2,866 matches
-
mare între cele două societăți, cu atît dificultatea adaptării crește. Deși această afirmație a fost testată în diverse studii, trebuie să avem în vedere că există și excepții de la o asemenea tendință. Unul dintre cele mai interesante exemple este cazul emigranților din Asia de Sud-Est în America. Colectivismul familial cu care aceștia au sosit în noua societate s-a dovedit a fi funcțional pentru adaptarea copiilor lor la sistemul de învățămînt american. Caplan, Whitmore și Choy (1989, 1992) au dovedit că în doar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
societate s-a dovedit a fi funcțional pentru adaptarea copiilor lor la sistemul de învățămînt american. Caplan, Whitmore și Choy (1989, 1992) au dovedit că în doar trei ani de la sosirea în America, fără să cunoască în prealabil limba, copiii emigranților au obținut rezultate peste medie în școlile americane. După părerea autorilor amintiți, valorile culturale ale părinților au stat la baza acestei înclinații, prin valorificarea educației și a realizării profesionale, coeziunea vieții de familie și munca asiduă. Există multe cercetări care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autorilor amintiți, valorile culturale ale părinților au stat la baza acestei înclinații, prin valorificarea educației și a realizării profesionale, coeziunea vieții de familie și munca asiduă. Există multe cercetări care au studiat factorii ce amenință sau facilitează adaptarea psihologică a emigranților în timpul aculturației (Liebkind, 2008). Unele studii au demonstrat că percepția discriminării are un efect negativ puternic asupra diferitelor aspecte ale bunăstării emigranților tineri (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000). O altă problemă a aculturației o constituie insuficienta cunoaștere a limbii dominante a țării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
familie și munca asiduă. Există multe cercetări care au studiat factorii ce amenință sau facilitează adaptarea psihologică a emigranților în timpul aculturației (Liebkind, 2008). Unele studii au demonstrat că percepția discriminării are un efect negativ puternic asupra diferitelor aspecte ale bunăstării emigranților tineri (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000). O altă problemă a aculturației o constituie insuficienta cunoaștere a limbii dominante a țării gazdă, handicap care diminuează abilitatea emigrantului de a funcționa eficient în noul context social. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studii au demonstrat că percepția discriminării are un efect negativ puternic asupra diferitelor aspecte ale bunăstării emigranților tineri (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000). O altă problemă a aculturației o constituie insuficienta cunoaștere a limbii dominante a țării gazdă, handicap care diminuează abilitatea emigrantului de a funcționa eficient în noul context social. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că relațiile familiale de calitate joacă un rol important în prevenirea problemelor provocate de aculturație ale tinerilor emigranți (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000; Liebkind, 2008). Percepția
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
țării gazdă, handicap care diminuează abilitatea emigrantului de a funcționa eficient în noul context social. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că relațiile familiale de calitate joacă un rol important în prevenirea problemelor provocate de aculturație ale tinerilor emigranți (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000; Liebkind, 2008). Percepția calității suportului parental emoțional și social se poate deteriora în timpul aculturației. în familiile amenințate de acest risc, gradul scăzut de aculturație (de exemplu, menținerea valorilor tradiționale) poate fi văzut ca un mijloc de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aculturație (de exemplu, menținerea valorilor tradiționale) poate fi văzut ca un mijloc de a susține coeziunea familială și de a evita conflictul intergenerațional. Așadar, menținerea valorilor culturale tradiționale, în special cele legate de familie, împreună cu suportul parental perceput, pot ajuta emigranții adolescenți să facă față problemelor legate de aculturație. S-a demonstrat că între perioada care a trecut de la integrarea tinerilor în societatea gazdă și gradul de prezervare a valorilor tradiționale ale culturii de origine există o corelație inversă. Astfel, crește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
integrarea tinerilor în societatea gazdă și gradul de prezervare a valorilor tradiționale ale culturii de origine există o corelație inversă. Astfel, crește riscul apariției conflictelor cu părinții. Liebkind și Jasikaja-Lahti (2000), în studiul lor despre aculturație și bunăstarea psihologică a emigranților adolescenți din Finlanda, au ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aculturație și bunăstarea psihologică a emigranților adolescenți din Finlanda, au ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii din grupul de co-vîrstnici și relațiile tot mai unilaterale experimentate cu părinții. Acest aspect al dezvoltării poate fi mai problematic pentru tinerii emigranți decît pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie poate fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emigranți decît pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie poate fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți care aderă mai puțin la autoritatea parentală consfințită tradițional și care se bucură de suport parental au șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter A. Lee (2000) au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter A. Lee (2000) au realizat un studiu ce investiga elaborarea semnificației de a fi "chinez" sau de a fi "american" pentru emigranții asiatici în Statele Unite. Ei au urmărit în ce măsură gradele diferite de expunere culturală și de experiență interculturală influențează "sentimentul de a fi chinez sau american". Cultura chineză a fost descrisă ca accentuînd relațiile interpersonale, supunerea colectivă la autoritate și controlul emoțional
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în opinia autorilor cercetării, fie unidimensionale pentru chinezii născuți în America, fie independente unele de altele, pentru că subiecții implicați sînt crescuți de către părinți chinezi într-o cultură americană (expunerea lor la cultura chineză fiind astfel limitată la cîteva contexte). Pentru emigranții chinezi, acest sentiment al dublei apartenențe poate fi bidimensional sau în legătură bilaterală negativă, pentru că în toate contextele de viață, ei au fost obișnuiți să fie "chinezi", dar, în urma emigrării, există situații în care devin "americani". Fenomenul evocat se regăsește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îndeosebi pentru persoanele care își părăsesc țara după adolescență, după ce ei și-au format deja o identitate chineză, fiind foarte posibil să se considere în continuare "chinezi" și în noua țară, printr-o strategie personală ce asigură coerența identitară. Pentru emigranții nou-veniți în America, sentimentul de "a fi american" poate fi mai puțin integrat și internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez". Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care trebuie să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Triandis afirma că "Hofstede (1980) a găsit Statele Unite ca fiind cea mai individualistă cultură" (Triandis, 1995, p. 98). Printre factorii care ar putea fi responsabili se numără influența britanică, afluența, frontierele deschise, mobilitatea socială și geografică. Triandis considera că "majoritatea emigranților trebuie să fi fost mai individualiști decît cei din in-grupul lor, pentru că mutarea implică afectarea comportamentelor tradiționale" (Triandis, 1995, p. 98). Robert V. Levine, Ara Norenzayan și Karen Philbrick (2001) au realizat un studiu despre diferențele interculturale în acordarea de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anul 1711 după bătălia de la Strănilești, Domnul Moldovei - Dimitrie Cantemir, trece În Rusia și odată cu plecarea sa l-au Însoțit multe familii de moldoveni care, parte s-au așezat În Rusia iar parte În regiunea Harcov din Ucraina. În 1734 emigranții moldoveni din Ucraina participă la răscoala țăranilor din Podolia, iar printre răsculați se citează nume de moldoveni Trofin Șerban, Grigoraș Burada, Iurie Herea, Simion Șerban, Vârlan,...etc. De remarcat politica Rusiei de colonizare a moldovenilor În sec. XVII-XIX a unei
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Împroprietăriți consta În aducerea de coloniști și Înfințarea de sate noi. Numărul țăranilor colonizați este menționat după unii ( Ștefan Ciobanu) la 800.000, după alții ( A. Nour) mai mult de un milion. Statistica oficială rusă, din 1887 arată că numărul emigranților era astfel distribuit: Gubernia Cherson - 147.118 Gubernia Podolia - 26.481 Gubernia Ecaterinoslov - 8.453 Gubernia Taurida (Crimeea) - 2.893 Total 184.945 Statistica prezentată de oficialitățile ruse este contestată de absolut toți cercetătorii. O pezentare oficială a cronologiei nistrene
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
țărilor române”. Dealtfel, după cum s-a mai menționat, mulți slujbași și oșteni români erau Împroprietăriți În părțile Bugului pentru serviciile aduse Rusiei. Orașul Odessa a luat ființă pe o așezare tătaroturcească Hadji-Bei, În urma intervenției generalului De Ribas și a emigrantului francez de Richelien. Printre primii Împroprietăriți ai viitorului oraș a fost principele român Ioan Cantacuzino. Românii au contribuit la construcția viitorului oraș prin edificarea primelor așezăminte de Învățământ, cultură, societăți de binefacere și au publicat studii de istorie, arheologie, beletristică
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și statistice din România”. Materialul etnografic adunat mărturisește că, românii din Rusia și-au păstrat limba și căldura cu care Întâmpină oaspeții. Raritatea căsătoriilor mixte, medicina populară, obiceiuri la nunți, prejudecățile, tradițiile așa cum se practică În țară, se regăsesc la emigranții români din depărtatul Caucaz. O descriere asemănătoare cu a echipei organizate În perioada războiului o realizează și D-na Ludmila Bulat, din Chișinău, originară dintr-un sat de dincolo de Bug. Ea descrie crâmpee din viața satelor românești de peste Bug regiunea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Prin politica rusă de colonizare a stepelor nelocuite, la chemările dar și măsurile aspre din timpul țarinei Ecaterina a II- a (1762 - 1796) au fost colonizați țărani din ținuturile basarabene - Lăpușna, Orhei, Soroca. În perioada sovietică, În anii 1924 - 1930 emigranții au beneficiat de școli cu limba de predare după programele Republicii Moldovenești. După acest interval o buna parte din școlile moldovenești se desființează dar În intervalul 1955 - 1957 se redeschid pentru puțină vreme. Prin trecerea la Învățământul general În limba
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
milioane de hl și un consum per capita de 8,76 l de vin. Primii butuci de viță de vie, provenind de la Capul Bunei-Speranțe și din Rio de Janeiro, în Brazilia, au apărut în Australia în regiunea Sydney odată cu primii emigranți englezi în 1788. Imediat s-a observat faptul că regiunea de coastă nu era cel mai bun loc pentru cultivarea viței de vie. Astfel, noile plantații au fost amplasate în interiorul țării. Vița de vie s-a dezvoltat, cu sprijinul guvernului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Brown Brothers (1888). Astăzi există peste 800 de întreprinderi în acest sector agricol. După aceste începuturi foarte promițătoare, viticultura australiană a cunoscut momente dificile. La câțiva ani după Europa, Australia a fost și ea lovită de filoxeră. În afară de aceasta, numeroși emigranți, de multe ori originari din Anglia, preferau berea sau se mărgineau la consumul vinurilor dulci. Între 1930 și 1950, în ciuda condițiilor dificile, mai mulți producători au continuat să elaboreze vinuri de calitate, Australia păstrând-uși astfel locul printre cei mari. În
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
periferia extinsă a Tunisului (ruinele sunt la 16 km). 49 H. Monteilhet, Néropolis. Roman des temps néroniens, Julliard/Pauvert, Paris, 1984, p. 156. 50 Termenul roman "colonie" traduce termenul grec apoikia: fondarea unui nou oraș independent de către un grup de emigranți. Acesta este derivat din latină din verbul colere (a cultiva, a locui un loc) prin intermediul numelui colonus (cultivator, țăran). Colonia era un grup de cetățeni romani care populau un loc, pustiu sau cucerit în dauna locuitorilor săi inițiali. Cuvântul "colonie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la situația disperată a poporului irlandez a fost emigrarea atît în Imperiu, cît mai ales către SUA. La mijlocul lui mai 1847, peste 100 000 de irlandezi hoinăreau și cerșeau în Liverpool și în orașele din nordul Angliei. Aproape 75 % din emigranții irlandezi plecau spre SUA (mai ales către New York), călătorind în niște condiții abominabile. Cea mai mare rată a mortalității în timpul transportului s-a înregistrat pe traseul către Canada. Navă Larch a plecat din Sligo către Quebec cu 440 de pasageri
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în timpul Evului Mediu timpuriu, cînd călugării irlandezi (dintre care celebri sînt Sfîntul Colomban și Sfîntul Colomba) călătoreau, se stabileau și întemeiau mănăstiri în Europa de Vest. Persecuțiile religioase declanșate de cuceritorul protestant și constantele rebeliuni împotriva lui au provocat primele valuri de emigranți irlandezi, alcătuite mai ales din seminariști, preoți și militari, care s-au grăbit să intre în serviciul suveranilor catolici de pe continent. Interdicția de a instrui preoți catolici în Anglia a determinat pînă la sfîrșitul secolului al XVI-lea crearea în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]