22,036 matches
-
plecat apoi la Paris pentru a studia cu Émile Durkheim între 1909-1910 și, după ce se întoarce în țară, sub îngrijirea lui apare Regulile metodei sociologice a lui Durkheim și lucrările filosofului Saint-Simon. La ocuparea Catedrei de Istorie a Filosofiei Grecești, Etică și Sociologie de la Universitatea din Iași, Gusti a deschis în 1910 lecția inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care-și expune succesiv sistemul, metoda și ambițiile universitare"34. Atunci
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
apare Regulile metodei sociologice a lui Durkheim și lucrările filosofului Saint-Simon. La ocuparea Catedrei de Istorie a Filosofiei Grecești, Etică și Sociologie de la Universitatea din Iași, Gusti a deschis în 1910 lecția inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care-și expune succesiv sistemul, metoda și ambițiile universitare"34. Atunci a descris pentru prima oara sistemul său Sociologie, Politica, Etică, al cunoașterii sociologice pe care trebuie bazată acțiunea socială: " Dacă avem
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
expune succesiv sistemul, metoda și ambițiile universitare"34. Atunci a descris pentru prima oara sistemul său Sociologie, Politica, Etică, al cunoașterii sociologice pe care trebuie bazată acțiunea socială: " Dacă avem vreo ambițiune, este sa întemeiem un Seminar de sociologie și etică pe care să îl punem în legătură cu Instituțiile de cercetare științifică similare din Apus. Un seminar de sociologie, așa cum l-am cunoscut în studiile din Germania, unde profesorul și studenții discuta și cercetează nu doar problemele științelor speciale, dar și problemele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Instituțiile de cercetare științifică similare din Apus. Un seminar de sociologie, așa cum l-am cunoscut în studiile din Germania, unde profesorul și studenții discuta și cercetează nu doar problemele științelor speciale, dar și problemele de însemnătate socială imediată. [...] Politică și etică nu se ocupă, ca științele sociale particulare și sociologice, de lumea socială așa cum este ea în mod necesar; politică și etică se ocupă de lumea socială așa cum ea ar trebui să fie [...] Științele sociale, Sociologia, Politica, Etică formează o serie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și studenții discuta și cercetează nu doar problemele științelor speciale, dar și problemele de însemnătate socială imediată. [...] Politică și etică nu se ocupă, ca științele sociale particulare și sociologice, de lumea socială așa cum este ea în mod necesar; politică și etică se ocupă de lumea socială așa cum ea ar trebui să fie [...] Științele sociale, Sociologia, Politica, Etică formează o serie riguros logică, fiecare știință este o consecință logică a celei care o preceda. Sociologia nu e posibilă fără rezultatele științelor sociale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lungă a "chestiunii țărănești"", Dilemă veche, ăn X, nr. 473, 7-13 martie 2013, p. 7. 34 Mircea Vulcănescu, Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, Editura Eminescu, București, 1998, p. 39. 35 Dimitrie Gusti, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1910, pp. 16-24. 36 Idem, op. cît, 1920/1993, p. 53. 37 Rose-Marie Lagrave, op. cît., p. 11. 38 Daniel Șandru, op. cît. 39 Vezi Vintilă Mihăilescu, Dezbateri și polemici. În jurul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Roland, Sfântă tinerețe legionara. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom, Iași, 2015. FĂRCĂȘANU, Mihail, Monarhia socială, Editura Domino, București, 2006/1940. GOLOPENȚIA, Anton, Îndreptar pentru tineret, Editura Enciclopedica, București, 2015. GUSTI, Dimitrie, Introducere în cursul de istoria filosofiei grecești, etică și sociologie, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1910. GUSTI, Dimitrie, "Comunism, socialism, anarhism, sindicalism și bolșevism, Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare", în Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn ÎI, nr. 1, 2, 3, Tipografia Gutenberg, Șoc
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se dublează, 30% răspund că nu ar trebui să vină în România și 11% doar să viziteze România. În acest context amintesc alte informații statistice care, fără a le suprapune peste cele de astăzi, pot contribui la o reflecție despre etică memoriei. La ultimele alegeri democrate interbelice, decembrie 1937, extremă dreaptă a obținut 24% (LANC 9% și Mișcarea Legionara 15%). În octombrie 1940, la o lună după instaurarea Statului Național Legionar, Mișcarea Legionara, singura formațiune politică legală, scotea deja în stradă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ianuarie 2016. 3 Alexandru Climescu, "Post-transitional Injustice. The Acquittal of Holopcaust Perpetrators în Post-Communist România", Holocaust. Studii și cercetări, nr. 1(7)/2014. 4 "Evreii au provocat Holocaustul" este unul dintre laitmotivele negaționiștilor. În pofida a ceea ce crede G. Andreescu, că etica memoriei Holocaustului este etnicizată, nici negarea Holocaustului nu este etnicizată. Iată, recent la Realitatea TV, într-o emisiune moderată de Rareș Bogdan, rabinul extremist Eli Caufman, fără a primi niciun fel de replică, a susținut că Holocaustul se datorează faptului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
consiliul local refuză cu obstinație retragerea titlului de cetățean de onoare postmortem, iar la Pitești, în Muzeul Județean Argeș, un bust și o sală de expunere îl reprezintă într-o cheie pozitivă. 6 Gabriel Andreescu, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015, dincolo de polemică vulgarizatoare și dezinformare, autorul susține teza "etnicizării eticii memoriei". 7 A Pleșu, "Memorie înjumătățita", în Dilemă veche. Însuși titlul acestui scurt eseu spune totul despre felul în care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
bust și o sală de expunere îl reprezintă într-o cheie pozitivă. 6 Gabriel Andreescu, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015, dincolo de polemică vulgarizatoare și dezinformare, autorul susține teza "etnicizării eticii memoriei". 7 A Pleșu, "Memorie înjumătățita", în Dilemă veche. Însuși titlul acestui scurt eseu spune totul despre felul în care autorul înțelege să rezove polemică în jurul memoriei fascismului românesc că spiritualitate. http://dilemaveche.ro/secțiune/situa-iunea/articol/memorie-injumatatita# 8 O
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
baza de documentare privind cultură civică în România având în vedere că reprezentativitatea nu este numai națională, ci și regional. 10 Cf. http://www.inshr-ew.ro/ro/files/ proiecte/Sondaje/Sondaj opinie-INSHR-iunie 2015.pdf. Bibliografie ANDREESCU, Gabriel, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015. CESEREANU, Ruxandra (coord), Gulag și Holocaust în conștiința românească, Fundația Culturală Echinox, 2007. CLIMESCU, Alexandru, "Post-transitional Injustice. The Acquittal of Holopcaust Perpetrators în Post-Communist România", în Holocaust. Studii și cercetări
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
imperfecta, ea rămâne singurul instrument prin care ne putem remedia, în calitate de colectivitate organizată, problemele publice. Până acum, orice încercare de a depăși politică nu a atras decât răzbunarea acesteia, reapariția ei în forme și mai opresive. Note 1 Baruch Spinoza, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993, pp. 3-4. Subl. în orig. 2 Ibidem, p. 183. 3 Ibidem, p. 65. 4 Ibidem, p. 186. 5 Immanuel Kant, Critică facultății de judecare, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. PINKARD, Terry, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000. POPPER, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. ÎI, "Epoca marilor profeții: Hegel și Marx", traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005. SPINOZA, Baruch, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993. Dreptul la oraș - generația a IV-a de drepturi ale omului metropolitan (The Right to city - the IVth generation of rights for the metropolitan mân) Mădălina
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
își transmit genele progeniturii lor, care nu o dată le seamănă pregnant... Din această perspectivă ne par oarecum indiferente strădaniile mai mult ori mai puțin vizibile ale lui Constantin Țoiu de a se ,explica", de-a se disculpa sub unghiul unei etici, care, vorba lui T. Maiorescu, nu e în chestie. Luăm notă dar mărturisim că fără mare interes de raporturile d-sale cu Partidul totalitar (,După aderarea mea de student nevoiaș, idealist, în 1945, în doi-trei - cum notam - ani îmi dădusem
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
este unul destul de greu de fixat. Format la școala clujeană, vioara întîi a grupului specializat în texte satirice, Ars Amatoria (a cărui denumire nu a fost pusă niciodată în chestiune în timpul pudibondei ,Epoci de Aur", vajnicii cîini de pază ai eticii și echității socialiste fiind convinși că este ceva legat de ,arta făcută de amatori"), Ioan Groșan este unul dintre puținii scriitori optzeciști reprezentativi care nu a fost parașutat în literatura română odată cu desantul ('83), ordonat și supravegheat, cu mînă de
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
practică a unei politici infailibile, vicia implicit manifetările artistice și le transforma într-un fel de examen obligatoriu la capitolul ,,eficienței muncii" și de mărturie publică la acela care privește ,,buna purtare"și înscrierea corectă în ,,codul echității și al eticii socialiste". Chiar dacă, de exemplu, numeroși artiști au încercat și înainte de '90 dar, mai ales, în ultimii ani, să iasă din convenția tabloului și din tradiția materialelor și a tehnicilor, să relaxeze conceptele de obiect și de acțiune artistică, aceste tendințe
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
ne-am aștepta, la o catedră de socialism științific, ci la ditamai Catedra de ,Filozofie politică și morală" a Universității din București. O catedră care-și exhibă cu mândrie preocupările științifice: ,metafilosofie, filosofie aplicată, filosofie politică, istoria ideilor, filosofia minții, etica, filosofia limbajului". Ce legătură e între textele din ,Era socialistă" și ,filosofia minții"? Dar între revărsările de ură din săptămânalul buzurian, unde vânează cu plasa de fluturi orice individ ce are îndrăzneala să susțină caracterul criminal al comunismului și ,istoria
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
Stat etic este luat în considerare de Croce în special deoarece îi permite că, pe de o parte să iși definească propria poziție față de Hegel, iar pe de altă parte să se reîntoarcă și să aducă clarificări cu privire la raportul dintre etică și politică. A șaptea și ultima contribuție îi aparține lui Alessandro Gerardi. Acesta este licențiat în filosofie în cadrul Universității "Aldo Moro" din Bari. Eseul sau intitulat: "Idealismul actual" privește relația personală și intelectuală dintre Benedetto Croce și Giovanni Gentile care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
leggendo Q 6, 24, 703: "...società civile come è înțesa dallo Hegel e nel senso în cui è spesso adoperata în queste note..." (cioè nel senso di egemonia politică e culturale di un gruppo sociale sull'intera società, come contenuto etico dello Stato). Și può aggiungere che Hegel è anche ripetutamente richiamato nei Quaderni come teorico dello "Stato etico" contrapposto allo Stato "guardiano notturno", cioè allo Stato minimo humboldtiano. Îl concetto di ""Stato etico" - dice Gramsci - è di origine filosofica (Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
spesso adoperata în queste note..." (cioè nel senso di egemonia politică e culturale di un gruppo sociale sull'intera società, come contenuto etico dello Stato). Și può aggiungere che Hegel è anche ripetutamente richiamato nei Quaderni come teorico dello "Stato etico" contrapposto allo Stato "guardiano notturno", cioè allo Stato minimo humboldtiano. Îl concetto di ""Stato etico" - dice Gramsci - è di origine filosofica (Hegel) e și riferisce [...] all'attività educativa e morale dello Stato" (Q 5, 69, 603-604). È però nel Quaderno
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
gruppo sociale sull'intera società, come contenuto etico dello Stato). Și può aggiungere che Hegel è anche ripetutamente richiamato nei Quaderni come teorico dello "Stato etico" contrapposto allo Stato "guardiano notturno", cioè allo Stato minimo humboldtiano. Îl concetto di ""Stato etico" - dice Gramsci - è di origine filosofica (Hegel) e și riferisce [...] all'attività educativa e morale dello Stato" (Q 5, 69, 603-604). È però nel Quaderno 3 che Gramsci sottolinea ripetutamente îl ruolo e la funzione dello Stato. Vi troviamo un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
funzione di direzione inizia prima, mă îl dispiegamento pieno della funzione egemonica și ha poi solo nel "farsi Stato" della classe che giunge al potere: lo Stato serve al suo essere "dirigente" non meno che al suo essere "dominante". Stato etico Prosegue la ricognizione gramsciana sullo Stato-egemonia e sulla crisi dell'egemonia borghese che ha condotto al fascismo, mă anche alla rottura dell'Ottobre. Îl punto di partenza è la celebre distinzione Oriente-Occidente che troviamo în Q 7, 6, 866: "În
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e di diffusione"14 . Dietro ogni "dialogo" e ogni "agire comunicativo" vi è sempre, dunque, una lotta per l'egemonia. În questo senso lo Stato è "educatore" (Q 8, 2, 937 e Q 8, 62, 978), în questo senso è "etico": "...ogni Stato è etico în quanto una delle sue funzioni più importanți è quella di elevare la grande massa della popolazione a un determinato livello culturale e morale, livello (o tipo) che corrisponde alle necessità di sviluppo delle forze produttive
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Dietro ogni "dialogo" e ogni "agire comunicativo" vi è sempre, dunque, una lotta per l'egemonia. În questo senso lo Stato è "educatore" (Q 8, 2, 937 e Q 8, 62, 978), în questo senso è "etico": "...ogni Stato è etico în quanto una delle sue funzioni più importanți è quella di elevare la grande massa della popolazione a un determinato livello culturale e morale, livello (o tipo) che corrisponde alle necessità di sviluppo delle forze produttive e quindi agli interessi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]