2,278 matches
-
cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații etc.), sintactic (bîlbîieli, întreruperi și autoîntreruperi), prin mărci non-verbale, complementare textului (tăcere, poziții corporale, colorarea feței, privire). V. argumentare, pathos, retorică, reprezentare. AUSTIN 1962; DUCROT - SCHAEFFER 1972; SEARLE 1982; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IA EMPATIE. Termenul empatie face parte din vocabularul psihologiei, de unde a fost preluat de critica literară. În unele lucrări de lingvistică, acest cuvînt indică un centru de experiență evocat în enunț, fără a ajunge la redarea unui concept suficient de clar și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
emoțional, interjecții, imprecații etc.), sintactic (bîlbîieli, întreruperi și autoîntreruperi), prin mărci non-verbale, complementare textului (tăcere, poziții corporale, colorarea feței, privire). V. argumentare, pathos, retorică, reprezentare. AUSTIN 1962; DUCROT - SCHAEFFER 1972; SEARLE 1982; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IA EMPATIE. Termenul empatie face parte din vocabularul psihologiei, de unde a fost preluat de critica literară. În unele lucrări de lingvistică, acest cuvînt indică un centru de experiență evocat în enunț, fără a ajunge la redarea unui concept suficient de clar și fiind de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
critica literară. În unele lucrări de lingvistică, acest cuvînt indică un centru de experiență evocat în enunț, fără a ajunge la redarea unui concept suficient de clar și fiind de obicei pus în relație cu trăsăturile narațiunii literare. În roman, empatia corespunde proceselor de identificate a punctului de vedere, căci, în descrieri și în narațiuni, ordinea în apariția evenimentelor este raportată la o perspectivă sau la un scop al unui personaj care incită receptorul să vadă lucrurile la fel ca el
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al cărei ecou este auzit. Cititorul este astfel plasat într-o situație de receptare activă, fiindcă trebuie să realizeze o disociere a vocii personajului de vocea scriitorului și să emită o judecată de valoare despre ceea ce aude. În această opoziție, empatia rezultă din relativa transparență a reprezentării. Schema practică servește în acest caz ca formă pentru o reprezentare anonimă, în care fiecare poate să se înscrie, dar sensul pe care fiecare limbă îl dă acestei scheme de experiență este specific. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rămîne în elementele mesajului, care se detașează de textul lor original ca fiind cuvintele proprii unui locutor. De aici, se produce o departajare a punctelor de vedere practice și a experienței într-o simbioză în care domină cînd angajarea practică (empatia), cînd efectul (ecoul). V. actualizare, dialogism, etos. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN ENTIMEMĂ. În mod obișnuit, prin entimemă se denumește o specie a silogismului în care una din premise sau concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reflectă reciproc comportamentul (apare așa-zisul mecanism de sincronizare interacțională despre care vorbește C. Kerbrat-Orecchioni), în timp ce, în relațiile complementare, participanții la schimbul verbal recurg la comportamente diferite, maximalizînd diferențele care decurg din poziții diferite, temperamente sau culturi diferite; astfel, în locul empatiei, al alternanței sau maleabilității, apare atitudinea de rigiditate extremă. Referitor la aspectele nivelului relațional două dintre ele au făcut obiectul unor investigații aprofundate: a) axa orizontală sau axa de proximitate/distanță mai mult sau mai puțin apropiată/îndepărtată, cu diverse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a avea în vedere numai etapa finală. De fapt, subiectivitatea nu este o simplă enunțare a lui eu, ci cunoaște mai multe niveluri de construcție, care relevă trei poziții: 1) poziția introductivă (liminară), cînd are loc angajarea subiectului și empatia, 2) poziția evidențierii (emergentă), prin care subiectul dialogismului realizează diada intersubiectivității, distingîndu-se de altul, și 3) poziția subiectivă deplină, în care eu este în centru, anturat de spațialul aici și de temporalul acum. În această poziție a treia se înscrie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
motivele enumerate mai sus, cât și din cauza asumării unei identități cu actantul masculin. De ce ar fi acesta un act de curaj? Pentru că vocea aparține unui misogin antisocial, violent, unui mizantrop suferind de titanism. Nu e un personaj care să stimuleze empatia manifestă a cititorului. E un lucru imposibil, mai ales când îl vezi exclamând cu satisfacție după ce a reușit să facă dragoste o oră vorbind la telefon în același timp... Un personaj fără îndoială puternic, singur, dorindu-și această singurătate ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
din răbdarea și perseverența care l-au făcut ca, după ce primul material brut să-i fie furat la Praga, să-și fi strâns la un loc nervii și punga și să se întoarcă să refilmeze totul. Totuși, Dan Alexe are empatia antropologului care tinde să se identifice cu subiectul, să se topească în peisajul acestuia. El s-a împrietenit cu amândoi evreii, care, altfel, se spurcă de câte ori au ocazia în ograda sinagogii pe care o împart. Cumva, Dan Alexe e acceptat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
redusă pentru editarea implicită Este de presupus că această opțiune este adoptată în mod tipic acolo unde naratorul nu are nici o intenție de a-l critica sau ironiza pe personajul reflexiv reprezentat; avem de-a face mai degrabă cu o empatie naratorială implicită față de acest personaj. Dacă aceste tendințe sînt atît de robuste cum este sugerat aici, ele ar putea aminti de ceea ce se numește „implicatură scalară” în pragmatica lingvistică (Levinson, 1983:132ff.). Fie următorii termeni cuantificatori: toți, cei mai mulți, mulți, unii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
putea îndemna pe cititor să deducă o implicatură naratorială vizînd comentariul sau critica; în același timp, recursul la o mai amplă prezentare prin gîndire directă decît GI poate invita, la fel, la diverse deducții în registru naratorial, cum ar fi empatia, o „intrare” în spațiul mental intim al personajului, care este fundamentată pe ideea că narațiunea se comportă astfel fără nici o intenție de a controla sau de a manipula lumea interioară, ci pur și simplu fiind o bază a sa. În
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
socială (social facilitation); prezența anumitor persoane poate facilita sau inhiba. Suține existența fenomenului the confluence mode ("modul confluent"), relația statistică dintre IQ și numărul de copii într-o familie, ultimii născuți în familii numeroase având IQ mai scăzut. A descris empatia expresiei faciale, susținând că, după 25 de ani de conviețuire, expresiile faciale încep să semene. Ultima sa lucrare intitulată Feeling and Thinking: Preferences Need No Inferences (" Simțurile și gândirea - preferințele nu au nevoie de deducții") pune, din nou, emoția pe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ca-ntr-o capcană în tunelul "întunecat și singuratic" al vieții sale, pe lângă care trec, captivi fiecare în culoarul său de sticlă, străinii indiferenți din jur. Sabato disecă deznădejdea până la miez, iar lectura devine un joc al repulsiei și-al empatiei prin care eroul se păstrează viu și credibil. Pe alocuri solidar cu mania eroului, cititorul are experiența pătrunderii treptate pe teritoriul sigur al pierzaniei. Iubirea lui pentru María crește într-o matrice o excesului dublat de nesiguranță, și orice ezitare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ca-ntr-o capcană în tunelul "întunecat și singuratic" al vieții sale, pe lângă care trec, captivi fiecare în culoarul său de sticlă, străinii indiferenți din jur. Sabato disecă deznădejdea până la miez, iar lectura devine un joc al repulsiei și-al empatiei prin care eroul se păstrează viu și credibil. Pe alocuri solidar cu mania eroului, cititorul are experiența pătrunderii treptate pe teritoriul sigur al pierzaniei. Iubirea lui pentru María crește într-o matrice o excesului dublat de nesiguranță, și orice ezitare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
profesiei de cadru didactic. I. 2. Competențe pentru profesia de cadru didactic A. Competențele de bază ale cadrului didactic Acestea sunt derivate din obiectivele, conținutul învățământului și din rolurile/funcțiile cadrului didactic, alcătuind "stratul prim" al formării personalului didactic. * Comunicativitatea * Empatia * Învățarea * Conducerea-analiza, diagnoza, prognoză (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia * Valorizarea conținutului * Cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare * Cunoașterea elevului * Creativitatea Aceste competențe necesită un curriculum comun, obligatoriu. B. Profilul de competență a cadrului didactic " Profilul de
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
convergență, divergență, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc; * de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligență și caracterul etc; * de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: --------------- * capacitatea de empatie; * capacitatea de adaptare la situații atipice din practică școlară și extrașcolara; * de a se dărui cu vocație rolului asumat; * de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; * de a inova practică educativa școlară și extrașcolara; * de a dezvolta inclinații, aptitudini
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
grupurilor; * de a transforma grupul într-unul educogen, orientandu-l spre valori autentice; * de a coopera cu grupul de elevi, cu părinții, cu profesorii etc., realizând un autentic parteneriat în educație; * de a forma elevilor capacități, cum sunt: cooperarea, comunicarea, empatia, creativitatea etc. Distincțiile dintre aceste categorii de competență nu sunt tranșante, ele interacționând în comportamentul profesorului, manifestandu-se unitar în stilul de învățământ. De asemenea, între planurile teoretic, operațional și creator delimitările sunt relative, acestea manifestandu-se în conexiuni diverse
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
văd vânătăi și răni adânci, se aude sângele gâlgâind... Trosnește și ne doare. Ne doare, căci loviturile se dau ființei noastre care se revoltă la fite-ce lovitură (Delavrancea, 192-, pp. 16-17). Nu ne putem decât imagina, printr-un exercițiu de empatie istorică, ce impact emoțional trebuie să fi avut astfel de cuvinte în mintea impresionabilă a copiilor către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă. Intenția emitentului era, fără îndoială, aceea de a transfigura, de a produce o epifanie colectivă, care să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ar trebui să fie) "teoria politică". Într-o manieră probabil corectă se confruntă mai multe moduri de a face teorie și mai multe teorii. Distincția cea mai clară se face între teoria înțeleasă, din perspectiva weberiană, ca un ansamblu de empatie și înțelegere numit Verstehen și teoria pozitivistă, definită într-un mod specific, de exemplu, de Kaplan [1964]. În viziunea acestui autor, o teorie este un "sistem de legi" și există două tipuri generale de teorii: în lanț și ierarhice. În cadrul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care mi-a salvat atunci viața, nu doar cariera, oferindu-mi o altă perspectivă și șansa de a renaște a fost Ancuța-Daniela. Ea era pe atunci vicepreședinte UASCR din partea CU Iași, iar relația noastră era una de respect, apreciere și empatie. S-a apropiat de mine delicat, blând și răbdător. S-a născut o iubire uriașă, ne-am căsătorit în 1986, iar în 1987 s-a născut Teodora, a doua mea mare realizare alături de Carla, prima mea fiică. A trebuit însă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
filosofie și "filosofie oficială", dacă putem spune așa. D.T.: Da, se combinau temele ca să se împace lucrurile. Erau cât mai mulți lectori tineri, cât mai apropiați de studenți. De multe ori eu finalizam lista și o făceam chiar dintr-o empatie profesională. S.B.: Normal, venind de la Facultatea de Filosofie și fiind din domeniu... Să continuăm cu cercurile. În 1984, mai erau următoarele cercuri: Cercul ideilor dramatice (coord. Aurel Luca), Aurel Luca aici înseamnă Ludic. D.T.: Foarte bună activitate a avut. Ludic
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prezentuirea ființării conștiente care suportă survenirea viitorului, dar și în prezentuirea Celuilalt, care intră, el însuși ca ființare conștientă, cu cea dintâi ființare conștientă. Și nu este vorba aici doar despre o coincidență a orizonturilor de constituire, ca în fenomenul "empatiei", despre care vorbește Husserl atunci când încearcă să constituie "intersubiectivitatea" și celelalte ipostaze ale "comunității".219 În această rețea de legături, toate tinzând către constituirea unei unități a ființării, ființei ființării și ființei înseși, identitatea câtor doi termeni dintre cei enumerați
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoștințelor exacte, pe calea transcenderii. Descoperim aceasta în cele 6 articole publicate împreună cu soția sa în revista dialog ortodox Epifania, între 2010 și 2013 și ne referim mai ales la două titluri: ”Neuronii-oglindă (Neuronii lui Dumnezeu) învățarea prin imitație și empatia” și ”Memoria celulelor și organelor, dubla personalitate și puterea gândului”. O altă categorie de cercetări științifice a Prof. GH. MUSTAȚĂ a fost acea a contractelor și proiectelor, desfășurate în perioada anilor 1991 2008. Profesorul coordonează 16 astfel de proiecte dintre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și a actului, scepticismul demobilizator. 3. Judecata. E modul de a „acționa“ etic al celui per ceput în genere ca „moralist“. „Moralistul“ se resimte pe sine drept instanță morală. Vorbește în numele Binelui și al Adevărului, practică majuscula, este incapabil de empatie sau o respinge din plecare: nu se poate pune niciodată (și nu vrea să se pună) în situația celuilalt. Subtextul atitudinii lui e ceva de genul: „eu n-aș fi făcut niciodată așa ceva!“ În consecință, sportul lui preferat e aruncatul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]