2,011 matches
-
Dar prima atestare nu trebuie absolutizată: există,de exemplu, cuvinte moștenite din latină care nu apar în primele texte românești; prin conținutul lor religios, aceste texte nu pot cuprinde cuvinte ca nap, nalbă etc. Prima atestare este importantă în stabilirea etimologiei cuvintelor „internaționale“ recente (provenite din franceză sau engleză). Criteriul comparației cu limbile înrudite poate fi folosit mai ales la cuvintele de origine latină. Comparația romanică este importantă pentru alegerea unei soluții etimologice în cazul când s-au propus mai multe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lat. *ingrassiare, dar de alții derivat pe teren românesc de la gras. Existența verbului și în alte limbi romanice (franceză, occitană, catalană, portugheză) ne face să considerăm mai plauzibilă soluția moștenirii latinești decât cea a derivării pe teren românesc. În concluzie, etimologia unui cuvânt nu poate fi stabilită pe baze fanteziste. Nu se pot ocupa cu succes de etimologie persoane nepregătite din punct de vedere lingvistic, adică cei care nu cunosc legile fonetice, normele de schimbare a sunetelor în diversele epoci ale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
romanice (franceză, occitană, catalană, portugheză) ne face să considerăm mai plauzibilă soluția moștenirii latinești decât cea a derivării pe teren românesc. În concluzie, etimologia unui cuvânt nu poate fi stabilită pe baze fanteziste. Nu se pot ocupa cu succes de etimologie persoane nepregătite din punct de vedere lingvistic, adică cei care nu cunosc legile fonetice, normele de schimbare a sunetelor în diversele epoci ale limbii respective sau/și felul cum s-au transpus, în mod regulat, sunetele dintr-o limbă în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și cele vechi. Operația este destul de greu de făcut, mai ales că, pentru epocile cele mai vechi ale limbilor, nu avem documente suficiente. Cercetările de acest fel sunt la început. Comparativ vorbind, la fel s-a întâmplat și în domeniul etimologiei, deci al stabilirii originii cuvintelor. La început, lumea a fost mulțumită să afle care a fost punctul de plecare și care este punctul de sosire al unei evoluții. Multă vreme, așadar, a fost suficient să se spună că fr. jour
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
staționat uneori timp de secole, înainte de a pleca mai departe, aceste cuvinte au suferit diverse „cosmetizări“: fie că au fost adaptate la sistemul fonetic și morfologic al limbii respective, fie că au fost interpretate greșit și au fost apropiate, prin etimologie populară, de cuvinte din limba în care au poposit, cu care semănau, deși nu aveau nicio legătură. De exemplu, etimologia îndepărtată a cuvântului farfurie ne trimite la construcția din chineză thien tză „fiul cerului“ (din thien „cer“ și tză „fiu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
adaptate la sistemul fonetic și morfologic al limbii respective, fie că au fost interpretate greșit și au fost apropiate, prin etimologie populară, de cuvinte din limba în care au poposit, cu care semănau, deși nu aveau nicio legătură. De exemplu, etimologia îndepărtată a cuvântului farfurie ne trimite la construcția din chineză thien tză „fiul cerului“ (din thien „cer“ și tză „fiu“), folosită ca nume al împăratului, apoi cu înțelesul de „porțelan“ care era destinat numai împăratului. Termenul chinezesc a fost tradus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sens. Din latină, a fost împrumutat de franceză (canapé), iar din aceasta l-au luat italiana (canape), neogreaca (kanapés) și turca (kanape). Româna l-a împrumutat târziu (apare prima dată într-un document din 1792, publicat de N. Iorga); are etimologie multiplă: franceză, italiană, neogreacă. Chimie este, la originea sa îndepărtată, cuvântul egiptean ham „negru“ (era, după Herodot, numele Egiptului). A fost împrumutat de greacă și apoi a intrat în arabă, unde kīmījă a ajuns să însemne „piatra înțelepciunii“ și, mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
aceste două date, în franceză se întrebuințau construcțiile pomme d’amour sau pomme dorée. În română, cuvântul tomată apare prima oară la 1884, într-un articol din revista Familia, care apărea la Oradea; de aceea, se poate presupune că are etimologie multiplă: germană și franceză. În română, cuvântul are și varianta dumată, a cărei sursă este bg. domat. Cuvinte quechua Quechua, singura limbă sud-americană care a avut, în epoca precolumbiană, rolul unei limbi de civilizație, este numită de indienii care o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
majoritatea lingviștilor în legătură cu alb. qafë (kjafë) „gât, gâtlej“. De asemenea, sunt neclare relațiile sinonimice, din epoca veche, dintre ceafă și alte cuvinte din același domeniu semantic, gât, grumaz, gușă (uneori sinonime, din cauză că sensul lor este glosat vag), toate trei cu etimologii dificile, discutabile: deși s-a propus și o etimologie latină, originea acceptată de obicei de lingviști este una nelatină. gât, grumaz, gușă Gât este, în general, considerat ca provenind din v. sl. glǔtǔ „înghițitură“, cu evoluție formală și semantică destul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
asemenea, sunt neclare relațiile sinonimice, din epoca veche, dintre ceafă și alte cuvinte din același domeniu semantic, gât, grumaz, gușă (uneori sinonime, din cauză că sensul lor este glosat vag), toate trei cu etimologii dificile, discutabile: deși s-a propus și o etimologie latină, originea acceptată de obicei de lingviști este una nelatină. gât, grumaz, gușă Gât este, în general, considerat ca provenind din v. sl. glǔtǔ „înghițitură“, cu evoluție formală și semantică destul de greu de acceptat. Ciorănescu propune ca etimon lat. guttura
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
împrumutat din franceză); lat. *albaster (devenit rom. albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în dialectul calabrez, continuatorul lui *albaster păstrează sensul etimologic de „albicios“). Rom. roșu are etimologie discutată: cei mai mulți specialiști în probleme de etimologie cred că vine din lat. roseus „de culoarea trandafirului“; lat. russus „roșu“ s-a transmis românei în forma rus „roșu“ (există și în aromână arus „blond, roșcat“, și în megl. rus). Limbile romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în dialectul calabrez, continuatorul lui *albaster păstrează sensul etimologic de „albicios“). Rom. roșu are etimologie discutată: cei mai mulți specialiști în probleme de etimologie cred că vine din lat. roseus „de culoarea trandafirului“; lat. russus „roșu“ s-a transmis românei în forma rus „roșu“ (există și în aromână arus „blond, roșcat“, și în megl. rus). Limbile romanice occidentale au împrumutat nume de culori și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din lat. exalbidus „albicios“ (nu trebuie confundat cu sarbăd „(despre lapte) acrit“). Unii consideră că și abur ar proveni din lat. albulus „alb ca spuma“, acesta fiind aspectul material al vaporilor de apă. negru Și lat. niger, nigrum (a cărui etimologie în latină este necunoscută) este unul dintre termenii transmiși tuturor limbilor romanice. În latina clasică, nigrum însemna „negru strălucitor“, spre deosebire de ater, care însemna „negru mat“ (aceeași distincție de sens apărea și la albus „alb mat“, opus lui candidus „alb strălucitor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale“; din franceză sau/și din latină am preluat și noi neologismul chil. Deci cir „mămăligă apoasă“ și chil, cuvânt din terminologia medicală, sunt dublete etimologice. În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în ucraineană cuvântul există numai dialectal, în vecinătatea graiurilor românești, ceea ce conduce la concluzia că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
au adus în Europa grecii (amára kon), de la care a fost preluat de latina medievală sub forma majorama; de aici l-a luat germana (Majoran sau Mageran), dar și italiana (maggiorana), franceza (marjolaine) și alte limbi europene. Doi termeni cu etimologie interesantă frișcă Conform dicționarelor recente ale limbii române (DEX 1998 și MDA, vol. II, 2002), este vorba despre două cuvinte omonime (cu aceeași formă). Frișcă având sensul de „smântână bătută“ este cel mai cunoscut și figurează în dicționarele citate cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
interesantă frișcă Conform dicționarelor recente ale limbii române (DEX 1998 și MDA, vol. II, 2002), este vorba despre două cuvinte omonime (cu aceeași formă). Frișcă având sensul de „smântână bătută“ este cel mai cunoscut și figurează în dicționarele citate cu etimologie necunoscută. Omonimul său popular frișcă < magh. fricska, are sensul propriu „vergea, nuia“, iar regional circulă și cu sensurile „bobârnac, tiflă“ (în Transilvania) sau „codobatură“, adică pasărea care bate din coadă (în Banat). Încă din DA (tomul II, partea I, 1934
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
circulă și cu sensurile „bobârnac, tiflă“ (în Transilvania) sau „codobatură“, adică pasărea care bate din coadă (în Banat). Încă din DA (tomul II, partea I, 1934), unde cuvântul este înregistrat o singură dată, cu toate sensurile, S. Pușcariu (care girează etimologiile din această lucrare) precizează: „E îndoios dacă avem a face cu un singur cuvânt.“ În consecință, pentru sensul din Transilvania trimite la etimonul maghiar menționat mai sus, dar sugerează și o posibilă origine onomatopeică a cuvântului, cu toate sensurile sale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
reîmprumutată de bulgară, ca și de turcă și maghiară. Cozonac „prăjitură făcută din aluat dospit, frământat cu ouă, lapte, unt, zahăr și alte ingrediente“ este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu este clară; probabil are la bază gr. kosonaki, derivat de la kosóna „păpușă“, datorită formei date uneori acestei prăjituri. Mâncăruri de Paște Stufatul, mâncare din carne de miel, gătită cu fire de ceapă și de usturoi verde, este mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la alta nu pune probleme, este curentă în cazul numelor din domeniul vestimentației; de exemplu, tc. mahrama „năframă“ a devenit, în greacă, „fel de îmbrăcămite, tunică“. În ceea ce privește forma, Bogrea nu exclude posibilitatea ca vechiul polpoană să fi fost apropiat, prin etimologie populară, de pulpă. Forma cuvântului indică faptul că pulpană a venit la noi prin intermediul limbii ruse, ca și alte nume de haine de origine franceză, cum sunt: mondir / mundir „uniformă, haină militară“, la origine fr. monture > germ. Montur > rus. mundir
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la origine fr. monture > germ. Montur > rus. mundir; surtuc „haină bărbătească din postav“, la origine fr. surtout „idem“, venit în română prin rus. sjurtuk sau ngr. sourtoúko; jiletcă „vestă“, la origine fr. gilet, ajuns la noi prin rus. žiletka. Și etimologia cuvântului fr. gilet este interesantă. Este un împrumut din sp. jileco, care l-a luat dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ceva. În legătură cu această evoluție semantică, este interesant de semnalat că și cuvântul românesc regional mâță, sinonim al lui pisică, are sensul figurat de „ancoră“. lăpuș Cuvântul regional lăpuș, care denumește diverse plante cu frunze late, este înregistrat în DLR cu etimologie necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut al lat. lappa „brusture“ + sufixul -uș. Păstrarea lat. lappa numai sub forma unor derivate nu este un fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai frecventă în spaniolă. În sfârșit, lăpuș este bine reprezentat și în dialectele sud-dunărene (arom. lăpuș, megl. lăpu(ș)), ceea ce este un argument în plus în sprijinul etimologiei propuse mai sus. mătușă Rom. mătușă are la origine lat. amita „mătușă“, un derivat de la lat. amma „mamă“, la fel cum rom. unchi < lat. avunculus, un derivat de la avus „bunic“. Lat. amita s-a transmis unor dialecte italiene, franceze și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
alături de schimbările fonetice regulate, de tipul celor prezentate mai sus, sunt menționate și schimbări fonetice neregulate, cum sunt asimilările (lat. cicuta > cucuta > rom. cucută), sincopele (lat. veteranus > vetranus > rom. bătrân), căderea unor vocale inițiale (lat. aranea > rom. râie), metatezele, contaminările, etimologiile populare etc. În cea mai amplă introducere în fonetica istorică a limbii române, O. Nandriș indică, la evoluția fiecărui sunet, asemenea „cazuri particulare“. Numeroase exemple de acest fel găsim și în volumul II, Rostirea, din cartea citată, Limba română, a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
orientale: româna, italiana și retoromana. A existat și un v. fr. goupil < lat. pop. vulpiculus. În latină, vulpes apare încă de la Plaut. După cele arătate în Dictionnaire étymologique de la langue latine de A. Ernout și A. Meillet, este greu de găsit etimologia exactă a numelui acestui animal, renumit prin șiretenie și rapiditate; are nume variate în limbile indo europene. În afară de urmașii lat. vulpes, în limbile romanice există și alte tipuri: fr. renard, sp. raposa, zorra. Fr. renard provine din numele propriu de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie importantă pentru etimologie: un cuvânt care există și în dialectele sud-dunărene nu poate avea etimologie maghiară. În această situație este afină, considerat greșit de Cihac ca fiind din maghiară; trebuie să fie un cuvânt vechi, din moment ce termenul există și în aromână. Elementele maghiare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]