice. Chiar În „ordinea spontană” a economiei (Hayek), oamenii Își urmăresc propriile lor scopuri pe baza unei cunoașteri incomplete
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
aplicarea corectă a unor reglementări, fără discriminări, sau o poate descuraja prin anularea sau suspendarea unor facilități. Formațiunile politice care s-au succedat la conducerea țării în ultimii anii au încercat să-și impună fiecare propria politică prin actele normative elaborate, care au generat influențe de natură diferită asupra organizațiilor. Principalele elemente care trebuie avute în vedere sunt legate, în opinia analiștilor, de stabilitatea politică, modul de organizare a instituțiilor implicate, gradul de descentralizare, politica economică promovată, măsura în care statul
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
un concept uni sau bidimensional. De cele mai multe ori, aceasta trebuie abordată dintr-o perspectivă multidimensională. Pornind de la acceptarea abordării multidimensionale a inovării, s-au încercat diferite modalități de clarificare a relației dintre caracteristicile organizaționale și tipul inovării adoptate. În studiile elaborate, M.A. Hitt și colaboratorii săi (1996)<footnote Hitt, M.A., Hoskisson, R.E., Johnson, R.A., Moesel, D.D., „A market for corporate control and firm innovation”, The Academy of Management Journal, Vol. 39, 1996, pp. 1084-1119. footnote> au încercat, fără a
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
între cei doi, purtat „pe un glas curtenitor, duios”640 de către personajul narator, „dulce și plăcut grăia”641 și cavalerul, și care va constitui cea mai amplă parte a poemului, avem din nou prefigurată imaginea acelei societăți medievale cizelate și elaborate, de această dată accentul căzând pe ritualul iubirii curtenești. O astfel de dragoste nu poate dura, de aceea cavalerul se simte neconsolat în ciuda intenției binevoitoare a naratorului de a-l sprijini în durerea resimțită acut, și plânge pierderea femeii iubite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă prin natura fragilă și neajutorată a unei femei.767 Povestea lui Melibeus reprezintă „o alegorie morală elaborată, în proză, care este prea transparentă, aproape ilizibilă prin simplitatea repetițiilor sale plate. Are multe în comun cu predica preotului, pe care muribundul Chaucer a decis să o poziționeze în finalul a ceea ce redactase din Povestirile din Canterbury.”768 Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1997, vol. 31, nr. 3, p. 419. (trad. n.) 259 ironică a autorului la adresa dragostei curtenești. Firul epic, relativ simplu, păstrează în mare parte narațiunea lui Boccaccio, detaliile sunt însă semnificative, iar caracterizările subtile și complexe. „Este un roman psihologic elaborat, îmbinând instincul, umorul, patosul, pasiunea și natura umană.”962 Troilus, fiul lui Priam, al doilea ca importanță după fratele său Hector, desconsideră dragostea și pe cei îndrăgostiți. Plimbându-se, într-o sărbătoare, prin templul Atenei, liber și mândru de acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Aceste proceduri<footnote Sunt obligatorii pentru instituțiile publice și poartă denumirea de Manual de politici contabile. footnote> trebuie elaborate de specialiști în domeniul economic și tehnic, cunoscători ai specificului activității desfășurate și ai strategiei adoptate de instituție. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare, a unor informații care trebuie să fie relevante și credibile pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice<footnote Reprezintă fidel rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției publice; sunt neutre, prudente și
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 91/31 ianuarie 2004. footnote>. Trebuie avut în vedere că activitatea desfășurată la nivelul sectorului public este eterogenă și sunt necesare adaptări ale normelor generale la specificul fiecărei activități. Aceste norme, după ce au foste elaborate de auditorii instituțiilor publice, pentru a fi aplicate trebuie să aibă avizul UCAAPI sau avizul organului ierarhic imediat superior, în cazul entităților publice subordonate<footnote Morariu, A.; Suciu, G.; Stoian, F. (2008), op. cit., p. 117 și urm. footnote>. Deși la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
o politică parțial „cameleonică”, în cadrul căreia nu trebuie urmărită unitatea, ci alianțele, în baza respectului pentru diferențe. Consider că această formulă, „marginalitate discursivă”, propusă de autoare, este tot un mod de a atrage atenția asupra diferențelor, însă într-o formulă elaborată/complicată din punct de vedere teoretic, în cadrul căreia, în manieră lacaniană, totul este discurs, dar nu unul oarecare, ci falogocentric. Interesant este că, atunci când femeile au dobândit o identitate și au putut să își articuleze interesele, aceste categorii de analiză
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
se surpă sub o ploaie mai puternică. Ulterior, cârciumarul înlocuiește cheresteaua cu zidul de cărămidă. Dar vecinii rămân inevitabil la chirpici. Eugen Barbu nu intră foarte mult în detalii arhitectonice, mai ales că în Cuțarida nu e rost de construcții elaborate. Ne întoarcem așadar la G.Călinescu și la Ioanide. De la amândoi avem ce învăța. Spre sfârșitul anilor ’30, Ioanide este un om care a studiat în străinătate, l-a cunoscut personal pe Le Corbusier, e o personalitate cunoscută la București
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Dar în vorbire e mereu Căcat Vasile. Mai rar apare Nea Nae, un nume generic ce mi-a fost atribuit și mie de către o frizeriță care m-a luat la sigur: „Te tunzi, Nae?”. În schimb Fane apare în forma elaborată „Fane de la Sculărie”. El e membrul cel mai neînsemnat al unei comunități tehnice. Băiatul de mingi, Caddy-ul tehnic. De obicei e folosit prin negație: „Ce-s eu, Fane de la sculărie, ca să fac chestia asta?” Fane nu are funcții de răspundere
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se duce în forma „dc” sau „pleca” (plc) utilizat și la deconectarea din mediul virtual. Formulele de rămas bun sunt scurte în limba română așa că „pa” și „pup” apar frecvent la despărțirile virtuale. Un obicei bizar este, în mesajele mai elaborate, scrierea literei c, în interiorul cuvântului, cu k. În rest, înlocuirea literelor ș și ț cu sh sau tz e pe cale de dispariție în mesaje, dar văd că a trecut în mediul real la numele unor poeți. Semnele de punctuație nu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
în conexiune cu atractorii, condițiile la limită, disiparea, cataliza și autocataliza, stabilitatea structurală ș.a. Ei nu reușesc, însă, să explice suficient de bine rolul ciclicității în auto-reproducere, deci în autopoiesis. Umberto Maturana a fost cel care a formulat cea mai elaborată teorie a autopoiesisului și, împreună cu Francesco Varela și Heinz von Foerster, au determinat în mod decisiv apariția ciberneticii de ordinul doi. Autopoiesisul reprezintă un concept multidimensional, aplicabil tuturor categoriilor de sisteme vii, dar și celor care conțin sisteme vii (economice
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
reducem la ceva mai simplu. „Modelarea este un mijloc principal - poate cel mai important - pentru studierea comportamentului sistemelor complexe ... Modelarea, atunci, necesită unele principii fundamentale pentru a opera cu această complexitate.” spunea Herbert A. Simon (1990). Concepția sa privind complexitatea, elaborată încă din 1962, se sprijinea pe patru concepte fundamentale: ierarhie, evoluție, decompozabilitatea slabă și simplitate descriptivă. În concepția lui Herbert A. Simon, un sistem complex este format dintr-un număr mare de părți care interacționează într-un mod non-simplu, astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectiv. Proprietățile de mai sus ale modelelor cibernetice determină, în principal, limitele utilizării modelelor în diferite situații întâlnite în realitate. Totuși nu putem verifica îndeplinirea acestor proprietăți pentru fiecare model elaborat și/sau utilizat. Ele sunt însă încorporate unor criterii cu ajutorul cărora putem să apreciem valoarea modelelor utilizate în raport cu scopurile urmărite. S-au propus mai multe astfel de criterii, dintre care cele mai importante sunt următoarele: consistența, completitudinea și validitatea modelului
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai multe etape, așa cum se reprezintă în figura 3.3. Principalele etape ale procesului de modelare sunt deci următoarele: 1) Observarea sistemului este, de regulă, etapa inițială a procesului de modelare. În cadrul acestei etape, pornind de la o teorie sau metodologie elaborată anterior, se culeg date și informații despre sistemul care urmează a fi modelat și/sau mediul său înconjurător. 2) Analiza și interpretarea informației urmează imediat după etape de observare. Informațiile culese pot fi, de multe ori, foarte diverse sau într-
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
drept principal obiectiv obținerea unui model al sistemului într-o formă anterior stabilită (matematică, grafică, etc,). În cadrul acestei etape sunt stabilite principalele relații dintre variabilele și parametrii sistemului, sunt structurate principalele blocuri ale modelului și conexiunile dintre acestea. În cadrul modelului elaborat se specifică datele și informațiile necesare pentru ca el să poată fi rezolvat utilizând o anumită metodă de rezolvare. 5) Validarea modelului reprezintă etapa finală a procesului de modelare în cadrul căreia modelul obținut este testat iar soluția acestuia este comparată cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistemului modelat. Validarea modelului poate conduce la anumite modificări ale acestuia, astfel încât să răspundă mai bine obiectivelor urmărite. Uneori validarea poate conduce la concluzia că întregul proces de modelare trebuie reluat, astfel încât să se îmbunătățească în mod semnificativ performanțele modelului elaborat. Există, de asemenea, diferite metode de validare care depind de tipul de model elaborat, de dimensiunile acestuia sau de precizia datelor și informațiilor dorite. De regulă, modelare sistemelor cibernetice se clasifică în raport cu mai multe criterii, cum ar fi tehnica de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai bine obiectivelor urmărite. Uneori validarea poate conduce la concluzia că întregul proces de modelare trebuie reluat, astfel încât să se îmbunătățească în mod semnificativ performanțele modelului elaborat. Există, de asemenea, diferite metode de validare care depind de tipul de model elaborat, de dimensiunile acestuia sau de precizia datelor și informațiilor dorite. De regulă, modelare sistemelor cibernetice se clasifică în raport cu mai multe criterii, cum ar fi tehnica de modelare utilizată sau domeniul de aplicare al modelului realizat. În ceea ce privește tehnica de modelare utilizată
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
lunare. Companiile care nu încasează suficienți bani sunt eliminate conform unei dinamici „evoluționiste”; acelea care au succes produc companii de servicii Internet care urmează aceeași politică de afaceri și deci este necesar să-și perfecționeze propriul model de afaceri. MBA elaborat și simulat a evidențiat două aspecte: i) Cel mai bun model de afaceri pentru companiile de servicii Internet este cel fără taxe lunare în care se încasează bani din reclame comerciale; și ii) modelele de afaceri ale companiilor de servicii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a riscurilor deoarece ele constituie o îmbinare dintre metodele de evaluare și modelele orientate către proces. Rezolvarea unui MBA, fiind mult mai simplă și mai explicită, va determina obținerea unor rezultate ce pot fi direct interpretate de către utilizatori. Un MBA elaborat deja pentru o organizație va putea fi, în continuare, utilizat și în alte scopuri, de exemplu în proiectarea unor organizații mai performante sau în testarea unor schimbări dorite în scopul de a vedea cum se modifică performanțele obținute de organizație
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dinamica de sistem a fost aplicată în diferite alte domenii cum ar fi: managementul, finanțele, producția, desfacerea, studiul piețelor internaționale, studierea interacțiunilor om-calculator etc. Cu toate rezultatele pozitive obținute, dinamica de sistem este o metodă care depinde de calitatea modelului elaborat, ceea ce face ca, de multe ori, în studierea sistemelor adaptive complexe, să se manifeste rigidități și limite date de apartenența la clasa modelelor bazate pe ecuații. Apariția și dezvoltarea modelelor bazate pe agenți au permis dezvoltarea unor metode de simulare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]