1,904 matches
-
selbst, es nähme einer mich plötzlich aus Herz: ich verginge von seinem stärkeren Dasein. Denn das Schöne ist nichts als des Schrecklichen Anfang, den wir noch grade ertragen und wir bewundern es so, weil es gelassen verschmäht um zu zerstören. Elegii I. Când eu aș striga, de prin cete de Îngeri care-i acela care ar fi să m-audă? De-ar fi ca dintr-o dată vreunul pe inimă chiar să mă țină, pe semne aș muri, m-ar ucide tăria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni din creierul tău/ și se vor pierde spre asfințit printre alte vise noroioase și departe de casă”. Nostalgia normalității temperate și domestice? Doar acutizează vibrația, ca un vuiet, vaietul fără leac al elegiei sardonice: „De-aș avea și eu o traumă ca pojarul,/ o răpăială de ploaie de vară,/ onevroză ca o mătase”. Scrutând, „cu ochii Îngroziți”, degradarea, Mariana Marin aude și Înregistrează, cum doar marii privilegiați ai poeziei izbutesc, „scrâșnetul și mașinăria
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
devine substanță, proces la care contribuie informația, luciditatea, emoția, dramatismul jocului. Aparent, se propune o lume închegată exclusiv din cuvinte. Spectacolul liric, fie că e travestit în măști ironico-parodice, fie că e saturat de performanța tautologiilor, nu estompează accentele de elegie, nici viziunea asupra universului. În Holorime (1986), considerat volumul cel mai omogen, poetul, folosind aceleași foneme, construiește enunțuri cu sensuri diferite: „În ce rumori, printre flaminge,/pe apă, soarele naval!/ Pe apă, soarele-n aval;/în cer, umori; printre flaminge
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
părți, Poezii noui, și se remarcă printr-o asiduă colaborare la „Ghimpele” și „Amvonul”. Fire ambițioasă, F. a abordat variate genuri, a scris mult, dar nu a reușit să se impună decât într-o foarte mică măsură. Versurile sale (ode, elegii, epistole, satire), naive și sentimentale, sunt inconsistente ca realizare artistică și au fost primite cu rezervă chiar de contemporani. Romanul Scarlat (1875) se reține doar prin câteva pasaje de reușită analiză psihologică. A tradus din Victor Hugo și Alfred de
FUNDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
și a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate trec), tenta moralizatoare dominantă (Geniul și sărăcia, Lampa și fluturele), imaginile șterse nu pot conferi cărții o notă care să o individualizeze
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
își schimbă titlul în „Decalogul”. Din 10 aprilie 1937 periodicul, de orientare religioasă greco-catolică, devine săptămânal, iar din 15 iunie 1938 redevine bilunar. Rubrici mai importante: „Îndreptar”, „Probleme sociale”, „Documente”, „Politica”, „Străinătatea”. Publică poezie Ion Șugariu (Tristeți de toamnă, Gând, Elegie, Sârg, Sonet tânăr, Geremia da Valacchia), Ștefan Baciu (Plimbarea-n zi de vară), Vintilă Horia (Cântec de muritor), Mihai Beniuc (Apleacă-te lin), V. Voiculescu (Curcubeul), Teohar Mihadaș (Închinare), Vasile Flueraș, Iulian Popa, George Petcu, E.Ar. Zaharia, Ion Crețu
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
Eu vă iubesc pe toți”, LCF, 1982, 16; Laurențiu Ulici, Febra poetică, RL, 1982, 22; Daniel Dimitriu, „Eu vă iubesc pe toți”, CL, 1982, 6; Constantin Hârlav, „Eu vă iubesc pe toți”, TR, 1982, 34; Alexandru Condeescu, Poeme „rock” și elegii, LCF, 1983, 6; Al. Dobrescu, Romane și nu tocmai, CL, 1984, 9; Simion Bărbulescu, Poezia ca investigare a sinelui, LCF, 1989, 21; Nichita Danilov, Poezia, „atelier de măcinat cuvinte”, CRC, 1990, 13, 14; Țeposu, Istoria, 93-94; Gheorghe Tomozei, Scrisorile lui
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
spațiul și timpul. Eul poetic își afirmă credința că existența este posibilă și după sfârșitul pământesc, atenuându-și obsesia paralizantă a morții. Pe aceste coordonate, extrem de ambițioase, evoluează poetul, care se prezintă de la bun început ca fiind logodit cu „vestala elegiei”, ca „mirele unei solitudini înalte”. Trăind la interferența dintre lumea reală și cea imaginară, eul liric aspiră să găsească antidotul antinomiilor trup-spirit, individ-univers, viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
de fulgurări necontrolate. De altfel, poetul însuși recunoaște că are „imagini și cuvinte cu forme de nori”, schimbătoare, în combinații instabile, de unde și aspectul de poezie fără contururi precise, inconsistentă, abstractă, artificială, fără forță de iradiere sau, cum spune singur, „elegii cu ferestre închise”. SCRIERI: Lumini în interior, București, 1934; Integrare în vis, pref. D. Petrescu, București, 1967; Al acestei memorii, București, 1984; Clepsidra tăcută, București, 1988. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Lumini în interior”, VRA, 1934, 330; Matei Alexandrescu, „Lumini în
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
umane, amenință ființa cu pierderea identității. O suită de vizite la New York îi permite autorului să se definească în funcție de sorgintea sa (Un poet la New York, 2002). Interesat de apusul modernității și de intrarea liricii în vârsta postmodernă, poetul concepe volumul Elegiile după Rilke (1993; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), recurgând la intertextualitate pentru a construi în propriile texte „satelit” o viziune poetică personală. Ca și la ilustrul precursor, misiunea poetului este de a se dedica unei existențe solitare, departe de zgomotul
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
te poartă-n/naufragiul visat, cât încă-ți stă-n putere să poți renunța/ la ele ca la niște cărți de joc trișorul.” SCRIERI: Esopia, București, 1982; Poeme introductive, Iași, 1986; Pașii poetului (în colaborare cu Emil Iordache), București, 1989; Elegiile după Rilke, Iași, 1993; În căutarea poemului pierdut, Botoșani, 1995; În absența iubirii, Timișoara, 1996; Scriitorul, Timișoara, 1996; Poeme golănești, București, 1997; Infernul migrator, Botoșani, 1997; Insula nimănui - Niemansinsel, ed. bilingvă, Kastellaun (Germania), 1998; Poesia mirabilis, Iași, 1999; Cațavencii, Iași
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
Timișoara, 1995; Abaddon, Timișoara, 1995; Ecclesiastul în versuri, Timișoara, 1997; Pildele în versuri, Timișoara, 1998; Poezii despre și pentru Raluca, Timișoara, 1998; Scrisori la un prieten, Timișoara, 2000; Exodul, Timișoara, 2001; Omul de cenușă, pref. Adrian Dinu Rachieru, Timișoara, 2002; Elegii, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Pax magna”, CL, 1973, 8; Lucian Alexiu, Eugen Dorcescu, „Desen în galben”, O, 1978, 50; Doina Uricariu, Emblemele realității poetice, AFT, 1979, 2; Cornel Ungureanu, „Embleme ale realității”, O, 1979, 11; Dorian Obreja, „Desen
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
suferinței și al revoltei, TR, 1992, 15; Octavian Soviany, Bobul celest, CNT, 1997, 34; Alexandru Ruja, Jurnal de cărți, O, 1998, 2; Al. Husar, „Mirele unei flori”, VR, 1998, 1-2; Dicț. scriit. rom., II, 437-438; Adrian Popescu, De la jubilație la elegie, ST, 2000, 1; Mihai Cimpoi, Poezia unui nou început, CNT, 2000, 12; Octavian Soviany, Seceta și rodirea, LCF, 2000, 33; Nicolae Oprea, Un poet din Țara Maramureșului, ALA, 2000, 516; Tatiana Rădulescu, Însemnele clarității, PSS, 2000, 122-123; Ion Bălu, Mirajul
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară” și „Luceafărul”, lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului”, dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. G. urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
pereche cu piesele din primul volum, în tehnica versului, ca și în formula poetică, tipic intelectualistă, la care adesea se adaugă ironia, o ironie tristă, provocată de imperfecțiunile speței umane. A tradus din Balzac și, îndeosebi, din literatura maghiară. SCRIERI: Elegii și egloge, București, 1969; Norul lui Magellan, București, 1972; Prin vântul toamnei, București, 1987; Pactul cu diavolul, Plenița, 1994; Adaptarea la mediu, Craiova, 1997; Năzdrăvăniile lui Făt-Frumos, Craiova, 1997; Palatul fermecat, Craiova, 1997. Traduceri: Pavel Antokolski, Versuri alese, București, 1955
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL, 1969, 18; Horia Bădescu, „Elegii și egloge”, ST, 1969, 6; Constantin Crișan, Poeți fără zgomot, ATN, 1971, 6; Aureliu Goci, „Norul lui Magellan”, RL, 1972, 30; Mircea Iorgulescu, „Norul lui Magellan˝, LCF, 1972, 36; Dan Culcer, „Norul
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL, 1969, 18; Horia Bădescu, „Elegii și egloge”, ST, 1969, 6; Constantin Crișan, Poeți fără zgomot, ATN, 1971, 6; Aureliu Goci, „Norul lui Magellan”, RL, 1972, 30; Mircea Iorgulescu, „Norul lui Magellan˝, LCF, 1972, 36; Dan Culcer, „Norul lui Magellan”, VTRA, 1973, 1; Petre Got, „Norul
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
și imaginile fiind construite cu procedeele lui Radu Gyr - și manierism. Maestrul e urmat, fără rezultate notabile, și în încercarea de a sugera substanța autohtonismului și a „specificului oltenesc”. Abia în poemele publicate în reviste în 1943 (Colind, O, frumoase elegii ș.a.) se vădește un început de personalizare a discursului liric. Mort prematur, C. rămâne unul dintre numeroșii epigoni ai lui Radu Gyr. SCRIERI: Svon de lumini, pref. Radu Gyr, București, 1935; Jad, Craiova, 1936; Poezii, Craiova, 1941. Antologii: Album, Craiova
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
Acum putem să ne-ntâlnim, / de nici o umbră nu ni-i teamă / de când am început să fim / cu umbra timpului de-o seamă.” Fluid nostalgice sunt și alte lieduri, precum, din Bătaia cu aur (1979), două secvențe ale uneia dintre „elegiile precare”, a patra, sau, din Podul de vamă (1986), unul (Prund) cu suavități din speța celor existente la St. O. Iosif. De o alură mai accentuat simbolistă e Soldatul, prin strofa-refren: „la Oarba, la Oarba / în sus, mai în sus
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
Artă Teatrală și Cinematografică din București și lucrează ca topometru (1961), profesor suplinitor (1962-1966), inspector și bibliotecar (1966-1982), statistician etc. Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Flacăra” ș.a. Debutează cu poezii în „Luceafărul” (1959) și editorial cu Elegii pentru pământ, apărut în 1977. Poezia lui I. este lipsită de evoluție, conservându-și pretutindeni trăsăturile cele mai caracteristice. Cel mult unele accente („șopârlele”, referirile la realitatea proximă) se acutizează sau capătă o mai mare transparență. De altfel, o parte
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
de argint,/ năvoadele stelare încearcă să ne prindă./ Să nu te temi de noapte! Pe buze adu-mi frigul/ sângelui tău în care s-au înecat corăbii!/ Departe se aude confuz murmurul lumii/ ca horcăitul unui înghițitor de săbii.” SCRIERI: Elegii pentru pământ, București, 1977; Scrisori din Andromeda, București, 1981; Ziar de seară, București, 1983; Ținuturile mentei, București, 1986; Biblioteca pierdută, București, 1988; Regele valsului, București, 1992. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Structuri lirice duale, RL, 1977, 28; Florența Albu, Un poet
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
Andromeda, București, 1981; Ziar de seară, București, 1983; Ținuturile mentei, București, 1986; Biblioteca pierdută, București, 1988; Regele valsului, București, 1992. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Structuri lirice duale, RL, 1977, 28; Florența Albu, Un poet tânăr, VR, 1977, 7; Al. Cistelecan, „Elegii pentru pământ”, F, 1977, 7; Nicolae Prelipceanu, Contimporan cu fluturii, TR, 1978, 7; Lucian Raicu, Un pumn de verbe, RL, 1981, 49; Gheorghe Suciu, „Ținuturile mentei”, ST, 1987, 2; Gheorghe Grigurcu, Lucrurile ca atare, VR, 1987, 4; Florin Mugur, Schițe
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
povești și scrieri în proză pentru copii: Dracul păcălit (1941), Comoara de sub stâncă (1942) și Fântâna fermecată (1945). SCRIERI: Balade, Craiova, 1919; Sub zidurile Troiei, Craiova, 1920; Umbre peste ape, Craiova, 1923; Cosânzeana, Craiova, 1924; Icoane și priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928; Lauri și purpură, Craiova, 1929; Chipuri de bronz, Craiova, 1930; Icoane din bosfor, Craiova, 1932; Pulberi înstelate, Craiova, 1935; Ursul cu laba-ntoarsă, București, 1939; Vraja, București, 1939; Maiestății sale, Regelui, București, 1940; Dracul păcălit, București, 1941
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
Chișinău, 1977; Altoi pe o tulpină vorbitoare, Chișinău, 1978; Ultima noapte a lui Nicolae Stoica, Chișinău, 1978; Salcâmul din prag, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1979; Dialoguri la marginea orașului, Chișinău, 1980; Maraton. În 7 ode, 2 digresiuni lirice si o elegie, Chișinău, 1980; Inima și tunetul, Chișinău, 1981; Melcul, Chișinău, 1981; Coroana de umbră, Chișinău, 1982; Pâinea în două cânturi (în colaborare cu Imants Ziedonis), I-II, Chișinău, 1984; Cavaleria de Lăpușna, Chișinău, 1985; Scrieri alese, I-II, pref. Eliza Botezatu
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]