5,866 matches
-
Nietzsche, care experimentează și teoretizează această evidență în prefața la Știința voioasă, Epicur afirmă că filosofăm cu un trup și că nu devenim înțelepți plecând de la orice stare corporală. O fiziologie a filosofiei în plin secolul al IV-lea înaintea erei noastre, iată o idee de-a dreptul genială - încă una - la un filosof ce reușește să cristalizeze singur o gândire care, în ciuda formei fragmentare în care a ajuns până la noi, are o importanță imensă în ce privește rezistența opusă regimului platonician, creștin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
una și aceeași realitate atomică și materială. Gândirea epicuriană vine așadar din trupul lui Epicur. Astăzi, ideea pare banală, mai ales după demonstrarea neurobiologică certificată a omului neuronal sau după cea freudiană a omului libidinal, dar, cu patru secole înaintea erei noastre, ea făcea o adevărată spărtură în cerul filosofic, asemeni unui fulger uriaș și de lungă durată. Carnea gândește, trupul reflectează, materia elaborează, atomii cugetă. Și aceste procese complexe iau naștere sub învelișul unei ființe reductibile la numele ei. Identitatea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
petrificate pentru eternitate, se alătură lucrurilor, obiectelor. De aceea, subterfugiu al rațiunii, timpul oprit în loc depune mărturie pe veci, făcând contemporan cu noi ceea ce ar fi trebuit să treacă, să curgă, să dispară. în acea zi a anului ’79 din era noastră, moartea își dă întâlnire cu oamenii, desigur, dar plătește tribut printr-o amintire vizibilă încă și astăzi, așadar prețioasă din mai multe puncte de vedere... Așa cum se știe, Pliniu cel Bătrân a murit la Pompei - scrisoarea nepotului său adresată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe care ne-o putem face despre acea masă de scribi care confecționează creștinismul plecând de la un Iisus de ficțiune între sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea din era noastră... Dughenile în care se elaborează fabulația creștină presupun o elogiere a textelor biblice simultan cu încropirea unei discretări a operelor incompatibile cu creștinismul. Materialismul radical, ura față de religie și față de preoții ei, deconstrucția lumilor nevăzute pe care le putem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore din câte se pare. -2- Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puterilor, adică marile valori liberale susținute de Locke, Hume, Montesquieu, Tocqueville (Tănase, 1995, p. 3). Perioada de înflorire a acestor principii, de metamorfoză a lor în practici sociale, a fost relativ scurtă, de circa trei decenii. Ea coincide cu începuturile „erei burgheze” în România, de la 1828 la 1866 (Zeletin, 1925/1991, pp. 48-99). Cele mai spectaculoase transformări generate de programul pașoptist sunt unirea Principatelor, reforma rurală, constituția liberală, independența de stat, regatul, statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
menținerea îndelungată a unor acțiuni internaționale de tip feudal. Deși statul reprezenta deja actorul principal în relațiile internaționale, iar procesele internaționale reflectau lupta pentru putere și resurse între acești actori, motivele care determină acțiunile acestora rămân în esență unele ale erei feudale (Teschke, 2002, pp. 5-48). Astfel că lupta pentru putere și resurse era una fundamental teritorială. Orice avantaj de putere asupra celorlalți actori din sistem se putea obține printr-o cucerire teritorială. Ca urmare, și balanța de putere europeană se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai noi, precum fundațiile asociate partidelor americane și germane, cu o intensă activitate peste hotare. Tot în categoria OING „mai vechi” intră numeroase structuri sindicale și asociații profesionale internaționale, dar și Comitetul Internațional Olimpic sau alte federații sportive internaționale. Preexistă erei globalizării și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce - în bună măsură, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental - companiile și-au asumat o responsabilitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
include componente precum populația și forța economică, însă decisivă este puterea militară. Mari puteri sunt statele care au armate capabile să se confrunte de la egal la egal într-un război convențional împotriva celui mai puternic stat din lume. Cum în era nucleară șansele de hegemonie globală sunt reduse, statul s-ar putea mulțumi cu postura de hegemon regional, tinzând să devină o putere de statu-quo. Tipurile de structură internațională sunt definite pe baza a două criterii: distribuția capacităților prezente sau latente
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin „războiul trinitar” specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele erei postindustriale. Astfel, o viziune dialectică asupra transformării războiului ne va permite să explorăm elemente comune dintre noile forme de război, pe de o parte, și cele din perioada feudală, industrială și nucleară, pe de altă parte. Discuțiile despre transformarea războiului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
treilea subiect de dezbatere ține de impactul „revoluției în afacerile militare” asupra conflictelor care implică în mod general țările dezvoltate și Statele Unite (Freedman, 1998, p. 34; Kemp, 2003, pp. 69-82). În acest context, dezbaterea se concentrează pe tranziția de la războaiele erei industriale la războiul postindustrial sau cel al erei informaționale (Toffler, 1995, pp. 99-165). Transformarea în acest sens este definită ca schimbare a structurilor de comandă, control, pregătire de luptă, doctrină, tehnologie și organizare a luptei (Macgregor, 2001, pp. 1-8). S-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în afacerile militare” asupra conflictelor care implică în mod general țările dezvoltate și Statele Unite (Freedman, 1998, p. 34; Kemp, 2003, pp. 69-82). În acest context, dezbaterea se concentrează pe tranziția de la războaiele erei industriale la războiul postindustrial sau cel al erei informaționale (Toffler, 1995, pp. 99-165). Transformarea în acest sens este definită ca schimbare a structurilor de comandă, control, pregătire de luptă, doctrină, tehnologie și organizare a luptei (Macgregor, 2001, pp. 1-8). S-a remarcat că revoluția în afacerile militare are
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
entități mai puțin ierarhice și mai interconectate (Biddle, 1996, p. 5). Într-un câmp de bătălie dominat informațional, principala resursă devine accesibilitatea informației (Freedman, 1998, p. 52). În plan social, o consecință directă a revoluției în afaceri militare este nașterea erei „post-eroice” (Luttwak, 1995, pp. 109-122): capacitatea de distrugere la distanță, capacitatea discriminatorie în stabilirea țintelor și durata relativ scurtă a fazei operaționale a războiului, combinată cu durata lungă a operațiunii de câștigare a păcii, conduc la o sporită intoleranță în fața
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Strategic Studies Institute, septembrie. Waters, Malcolm (1995), Globalization, Routledge, Londra. Watts, Barry D. (1996), „Clausewitzian Friction and Future War”, McNair Paper, nr. 52, National Defense University Press, Washington, D.C. Weiss, Linda (2002), Mitul statului lipsit de putere. Guvernarea economiei în era globalizării, Trei, București. Wendt, Alexander (1992), „Anarchy is what states make of it: the social construction of power politics”, International Organization, 46 (2). Wendt, Alexander (1995), „Constructing International Politics”, International Security, 20 (1). Wendt, Alexander (1999), Social Theory of International
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
continente și teritorii, cu formarea imperiilor, se accentuează odată cu progresul adus de epoca industrializării. În plan economic, creșterea comerțului interstatal, bazat pe instituții stabile, autorizate să facă schimb de bunuri cu alte state, premerge perioada liberalizării comerțului denumită și „Prima eră a globalizării”, care are specific Pax Britania, aurul ca standard economic în comerțul mondial (perioada 1850-1880). Fundamentarea teoretică a acestei etape este bine redată în lucrările lui Ricardo, Avantajul comparativ, și Say, Legea echilibrului; esența celor două lucrări era o
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care se manifestă la diferite niveluri. Forțele cu caracter transnațional sunt în bună măsură anonime, greu de identificat. Ele nu formează un sistem uniform sau o structură, ci sunt o aglomerare de sisteme manipulate de actori invizibili. De-a lungul erei moderne, ne-am obișnuit cu ideea că ordinea este echivalentă cu „a deține controlul”. Dar astăzi nimeni nu deține controlul și, ce este mai rău, nu se știe ce ar însemna, în aceste condiții „a deține controlul” (Kenneth Jowitt). Există
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Papp, T. Perczel, P. Völgyesy, 1976). Figura 1.3.1. Psihologia muncii în sistemul științelor muncii (adaptare după Klein, 1998) 1.4. Istoria psihologiei muncii Perioada de început a psihologiei aplicate, de fapt prima ei perioadă științifică, poartă denumirea de era psihotehnicii. Pe lângă neajunsurile și greșelile inerente, curentul psihotehnicii a obținut în această perioadă o serie de rezultate deosebite, mai ales în domeniul selecției profesionale și în elaborarea unor metode de examinare deosebit de eficiente. Din punct de vedere al tematicii, psihotehnica
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimba și calitățile care subliniază performanța în muncă a angajaților. La modă acum este managementul cunoașterii (engl. Knowledge Management), modul în care o organizație creează, utilizează și stochează expertiza care stă la baza produselor sale, constituind un avantaj competitiv în era informațională în care trăim. În „era cunoașterii” munca se schimbă rapid, o caracteristică esențială a angajaților devenind abilitatea acestora de a forma rețele sociale care să faciliteze accesul la informațiile deținute de ceilalți. Alte tendințe în selecția de personal sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
VIITORUL PSIHOLOGIEI MUNCII SI ORGANIZATIONALE ÎN PERSPECTIVA SCHIMBĂRILOR SOCIO-ECONOMICE-TEHNOLOGICE DIN LUMEA MUNCII Zoltan Bogathy, Corina Ilin, Ramona Paloș, Cristian Popescu „Dintre toate caracteristicile umanității, tehnologia este cea mai pur umană și constituie motorul societății umane. Tehnologiile constituie reperele definitorii ale erelor istoriei umanității: epoca de piatră, epoca de bronz, epoca de fier, era industrială ... și era informațională.” Lewis J.Perelman CUPRINS 17.1. Schimbările tehnologice 17. 1. 1. Tehnologia ca factor al schimbării sociale 17. 1. 2. Avantajele tehnologie informației în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
oferi surprize în continuare, dacă ne gândim că prin modalitatea ei de implementare, controlul informațiilor este, în principiu, trecut la un număr mai mare de indivizi, „proprietatea” asupra informației fiind la îndemâna celor care se vor adapta mai rapid la această eră informațională. 17. 1. 2. Avantajele tehnologie informației în organizații. Un efect al dezvoltării tehnologiei informației este apariția grupurilor și organizațiilor virtuale (Ahuja, Carley, 1998; DeSanctis, Monge, 1998; Jarvenpaa, 1998) la nivel local și global. Grupul virtual global (figura 17.1
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în care vechiul concept de cultură umanistă ar fi perimat. — Vreți să dezvoltați? — Adică, într-un fel unii ne-ar propune un model de viață comunitară, gregară, cu nostalgia sufletului primitiv și a miturilor acestuia, iar ceilalți cred că în era rachetelor și a zborurilor cosmice se impune revizuirea fundamentală a vechilor concepte ale culturii; sau, mai exact, ei întrevăd dispariția tipului cultural în avantajul total al tipului tehnic. Eu cred că asta este o falsă alternativă în care, în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai jucăușe, nici ele debordând de optimism. Altele, în stil pillatian, sunt mai degrabă niște parodii: „Ieșiți și din metrouri, și târlă și din iurtă / În iarba cea mai verde ne tăvălim acum / Și-aflăm în timp ce râdem ca-n alte ere cum / mesajele din cosmos ne gâdilă pe burtă.” Tipică din nou pentru „câmpia eternă” este însă evoluția, ascensiunea cârtiței pe sub pământ, de unde iese la lumină „cu stânca-n dinți”. Ceea ce nu exclude frecventarea și a altor simboluri, precum „edenul de
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
Într-o națiune. Emigrația a fost un proces complex, care a evoluat În timp, astfel Încît cea care a stat la baza constituirii Americii de Nord, adică a Statelor Unite și a Canadei, nu este identică, desigur, cu cea din primul mileniu al erei noastre. În plus, românii nu s-au aflat decît În mică măsură printre fondatorii Lumii Noi. Așa au gîndit, Încă din primele decenii ale secolului XX, cei care au Încercat a explica acest fenomen. „Aventurieri români și un neînsemnat număr
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
paragraf mic, separat de textul principal, sau chiar absentă. Rezultatul este că manualele școlare În România păstrează și glorifică memoria colectivă a românilor. Relativa tăcere ce s-a păstrat În jurul acestui subiect, poate neintenționată, are legătură cu practicile istoriografice ale erei comuniste, care tratau problema deportărilor ca tabu. Deoarece comunitățile germane din România tind să devină din ce În ce mai puțin numeroase, este esențial ca această bucățică de istorie a României să fie inclusă În manualele de profil. Etnicii germani au o lungă tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și a instituțiilor ocupă un loc central În tranziția de la imperiul sovietic la noua stare de fapt. Statele postsovietice combină elemente de blocaj și contradicție Între rămășițele imperiale, democrații trucate și națiuni limitate. Ele sînt În căutarea istoriei pierdute În era pre-imperială pentru a putea confirma În prezent legitimitatea existenței lor. Ca și În alte state postcoloniale, numai elita are conștiința unei comunități imaginare, și de aceea naționalismul civic și integrarea națională joacă un rol important În contracararea lipsei de coeziune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]