5,606 matches
-
tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate; este deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase eroziuni ale suprafeței acestora. Histologic, depozitul fibrinos apare ușor oxifil în colorația tricromica, ușor PAS pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în masă lui ochiuri de țesut seros, hematii, leucocite și germeni, izolați sau aglomerați. Este caracteristică pulmonului la toate speciile, produsă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
generatoare a țesutului de neoformație nespecific. Inflamațiile difteroide sunt expresia unor forme mai grave ale inflamațiilor fibrinoase, în care exsudatul se infiltrează în profunzimea țesuturilor afectate (Fig. 2.24Ă. Detașarea depozitelor este dificilă și în urmă desprinderii depozitelor fibrino-necrotice rămân eroziuni și ulcere cu marginele hemoragico-fibrinoase sau leucocitare. Poate fi întâlnită sub formă de focare - butonii difteroizi - sau acoperind suprafețe epiteliale întinse, cărora le imprimă un caracter „tărâțos” inflamația difteroidă difuza. Evoluția procesului are adesea un caracter stadial. În primul stadiu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
colecist exclus sau e absent; - colangiografia intraoperatorie este obligatorie; - constituirea fistulei - crize dureroase violente + febră + frison + contractură sau Împăstare, după care se instalează angiocolita recidivantă +/- icter. Fistulele bilio-digestive: - trei factori concură: presiunea crescută În colecist datorită obstrucției cisticului sau coledocului; eroziunea peretelui prin acțiunea calculului; supurația peretelui cu necroză și edem de sfacel. - pot fi: directe sau indirecte - cu segment intermediar (abces pericolecistic). - pot fi: fistule colecisto-: duodenale, colice, gastrice, jejunale; fistule coledocodigestive (rare). - după constituire: conținutul colecistului se evacuează complet
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
episod acut - scăderea fenomenelor inflamatorii până la dispariție totală; 2. ileusul biliar: - sindrom Bouveret: calcul inclavat În bulbul duodenal; fenomen de stenoză piloroduodenală. - calcul inclavat În ileonul terminal fenomene ocluzive. 3. angiocolită - cea mai frecventă; 4. anemică: - mai frecvent melena; excepțional eroziunea arterei cistice; - trecut litiazic - În urma unei colici apare anemie cronică inexplicabilă (se suspectează fistula bilio-digestivă). Evoluția: - după constituie, indiferent de forma clinică, urmează o perioadă de atenuare atât a semnelor locale cât și generale; - ulterior pot apărea: angiocolita recidivantă → abcese
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
anse jejunale Roux-en-Y la locul scurgerii de pe suprafața pancreasului sau a pseudochistului. - tratamentul endoscopic constă În plasarea unui stent În ductul principal, intrerupând astfel alimentarea fistulei. Alte complicații care pot surveni În cursul pancreatitei acute sunt: - hemoragia digestivă superioară prin eroziune vasculară determinată de abcese sau pseudochisturi - fistule, stricturi, perforații digestive - tromboza venei splenice cu fenomene de hipertensiune portală stângă și care impune adesea splenectomie III. PANCREATITA CRONICĂ DEFINIȚIE Pancreatita cronică este caracterizată prin modificări ireversibile care includ fibroza pancreatică, calcificare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație (ecologică, științifică, peisagistică) deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice, rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice (peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade ș.a.), depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
hidrografice ale râurilor Prut (centrul și estul județului), Siret (vestul județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica generală a rețelei hidrografice a județului o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină și influențează dezvoltarea lui economică și socială. Sunt de interes local: nisipuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de teren active, exces de umiditate, procese de salinizare, procese de alcalizare). În ceea ce privește gradul de poluare, acestea pot fi încadrate în următoarele clase: soluri nepoluate; soluri poluate parțial, care asigură producția vegetală economic utilizabilă, sau cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cantitativ, dar cu unele scăderi calitative din cauza poluării; soluri poluate total care și-au pierdut complet capacitatea de producție vegetală. În județul Iași sunt afectate de procesele de alunecare 67.724 ha din care 19.000 ha de alunecările active. Eroziunea solului afectează o arie totală de 167.843 ha. Suprafața este în creștere prin fărâmițarea terenurilor agricole, deoarece lucrările de cultivare se efectuează adesea perpendicular pe curba de nivel, accentuând astfel procesul de eroziune. La nivelul județului sunt amenajate antierozional
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
19.000 ha de alunecările active. Eroziunea solului afectează o arie totală de 167.843 ha. Suprafața este în creștere prin fărâmițarea terenurilor agricole, deoarece lucrările de cultivare se efectuează adesea perpendicular pe curba de nivel, accentuând astfel procesul de eroziune. La nivelul județului sunt amenajate antierozional 114.000 ha. În ultimii ani s-au semnalat distrugeri în perimetrele antierozionale, în special distrugerea benzilor înierbate și a agroteraselor. Sunt degradate prin: inundabilitate 19.217 ha, acidifiere 173.238 ha, sărăturare 57
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în masă și nici atacuri ale dăunătorilor care să aducă prejudicii fondului forestier sau vegetației din afara fondului forestier. Zonele cu deficit de vegetație forestieră și disponibilitate de împădurire sunt situate în afara fondului forestier, pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind reprezentate prin versanți cu ogașe, râpe, ravene, cornișe (abrupturi de desprindere de la obârșia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
industriale a orașului, cariera de argilă a SC Ceramica SA, respectiv SC Comtom SA (combinatul de creștere a porcinelor) Tomești. Pe teritoriul judeșului Iași a fost inventariată în anul 2000 o suprafață de 27.924 ha afectată de alunecări și eroziune de adâncime, care necesită lucrări de reconstrucție ecologică prin lucrări de împădurire și drenare a acestor suprafețe. 3.3 Situația ariilor naturale protejate și a monumentelor naturii Pe teritoriul județului Iași au fost inventariate un număr de 27 rezervații naturale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pot realiza plantări de arbori și arbuști autohtoni sau exotici numai cu acordul specialiștilor, păstrânduse aspectul peisagistic inițial. Perimetre speciale forestiere protejate (în jurul municipiului Iași) = 960,5 ha Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și stabilizarea versanților alunecători (H.G. nr. 786/30.12.1993). 1. Pădurea Ciric (mal stâng și drept), situată la est de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 252,2 ha 2. Pădurile Cetățuia, Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagragat cu ușurință permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platforma cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune explică apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platformă cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Ileana. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
o forma cândva Jijia în această regiune. Clima este temperat-continentală cu ierni reci și uscate, respectiv veri calde și secetoase. Temperatura medie multianuală este de 9°C, iar cantitatea de precipitații anuale variază între 450-650 mm. Solurile sunt argiloase, supuse eroziunii, iar în depresiunea Jijiei se întâlnesc și suprafețe mari de terenuri sărăturate. Vegetația instalată treptat în jurul eleșteelor și iazurilor este de tip hidro-higrofil, fiind prezente și câteva pâlcuri de pădure de luncă (plantații de salcâm, plop, carpen, stejar). Acest biotop
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de talie mică, este privilegiată în această ecuație, căci agricultorul tradițional se dovedește a fi productiv și atent la menținerea unui mediu înconjurător nepoluat. În schimb, agricultorul capitalist prin accesul constant la resurse financiare, investește irațional, ceea ce ar putea provoca eroziunea solului și crea un dezechilibru ecologic cu efect direct asupra biodiversității culturale și diminuarea locurilor de muncă prin menținerea unui sistem de producție extensiv. Promovarea agriculturii tradiționale, devine pentru partizanii suveranității alimentare un mod de a conserva și a reabilita
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pastoral, care reprezintă 21% din suprafața totală și 34% din suprafața agricolă, prezintă la toate nivelurile de funcționalitate o stare avansată de degradare. Prin urmare, acest dezechilibru afectează producția furajeră pentru animale, biodiversitatea naturală și poate influența fertilitatea solului prin eroziune. Prin Reglementarea concesionării de pășuni-Ordinul 541/2009 MADR, s-a afectat securitatea alimentară prin transformarea patrimoniului pastoral în terenuri intravilane. 1.1.2. Resursele naturale - pe calea degradării Solul Cea mai importantă bogăție naturală, regenerabilă, a țării este solul. Fertilitatea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
tiraj, dispnee, polipnee, anxietate Stadiul asfixic: cianoză, extremități reci, puls slab, somnolență, comă, exitus prin tulburări respiratorii. Difteria nazală poate fi primară sau secundară extinderii anginei difterice. Se manifestă inițial ca o rinită, ulterior apărând false membrane, cruste hemoragice și eroziuni. Starea toxică este mai puțin evidentă. Alte localizări rare ale difteriei sunt forma cutanată, endocardita și artrita. Evoluția poate rămâne localizată la poarta de intrare sau poate fi fulminantă. Gravitatea difteriei depinde de agresivitatea toxinei difterice, de terenul gazdei și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
are bazinul hidrografic al pârâului Podgoria Copou, iar pe de altă parte, proceselor geologice, de alunecare și de prăbușire a terenului de pe versanți, fenomene care au avut loc în ultimul secol. Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren. Diferențele de nivel între valea Podgoriei și cei doi versanți au permis realizarea pe verticală a formațiunilor de vegetație asemănător cu etajarea lor naturală. Substratul litologic În zona Copou se găsesc frecvent lentile sau pungi
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
soarelui, fotosinteza, energia, lanțurile trofice, reciclarea substanțelor nutritive, relația pradă prădător, polenizarea, simbioza, ciclurile de viață ale animalelor și plantelor, habitatul, cum este afectat sistemul natural prin folosirea chimicalelor, surse alternative de energie, istoria vieții pe Pământ, formarea solurilor și eroziunea. ◊ Istorie, economie, studii sociale: importanța resurselor naturale asupra economiei, stabilității unei comunități, rolul femeii în proiectele comunitare, efectul politicii asupra cetățenilor, în problemele comunității, folosirea resurselor naturale. ◊ Matematică: învățarea folosirii graficelor, a procentajelor și a mediilor în evaluarea populației animale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
percolație fiind mult mai mici în orașe, datorită marilor suprafețe ocupate de diferite construcții (clădiri, trotuare, străzi, etc.). Funcția de protecție a solului, se remarcă tocmai în zonele lipsite de vegetație sau cu vegetație foarte săracă, în care procesele de eroziune sunt vizibile. Prin sistemul de înrădăcinare, ce constituie o armătură biologică a solului, prin fenomenul de atenuare a efectului mecanic al picăturilor de ploaie, exercitat de frunzișul vegetației care este adesea dispusă în mai multe straturi, substratul ce constituie suportul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]