2,295 matches
-
cont., I, 135-139; Predescu, Encicl., 627; Bote, Simbolismul, 154-159, 221-225, 235-237; Eugeniu Sperantia, Amintiri din lumea literară, București, 1967, 136, 141, 144; Poeți de la „Vieața nouă”, introd. Dumitru Micu, București, 1968, 285, 287-289; Ciopraga, Lit. rom., 743; Cincinat Pavelescu, Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, pref. Victor Crăciun, București, 1972, 356, 390; Buculei, Prezențe, 112; Dicț. scriit. rom., III, 653-654. Ș.A.
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
unde a întemeiat Ateneul Popular „B. P. Hasdeu”, și din nou la Liceul „Mihai Viteazul”, unde în 1934 obține definitivarea. A tipărit, singur sau în colaborare, metodici, manuale și cursuri de limbă și literatură pentru liceu. Debutează în 1909, cu epigrame, la „Dunărea de Jos”. Conduce o perioadă „Universul literar” și revistele școlare „Drum” (1931) și „Mugurul” (1933-1940). Colaborează la „Universul”, „Universul literar”, „Drum drept”, „Cuget clar”, „Neamul românesc”, „Provincia literară” (Sibiu), „Munca literară și artistică”, „Credința”, „Năzuința” (Craiova), „România viitoare
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
Jean Bart, Europolis, N.D. Cocea, Fecior de slugă, G. Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant articol trimite Mihail Ilovici (O lichidare - Romulus Dianu, 8/1933). Revista mai conține eseuri, medalioane, cronici, plastice și muzicale, noutăți și informații editoriale, epigrame etc., semnate de Al. Talex, Șt. Atanasiu, Silviu Cernea, Constantin Stănescu ș.a. I.R.
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la cea emisă de prieteni până la câteva condeie ilustre, nu le-a trecut cu vederea. Dacă E. Lovinescu, apreciind „sforțarea și meșteșugul real al condensării”, consideră că P. „n-a avut nici idei poetice
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
a bucurat de succesul de care a avut parte fratele său, cu toate că unii (Al. T. Stamatiad, printre ei) îl socoteau mai bun decât pe Cincinat. A contat, poate, și faptul că sclipirile lui de spirit au fost adunate abia postum (Epigrame și epitafuri, 1925). Cinice sau glumețe, vezicante și surâzătoare, uneori licențioase ori mizând pe simple jocuri de cuvinte, producțiile epigramatice ale lui P. sunt lucrate atent, chiar și atunci când țâșnesc dintr-o inspirație de moment. Spontan, ca mai orice umorist
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
posteritatea l-a uitat de mult și pe bietul P. Un Pavelescu, Cincinat, i s-o fi părut de ajuns. SCRIERI: Sigilii de aur, București, 1916; Zile de purpură (în colaborare cu Oreste), București, [1916]; Sonete postume, Râmnicu Sărat, 1925; Epigrame și epitafuri, Râmnicu Sărat, 1925. Repere bibliografice: Iosif Nădejde, „Sigilii de aur”, ADV, 1916, 10 528; Ion Foti, Ion I. Pavelescu, UVR, 1916, 30; I. F. [Ion Foti], [Ion I. Pavelescu], „Viitorul”, 1924, 4789; Ion Gane, „Sonete postume”, „Ritmul vremii
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
poezii ca elev, în „Vlăstarul”, revista Liceului „Spiru Haret”. Face studii de drept la Universitatea din București, fără a profesa vreodată ca avocat. În schimb, e prezent de-a lungul întregii vieți în paginile multor reviste literare, ca „Viața românească”, „Epigrama”, „Claviaturi”, „Zarathustra”, „Festival”, „Mlădițe” ș.a., semnând și cu pseudonimele T. Lungu, I. Smărăndescu, Ion Ștefan, Trall. Debutul editorial are loc în 1939, cu volumul Lumină tristă. Încă din primele versuri poetul împărtășește cititorilor povara pierderii timpurii a părinților (tatăl murise
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
7 martie și 1 aprilie 1901, având ca redactor, probabil, pe C. Săteanu. De orientare eclectică, precum majoritatea publicațiilor de la începutul secolului al XX-lea, reproduce versuri de Ioan Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, G. Coșbuc, Haralambie G. Lecca, E. Herovanu, epigrame de Gordon (G. V. Botez) ș.a. Proza este reprezentată de schițe și nuvele aparținând, printre alții, lui M. S. Cobuz (Mihail Sadoveanu), A. Steuerman-Rodion ș.a. Colaborează cu proză poematică Paul Celian și C. Săteanu, se publică însemnări de C. Șărcăleanu
MISCAREA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288181_a_289510]
-
că intenționează să dea la lumină un memorial al trăirilor din vara anului 1940, pe când, mobilizat din nou, fusese comandant al gării Cernăuți. Intenția nu a fost însă finalizată, în schimb după moartea lui prematură au rămas manuscrise, conținând versuri, epigrame și amintiri, depuse la Muzeul Literaturii Române din București. Și „notesul” de pe front, și memoria extraordinară a lui M. au avut rolul lor, important, în redactarea memorialului Fata Moartă. Li s-a adăugat însă și un excelent „instinct literar” (pe
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
Alecu, Const. Sturzu, Aurel G. Stino. Cartea străină este comentată de Jeanne Zlotescu și de Gabriela Vâlcu. M. mai găzduiește un articol al lui N. Iorga, intitulat Iubite neam al meu!, contribuții cu caracter politic, social, cultural și agrar, cugetări, epigrame, snoave. Alți colaboratori: Olga Nicolau-Stoika, Eleonora Gherasim, Dimitrie Bordea, Ion Tudorache, Eleonora Bordea, Vasile Dorneanu, Ștefan Mohor. M.V.
MOLDOVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288222_a_289551]
-
între 1971 și 1980, activist la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. A colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Viața românească”, „Familia”, „Săptămâna”. Debutează ca poet în anul 1969, în „România literară”. Debutul editorial are loc cu volumul de epigrame Floreta de argint, apărut în 1973. Dacă primele volume, Floreta de argint și Ascensor pentru cuvinte (1975), îl recomandă pe B. drept un poet epigramatic din categoria ironiștilor de rafinată tradiție (Cincinat Pavelescu și Al. O. Teodoreanu), alte apariții editoriale
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
semicentenarului morții, iar în numărul 1 din 1940 este republicat un articol al lui N. Iorga, Ce ne poate spune Italia. Publicația cuprinde și articole cu caracter istoric și religios, informații din actualitatea politică, anchete sociale, documente, cugetări și maxime, epigrame, colinde, cronică militară și administrativă. M.W.
BULETINUL ASOCIAŢIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285931_a_287260]
-
lungi de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe. În tăcere și izolare, poetul compune sonetele din Cununa Ariadnei, ciclurile Epigrame, Poeme, Poeme în curs, dramele Deliana și Soarele și Luna, toate apărute postum. Versuri inedite, originale și traduceri, își vor găsi loc, începând din 1966, în „Familia”, „Astra”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” și
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
îl asimilează cu o destul de exactă intuiție (Doine oltenești, 1896). O poftă de viață îl însuflețește aici, nestăvilit, pe trubadurul singurătății, risipindu-i melancolia. A mai scris (sau a tradus) fabule, iar în 1910 și-a tipărit o plachetă de Epigrame. Proza - nuvele, schițe, povestiri, e lipsită de relief (Proză, 1907). Ca autor dramatic, e mai interesant prin proiecte, pe care însă nu le-a prea dus la bun sfârșit. O alegorie naivă este Lew (1899), poemă dramatică pe muzică de
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
engleză, ceea ce denotă cultură. SCRIERI: Singurătate, Craiova, 1892; Din vravuri, București, 1894; Doine oltenești, Craiova, 1896; Lew, Craiova, 1899; Două cumetre, Craiova, 1899; Sonete, Craiova, 1904; Cântări, Craiova, f.a.; Salba de aur, Craiova, 1907; Proză, Craiova, 1907; Poezii, Craiova, 1907; Epigrame, Craiova, 1910. Traduceri: [Berta Galeron de Calonne, Béranger, Marc Monnier, Schiller], în Din vravuri, București, 1894. Repere bibliografice: I. C. Popescu-Polyclet, Reliefuri, Craiova, [1940], 213-237; Călinescu, Ist. lit. (1982), 563-564; Firan, Macedonski-Arghezi, 94-95; Cristea, Teleorman, 136-138; Arimia-Bobocescu-Mischie-Negulescu-Păsărin, Personalități gorjene, 93-94. F.F.
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
D. Florea-Rariște, Cristofor Vitencu. Proza aparține lui Tudor Pamfile, Leca Morariu, Vasile Grecu, Tudor Ulmanu, E. Simionovici, Teodor C. Grossu. Se fac traduceri din Lenau, Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe teme politice, medicale, istorice, religioase, agricole, cugetări, epigrame, chiuituri, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: T. Robeanu, Nicu Dracinschi, V. Huțan, I. Nistor, Vasile Grecu, R. Cândea, Oltea I. Nistor, D. Marmeliuc, Artur Gorovei, Areta Vitencu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, Ion I. Nistor. A.P.
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
literatură, filosofie, artă, politică, se purtau dispute aprinse, zgomotoase, se înfruntau orientări literare, aici au fost proclamate programe literare, s-au legat și s-au destrămat prietenii, unii și-au clamat geniul (Al. T. Stamatiad), au avut loc dueluri de epigrame. Cu alte cuvinte, a fost locul de întâlnire al intelectualității bucureștene, inteligența fiind condiția sine qua non a „capșistului”, care - scria Tudor Arghezi - „e un individ inteligent și primejdios și critica reală se face la Capșa, nu în presa literară
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține fragmente din Sburătorul, „poem dramatic în patru acte și în versuri”, și din Orfeu, „tragedie antică în 5 acte” de Em. Papazissu, epigrame, umor popular, strigături, chiuituri, proverbe, aforisme, anecdote, articole pe teme pedagogice și folclorice. Alți colaboratori: Nic. Badea, Tudor Măinescu, Emil Diaconescu, Ion Marinescu, B. Zăinescu, Achil Constantinescu, Eustațiu Țintea, V. Ghețea. A.P.
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883, e condamnată epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic și mare și două epigrame). Într-o notiță inserată în numărul 9 din 1883, e condamnată epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
Voican. Proză publică Al. Tudor-Miu, C. Mrejeru, Alexandru Botez, Mihăilescu-Conemy, Sandu Alexandru. Pimen Constantinescu traduce din poezia lui Gabriele D’Annunzio, iar I. Bernard-Popovici o proză a lui Gustave Droz. Revista mai conține articole și informații culturale, materiale folclorice, epigrame. Alți colaboratori: Paul I. Papadopol, N. Mateescu, Nicolae Săndulache. A.P.
CAMPINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286057_a_287386]
-
poezii, schițe și nuvele; A. Bacalbașa, pe lângă bogata colaborare politică sau de comentator acid al vieții intelectuale, dă versuri, schițe umoristice, parodii; St. O. Iosif și-a început perioada bucureșteană, după debutul de la „Revista școalei” din Craiova, publicând aici versuri, epigrame, traduceri din Petöfi (între septembrie 1892 și martie 1893). În primăvara anului 1896, înainte de a redacta „Epoca literară”, I. L. Caragiale a scris pentru A. mai multe articole, apărute săptămânal, joia, între care Teatrul nostru, Activitate ș.a. După 1900, componența redacției
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
gustului, contând, bineînțeles, și pe o diferențiere a lui, ca și pe o maturizare progresivă a cititorului. „Magazinul” conținea de toate: și un roman slab de Cezar Petrescu, una dintre vedetele epocii, și fragmente din Răscoala lui Liviu Rebreanu, și epigrame de Tudor Măinescu, și poezii din Cuvinte potrivite sau Flori de mucigai de Tudor Arghezi, și pagini distractive de umor universal, și fragmente din Ulysse de James Joyce, ce se publicau cu câțiva ani buni înaintea ediției britanice sau a
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
, revistă care a apărut, săptămânal, la Arad între 1 februarie 1933 și 25 decembrie 1941, având subtitul „Revistă literară, reportaj, satiră, umor”. Director: Simion Miclea. Se cultivă anecdotele, comentariile politice hazlii. Colaborează cu epigrame R. Gorgan, Ion Topor, R. Ustic, Alex. Dimcescu, Gabriel Țepelea, Gh. Păun, iar I. Vodă, Maria N. Petrescu cu fabule umoristice. Se publică numeroase balade vesele, semnate de Gh. M. Dăscălescu, Zaharia G. Buruiană, Maria Predescu, doine umoristice, monoloage și
BRAVO!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285872_a_287201]
-
Braniște-Căliman (despre Europolis de Jean Bart, În preajma revoluției de C. Stere, Tablete din țara de Kuty de T. Arghezi), Petru I. Teodorescu (despre Țara de peste veac de Nichifor Crainic, Maitreyi de Mircea Eliade). Cincinat Pavelescu scrie un mic studiu despre Epigrama antică și, de asemenea, o serie de Amintiri literare, evocându-l, între alții, pe I. L. Caragiale (14/ 1933). Publicația are totodată rubrici de „Note”, „Însemnări”, „Reviste”, în care se anunță și se comentează evenimente din viața literară și artistică a
BRASOVUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285865_a_287194]