2,447 matches
-
cunoscută din volum este "Her Kind" (ca ea), un text în care vocea poetică se identifică în raport cu diferite ipostaze ale feminității condamnate de societate, inclusiv cu o vrăjitoare posedată, bântuind văzduhul întunecat, neînfricată, noaptea. Acest text a devenit o expresie emblematică a autoarei, cu care începea lecturile sale publice de poezie, acompaniată de un grup rock numit ... Her Kind. În colecția de poezie următoare, All My Pretty Ones (toți cei dragi mie), Anne se definește în raport cu părinții, judecând după titlu și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
refugia în menajeria sa de cuvinte, scriind poezii și povestiri încă din anii preadolescenței. Ca și Truman Capote un deceniu mai târziu, Williams își construiește și trăiește într-o lume imaginară, dar care, ca și tipicul Southern Gothic literar, este emblematică pentru o stare de spirit specifică sudului uitat de lumea industrială a nordului, marea învingătoare a Războiului Civil. Această ambianță gotică decadentă, la care contribuie și alcoolismul tatălui, accesele de isterie ale mamei, Edwina, precum și starea psihică precară a lui
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lumii în grade ofițerești, cu îmbrăcarea ca o mânușă a formulei cusute gata”. E perfect explicabilă, de aceea, elogierea unui scriitor nerecunoscut de „oficialitatea” literară, precum Urmuz, devenit și pentru Voronca, la fel ca pentru întreaga avangardă românească, o prezență emblematică, evidențiindu-se „gestul sublim de renunțare și de izolare”, „trăsnetul de ură, de răzvrătire, de singurătate; al celui mai pur dintre poeți” și faptul că: „Nu s-a amestecat cu nici una din trupele consacrate”. Motivația e semnificativă și în planul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
esență, altfel. Și pentru el scrisul este un mod de a capta neliniștea existențială, în afara - pe cât posibil - a oricărei convenții moștenite. Refuzând să devină literatură (ca înscriere într-un depozit convențional), el a acceptat și afirmat ca poezie (poem): spațiu emblematic - cum vom vedea urmărindu-i reflecția - al libertății ființei, al autenticității trăirii. Afirmând, așadar, că preferă trăirii „aventurii” scrierea ei, Voronca rămâne fidel spiritului avangardist, de îndată ce menține semnificativa opoziție între literatură și poezie, acordând acesteia din urmă avantajul intensității trăirii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
face corp comun cu substanța textului: după ce crescuse din notațiile disparate ale „panicii” eului, imnul își destructurează spre final tiparele „tradiționale”, renunțând la ritmul ordonat și la muzica rimei, marcându-și căderea de tensiune și în semnul tipografic: ultima sintagmă, emblematică, „ORA CEAIULUI” e tipărită sub forma unei scări descendente, concretizând extenuarea discursului. „Artificiu tipografic”, cum spunea G. Călinescu, dar semnificativ (ca și altele) pentru atenția acordată de poet „formelor expresiei”. Observații similare s-ar putea face și despre, bunăoară, secvența
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
scrisului, asumat ca dimensiune existențială majoră, angajând un destin uman dramatic, prins între conștiința amară a solitudinii și voința generoasă a afirmării a ceea ce poetul va numi mai târziu „frumusețea acestei lumi”. „În frunte un stigmat, la dreapta echinoxul” - sună, emblematic, primul vers al cărții, numind cele două mari deschideri ale viziunii: spre o subiectivitate puternic marcată de sentimentul vulnerabilității sale, dar, nu mai puțin, către orizontul eliberator al unei lumi promițător înnoitoare, gata să-și dezvăluie „miracolele” prin actul simili-magic
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ansamblu, problematicii creației. Altfel spus, programul teoretic (avangardist) trasat în manifestele propriu-zise și în eseurile din A doua lumină - între repere concrete ale ambianței socio-literare - apare aici topit în structurile prozei poetice, în care „eul empiric” cedează locul unei subiectivități emblematice, deci cu o valoare de reprezentare mai generală. Topografia spațiului construit e a unui loc generic, fără coordonate identificabile într-o geografie reală, iar eul care se confesează capătă, la rândul său o valoare simbolică. Ceea ce înfățișează, în fond, aceste
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
desfășoare pe mai departe spectacolele contrastante, contemplate dureros de spectatorul dezabuzat: „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și în curând va începe marea sărbătoare a serii. Și va fi tot atât de trist. Și va fi tot atât de vesel”. Înscriind în timpul concentrat emblematic al unei zile (între „dimineață” și „seară”) un număr de evenimente cu valoare simbolică, organizate în serii figurative izomorfe și contrastante, cu o mișcare epico-descriptivă circulară, textul capătă acel caracter de „construcție închisă”, definitoriu pentru poem. Dinamica imaginarului evidențiază în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al înfloririi perpetue. E cel care trăiește și imaginează lumea ca sărbătoare, ca și întoarsă la o ideală, primară și plenară vârstă de aur. Un poem precum Bucurii îngăduite, din volumul Plante și animale ar putea fi luat drept text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
românească: națiunea profundă era tratată ca "minoritate", batjocorită de o oligarhie care nu-și cunoștea decât măruntele interese de grup, într-o corupție generalizată. Iată, fără îndoială, o foarte încurcată necorelare a antitezelor, pentru care Eminescu a găsit o denumire emblematică: antiteze monstruoase. A sparge echilibrul antitezelor și a înclina balanța partizană către una dintre ele e o tranșare pur ideologică, având consecințe catastrofale pentru antiteza anihilată. În antitetica lui Ștefan Lupașcu se atrage serios atenția asupra primejdiei, cum o face
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în balanță cu echilibrul familial, în favoarea acestuia. În reacțiile personajelor primează intensitatea sentimentelor, mai cu seamă a iubirii, trăirile sufletești în general. Micile drame consumate în lumea provincială constituie substanța acestei proze; Elisabeta, Nora, Maia, caractere abia conturate, sunt tipuri emblematice pentru genul de proză practicat de V.T. Schițele cuprinse în volumul Cloșca cu pui (1941), publicate întâi în „Bilete de papagal”, cultivă în special pitorescul, intrând de-a dreptul în categoria etnograficului, și portretistica, element stilistic ce va reapărea în
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
difuz („viitorul îmi pare mai neted”, „o să învăț să te răsfăț prin scris”). Așteptările, reveriile labirintice și lupta între conștiință și iubirea aproape mistică revin în Foarte (2001). Căutând puntea între București și San Francisco, V. se apropie de locuri emblematice ale Capitalei (Cișmigiu, Obor), sugerând unitatea cuplului erotic, familial, ori scrie versuri cu o puternică amprentă reflexivă, ca în ciclul Ești, unde sunt invocate copilăria, pierderea tinereții și alunecarea spre bătrânețe („Vezi /viscolește vârsta / pe cărările noastre...”, „sunt la sfârșitul
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
românesc atemporal. Dialogurile cu Dumnezeu stau sub un fel de „râsu’ plânsu’ “, amestecând patetism și jovialitate. Seninătatea de a accepta tăcerea celui invocat se întrupează în psalmi, specie predilectă încă de la primul volum, unde contează mai mult întrebările decât răspunsurile. Emblematică este poezia Doamne, nu te îndepărta, căutare tensionată ca un monolog hamletian sau pierdere între „gândurile [...] de noapte/ de nesomn și de drum către moarte”. Recunoscându-și păcatul cu permanente trimiteri biblice, poetul își permite să „glumească” în mărturisirile de
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
a italienilor sunt versurile sub egida cărora Își plasează prima epistolă din Italia. Renunțând la autoritatea citatului latin, Încă preferat În epocă de ardeleni (opțiune relevantă În sine pentru trecerea la un nou tip de sensibilitate), el recurge la versurile emblematice ale lui Dante, atât de actuale În contextul risorgimental: Ohi, il bel paese Che l’Apennin parte, Il Mar circonda, e l’Alpe. Ajuns În Lombardia, el obseră atent atmosfera Încordată, tensiunile existente Între localnici și austrieci, freamătul străzii: „Italianii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la jumătatea secolului, printr-o mișcare radicală s-a renunțat total la conceptul de monarh, instaurând republica Commenwealth, iar la finalul secolului s-a optat pentru varianta de echilibru, moderată, în care monarhul era reinstaurat in postura de imagine conceptuală emblematică, dar cu puteri și atribuții limitate. De asemenea, comparând informațiile istorice furnizate de sursele oficiale, de cronicari recunoscuți, cu cele oferite de lucrările anonime, putem avea un alt punct de vedere al modului în care s-au desfășurat evenimentele secolului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care îl privește în ochi pe condamnatul Svoboda aflat în fața ștreangului, Bologa îl regăsește, pas cu pas, pe Dumnezeu. Discuțiile pe care le are cu preotul Constantin Boteanu, prietenul din copilărie devenit duhovnicul său, sunt eliminate în film. Momentul vizual, emblematic în carte, în care, întors în Parva natală, își plimbă privirea de la crucea cu reflexe aurii de pe turnul bisericii, ale cărei raze „ar fi încercat să-l sfideze sau să-l dojenească”, la „piatra aurită din cimitirul de lângă biserică, însemnând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi în amintire, în vreme ce spațiul claustral se mărește, așa cum se întâmplă în psihologia prizonierului, și se umanizează cu fotografiile vechi, desenele pe pereți și imaginile din mintea lui Victor. Secvența, emblematică, a tipăririi manuale capătă ritmul lent, descompus la gest al oficierii unui ritual cosmogonic, pare că lumea exterioară există doar dacă Victor rostogolește rola tiparului înainte și înapoi. Propaganda funcționează în secvențele exterioare, în spațiul „interior” al lui Victor nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mod corespunzător, în avantajul personal, cât și organizațional, implică luarea în considerare a importanței, tocmai a factorului uman specific, atât la locul de muncă, dar și în mediul domestic, familial. Se consideră, în literatura de specialitate<footnote Una dintre lucrările emblematice este și cea scrisă de Tehrani, Noreen - Managing Organisational Stress. A Guide, London, CIPD, 2003. footnote>, că există o serie de factori ce pot explica diferențele individuale în ceea ce privește susceptibilitatea la presiunile exercitate, factori cum ar fi: - competențe în exercitarea meseriei
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
cazuri de același soi: Enescu și Brâncuși și, de ce nu? grecoteiul de Caragiale (www.ziua.net, 2006) Mă bucur că nu a venit jidanul de Lucescu (blogsport.ro, 2007) Olăroiu și-a vărsat năduful și pe unul dintre foștii jucători emblematici ai echipei roș-albastre, Liță Dumitru. "Am văzut că și țiganul de Liță Dumitru vorbește de mine. A vrut să-i dau bani să-și construiască două vile, dar l-am refuzat." (www.adevarul.ro, 2007) Ciorile astea de rapidiști (poze-haioase
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
adus și soluții pentru proiectul de reabilitare a zonei Cuza Vodă, și Mănăstirea Golia Reintroducerea Galeriilor de Artă Meșteșugărești Viziune Cuza Vodă și Dar, până la implementarea cu succes a proiectelor de regenerare urbană, orașul nostru trăiește azi prin câteva clădiri emblematice, monumentale: Palatul Culturii, Teatrul Național, Fundația Regele Ferdinand (actuala Bibliotecă Centrală Universitară), biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Golia, Catedrala Metropolitană. Doar acestea mai amintesc de Iașul vechi, dar nicăieri nu există măcar un colț regenerat. Din nefericire, cele două centre civice
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
prin a deveni unul tadițional. Termenul de tradiție are în fond o conotație pozitivă, căci desemnează ansamblul obiceiurilor, concepțiilor și credințelor închegate într-o comunitate care-și poate păstra această calitate doar păstîndu-și tradițiile. A existat și există,, neîndoielnic și emblematic o tradiție în toate epocile și spațiile culturale. Tradiția naște însă periodic, în ciuda fertilității ei incontestabile și un copil mort, tradiționalismul. Acesta ) Este o atitudine imobilă care distruge principalul impuls al cunoașterii: mirarea, din care se nasc întrebările în afara cărora
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
continuarea stării de tranziție în care proliferează filosofia fără sistem și filosofii fără filosofii, astăzi. Doar o întoarcere înapoi către “spiritul radicalismului”) tipic începutului epocii moderne ne-ar permite să mergem într-adevăr înainte. De aceea din cele trei nume “emblematice pentru felul în care a înțeles Occidentul să facă filosofie: Descartes, Kant și Huserl”) ne-am oprit asupra primului, ca fiind cel dintâi care a știut să treacă de la medieval, prin propria-i criză ca judecată, catre o epocă nouă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
speculațiile scolastice și silogismul sterp, cu o rațiune autonomă, riguroasă, cu finalități practice, din care se va naște un ideal obsesiv, cel al certitudinii. Tocmai această însoțire încă armonioasă a concretului, a materiei cu spiritul, pe care o găsim ilustrată emblematic în filosofia lui Descartes, constituie pentru noi un motiv în plus pentru susținerea necesității re-lecturării filosofiei cartesiene cu ochi proaspeți. Astfel am putea neutraliza urmările degenerative ale paradigmei propuse de epoca modernă ce “ valorizează prezentul și cucerirea viitorului” și care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ca sursă privilegiată de inspirație unde găsea întotdeauna subiecte potrivite meditațiilor sale despre oameni și lume pe care le vom regăsi transfigurate în lucrările sale. În parabola fiului risipitor, realizată în ulti‑ ma etapă de creație pictorul vede un exemplu emblematic atât pentru experiența și condiția umană, cât și pentru valorile universale. Artis‑ tul se concentrează pe o narațiune bazată pe mijloace exclusiv picturale: lumina și culoarea care dezvăluie povestea tânărului decăzut în‑ tors acasă pentru a cere iertare tatălui. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Valentin Silvestru, creatorul mișcării de comedie din România și al spectacologiei, este pur și simplu ignorat în momentul de față. Cred că ar merita ca Festivalul de Comedie de la Galați sau de la București să-i poarte numele. Este un nume emblematic și care a făcut foarte mult pentru comedia și pentru dramaturgia națională. 100 IANCU GRAMA: Trăiesc cu iluzia că poate se va găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]