1,706 matches
-
acolo s-au situat clar împotriva fascismului, pentru victoria Aliaților. După intrarea României în război, în iunie 1941, în America s-a format un „Comitet Național al Românilor Americani”. Acesta a adresat o chemare pentru convocarea unei conferințe naționale a emigrației românești, în vederea susținerii luptei pentru cauza românească. La 26 octombrie 1941, într-o conferință naționala la Cleveland a americanilor de origine română, s-a votat în unanimitate crearea „Alianței pentru democrație a românilor americani”, care își propunea ajutorarea României în numele
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
de rezistență a românilor stabiliți acolo. Astfel, de exemplu, în noiembrie 1940 s-a înființat Comitetul Național Român „Free Romania”, ce a încercat, fără succes, să obțină recunoașterea sa de guvern provizoriu în exil și să unifice diferitele grupări ale emigrației. După ultima conflagrație mondială, istoria comunității românești din spațiul britanic a fost complexă. În deceniul VI, Ion Rațiu și Horia Georgescu au constituit „Acarda” (Asociația Culturală a Românilor din Anglia). Tot acolo, începând din 1984, și-a avut sediul principal
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Moldovei. În jurul anului 1900 au studiat sau au făcut cercetări unii români, precum Nicolae Iorga. Legături mai strânse debutează după stabilirea reală a relațiilor diplomatice, începând cu 1934, și mai cu seamă în condițiile de după al doilea război mondial, când emigrația românească, în continuă creștere, nu a ocolit Copenhaga și alte spații daneze. La fel ca și în Norvegia vecină, în Danemarca locuiesc peste 2.000 de români ce au, între altele, propriile lor organizații, precum și o parohie subordonată Patriarhiei Române
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Publicația noastră „Români peste hotare” revine de data aceasta cu câteva gânduri dedicate românilor care muncesc în Franța, țară de care ne leagă atât rădăcini latine comune, cât și o conviețuire europeană seculară. Se cunoaște ca emigrația românească a avut pe parcurs un traseu destul de dificil până ce s-a ajuns la respectarea reglementărilor de bază ale Uniunii Europene privitoare la regimul imigrației. Ne-am bucurat, adesea, de modul în care este apreciată contribuiția lor la viața economico-socială
Împreunӑ cu voi by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296432_a_297761]
-
de vedere al statutului juridic, mare parte a etnicilor români din Franța a renunțat la cetățenia română, optând pentru cea franceză. Bipatrizii, în număr mai redus, au continuat și continuă să mențină și legăturile cu țara natală. Caracteristica principală a emigrației române din Franța o constituie faptul că majoritatea acesteia, mai veche sau mai nouă, are o poziție pozitivă față de țara de origine, România. La acest aspect contribuie îndelungata legătură spirituală dintre cele două state, precum și faptul că o parte importantă
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
fac parte din Declarația finală dată publicității la sfârșitul Summitului din Bratislava, desfășurat pentru prima oară în absența Marii Britanii. În mod practic, reuniunea a reușit să întocmească așa- numitele „foi de parcurs” dedicate exclusiv tratamentului ce urmează a fi aplicat emigrației, precum și veghea frontierelor externe. Aici amintim de „angajamentul deplin pentru punerea în aplicare a Acordului UE-Turcia”, precum și de sprijinul continuu acordat țărilor din Balcanii de Vest. Și cu acest prilej au apărut opinii divergente în timpul desfășurării reuniunii, privitoare la evoluția
O barcă pe valuri… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296461_a_297790]