2,623 matches
-
și în colectivul ce a organizat o expoziție similară în Germania Federală. Colectivul condus de prof .Gheorghe Bodor a realizat lucruri cu adevărat remarcabile la Muzeul Etnografic al Moldovei, acest muzeu devenind în numai câteva decenii un reper pentru muzeografia etnografică românească. Prof. Gh. Bodor a trecut în neființă în ziua de 13 iulie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -LUTIC, MARCEL, In memoriam. Gheorghe Bodor (19292002) - o viață închinată muzeului, Anuarul Muzeului Etnografic al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
muzeografia etnografică românească. Prof. Gh. Bodor a trecut în neființă în ziua de 13 iulie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -LUTIC, MARCEL, In memoriam. Gheorghe Bodor (19292002) - o viață închinată muzeului, Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Iași, 2002, p.345-346. -ARHIP, ION și LUTIC, MARCEL, Un ardelean cu inimă de moldovean. In memoriam Gheorghe Bodor (1929-2002). Complexul Muzeal Național Moldova Iași , Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași, 2003 BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993) MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
In memoriam. Gheorghe Bodor (19292002) - o viață închinată muzeului, Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Iași, 2002, p.345-346. -ARHIP, ION și LUTIC, MARCEL, Un ardelean cu inimă de moldovean. In memoriam Gheorghe Bodor (1929-2002). Complexul Muzeal Național Moldova Iași , Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași, 2003 BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993) MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog, profesor universitar doctor Ioan Boișteanu a fost o distinsă personalitate ce a desfășurat o valoroasă activitate didactică și științifică timp de peste patru decenii. S-a născut la 9 octombrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Med. Naț., Iași, iulie - septembrie 2003, vol.107, nr.3, p.674 - 675 -ȘTEFANACHE, ALINA, Prof. univ dr. Constantin Caraman, Curriculum vitae, Iași, iunie 2003, 14 p. mss (în arhiva autorului). CHELCEA, ION (1902-1991) ETNOGRAF ȘI MUZEOGRAF Întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, distinsul etnograf și muzeograf Ion Chelcea a fost un autentic și pasionat cercetător de teren, animat de dorința de a lăsa generațiilor viitoare o imagine cât mai completă a spațiului nostru tradițional în unitatea și diversitatea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
anii 1934-1935, în domeniul antropologiei fizice și etnografiei, în cadrul Muzeului de Istorie Naturală (secția de antropologie, condusă de prof. Victor Lebzelter). Pe când era student, la începutul anului 1931 a fost numit preparator, apoi asistent și șef de lucrări la Muzeul Etnografic al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-a susținut doctoratul în etnografie și sociologie, cu teza: Tovărășii de feciori și fete în viața poporului român, conducător științific fiind cel dintâi profesor de etnografie și folclor din învățământul superior românesc, Romulus
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a ținut cursurile: Etnografie - obiect, concepție, metodă și Evoluția formelor culturii umane. Ca dascăl a predat primul curs de etnografie la Universitatea ieșeană. În paralel cu activitatea didactică, Ion Chelcea a reușit, după multă trudă și insistențe, să înființeze Muzeul Etnografic al Moldovei (1943). În nobila sa misiune a primit un sprijin deosebit din partea rectorului Universității ieșene, geograful Mihai David și a ministrului culturii Ion Petrovici, prin acordarea de fonduri, la care se adaugă donații de obiecte etnografice. Conștient de importanța
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să înființeze Muzeul Etnografic al Moldovei (1943). În nobila sa misiune a primit un sprijin deosebit din partea rectorului Universității ieșene, geograful Mihai David și a ministrului culturii Ion Petrovici, prin acordarea de fonduri, la care se adaugă donații de obiecte etnografice. Conștient de importanța organizării unui asemenea muzeu, Ion Chelcea sa străduit să „înfățișeze neamul românesc în ceea ce are el mai caracteristic, ca înfățișare, mod de viață”. Muzeul pe care îl înființase a fost trecut în subordinea primăriei orașului Iași, ocazie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este înlăturat. La numai 55 de ani, în plină activitate creatoare și vigoare științifică, prof. Ion Chelcea este pensionat, într-un moment când lipsea din Iași, fiind pe teren, pe Valea Uzului. În condiții dificile s-a reintegrat în activitatea etnografică la Muzeul Satului din București, unde a funcționat până în 1969 ca muzeograf, muzeograf principal și apoi șef de secție. În afara activității la Muzeul Satului, în această perioadă a contribuit la organizarea și dotarea Muzeului Tehnicii Populare din Sibiu și a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de la Golești, județul Argeș. O mare parte a studiilor sale (peste 40) realizate de-a lungul a șase decenii au văzut lumina tiparului. Rămân în memorie volumele: Neam și țară. Pagini de etnografie și folclor (1940); Țiganii din România, monografie etnografică publicată în 1944, în care se aruncă o primă lumină asupra etniei romilor, constituindu-se și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944) ș.a. Prof. Ion Chelcea a fost
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și folclor (1940); Țiganii din România, monografie etnografică publicată în 1944, în care se aruncă o primă lumină asupra etniei romilor, constituindu-se și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944) ș.a. Prof. Ion Chelcea a fost membru al Societății Române de Antropologie din Cluj și al Cercului de Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de redacție al „Revistei Geografice Române
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
constituindu-se și ca una din primele contribuții la studiul acestei minorități în țară; Rudarii. Contribuții la o enigmă etnografică (1944) ș.a. Prof. Ion Chelcea a fost membru al Societății Române de Antropologie din Cluj și al Cercului de Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de redacție al „Revistei Geografice Române”, publicând o serie de studii interesante. A făcut „sondaje etnografice” aproape în toate regiunile țării, studiind în detaliu zone etnografice din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Societății Române de Antropologie din Cluj și al Cercului de Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de redacție al „Revistei Geografice Române”, publicând o serie de studii interesante. A făcut „sondaje etnografice” aproape în toate regiunile țării, studiind în detaliu zone etnografice din Moldova de dincoace și de dincolo de Prut, din Transilvania, Muntenia și Banat. Prof. Ion Chelcea a încetat din viață la 9 septembrie 1991 și a fost înmormântat la cimitirul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Studii Etnografice și Folclor al Universității din Cluj. Din 1943 a făcut parte din Comitetul de redacție al „Revistei Geografice Române”, publicând o serie de studii interesante. A făcut „sondaje etnografice” aproape în toate regiunile țării, studiind în detaliu zone etnografice din Moldova de dincoace și de dincolo de Prut, din Transilvania, Muntenia și Banat. Prof. Ion Chelcea a încetat din viață la 9 septembrie 1991 și a fost înmormântat la cimitirul din localitatea sa natală, Boteni. Și-a iubit neamul și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Ed. Saeculum I.O., București, 1998, p. 157 -VLAD, SORINA; GEACU, SORIN; SĂGEATĂ, RADU, Figuri de geografi ieșeni, Iași, Ed. Corson, 1999, p. 19-22 -VLAD, SORINA; SĂGEATĂ, RADU; GEACU, SORIN, Geografi români, Editura Semne, București 2000, p. 98-101. -Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, nr.1/2001, Iași, Ed. Junimea, 2001, p 19-25 -Muzeul de Istorie a Moldovei, Iași, „Cercetări istorice”, VII, Iași, 1976, p. 22-29 CHIPAIL, ASIA (1915-2001) MEDIC Personalitate de seamă a școlii ieșene de pediatrie, prof. dr. doc. Asia Chipail
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
se încadreze în gospodăria părintească, fiecare dintre ei contribue mai mult sau mai puțin, la susținerea acesteia. De altfel în descrierea ocupațiuniilor, autorul dovedește originalitate prin spiritul său fin de observație și prezentarea sub formă literară a unor inedite aspecte etnografice. La fel de frumoase vor fi întâlnirile cu rudele din alte sate, raritatea acestora sporindu-le bucuria revederii celor dragi. Autorul are însă și spiritul realității, știe că viața nu-i alcătuită numai din lucruri frumoase, pe lângă dragoste există din păcate și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Maftei a concentrat în 8 volume personalități din învățământul superior. Extrem de prodigios, Ionel Maftei mărturisește: „La realizarea acestei „galerii” de portrete am primit un prețios sprijin din partea multor ieșeni. Pentru bunăvoința cu care m-au ajutat, pentru materialele biografice și etnografice puse la dispoziție, le aduc pe această cale respectuoasa mea gratitudine”. Opera sa o continuă succesorul său Ioan Timofte, care a contribuit la apatiția prezentului volum cu un număr de date biografice. Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983-1992ă. A debutat în revista Iașul nou (1954ă cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Ștefan Nanu (1895), Leca Moraru (Cernăuți 1877), Traian Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu Andrei Glavina și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, În special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ În popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că În 1997 a fost Înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole În colaborare cu școala din localitate, Casa memorială Panait Cerna și Muzeul etnografic din Tulcea. În iunie 1999 grupul folcloric „Altona” a participat la Festivalul internațional organizat la Tulcea sub patronajul Ministerului Educației unde a obținut premiul special pentru cultivarea dansului tradițional. O descriere a obiceiurilor, portului, cântului, dansului, a particularităților dialectale a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a românilor din Transcarpatia, președinte Dr. Gh. Simonca, delegația noastră a participat la cea de-a a VI - a ediție a Festivalului Folcloric Maramureșean ” Mărțișor - 96 ”. A fost o afirmare a frumuseții și vigorii artei populare maramureșene a unei zone etnografice În care arta și autenticul aduc o mărturie a unei prezențe românești milenare. (Al. Murgu) 18 martie Se propune Consiliului municipal Iași dezvoltarea zonei balneare Nicolina - Galata prin care să se pună În valoare tezaurul cultural turistic al orașului Iași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În Asia Mică. Înspre Apus se mărgineau cu un popor Înrudit, ilirii, așezați pe coasta mării Adriatice, În Dalmația și Albania de astăzi iar spre răsărit au fost identificați până dincolo de Nipru În amestec cu sciții (P. P. Panaitescu) Spațiul etnografic al tracilor cuprindea lanțuri muntoase, câmpii fertile atingând Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Egee. Popoarele migratoare au dislocat seminția autohtonă În zone etnografice mai restrânse. Într-o regiune cu relief frământat cum este cea a Balcanilor, intruziunile migratorilor i-au constrâns pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de astăzi iar spre răsărit au fost identificați până dincolo de Nipru În amestec cu sciții (P. P. Panaitescu) Spațiul etnografic al tracilor cuprindea lanțuri muntoase, câmpii fertile atingând Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Egee. Popoarele migratoare au dislocat seminția autohtonă În zone etnografice mai restrânse. Într-o regiune cu relief frământat cum este cea a Balcanilor, intruziunile migratorilor i-au constrâns pe localnici și pe cei veniți anterior, În spații artificiale reduse ceea ce a determinat frământări și instabilitate, fenomene ce În Balcani s-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la Începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau Își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar și Panonia, Istria, Macedonia. Hidronimile, care se schimbă mai greu sunt mărturii ale realităților etnografice de până la așezarea slavilor. După ce Serbia a obținut În anul 1220 biserică și școală, descendenții dacilor au fost asimilați cu mai multă ușurință. Romanicii din Bosnia, Croația, Herțegovina, Serbia, au oferit popoarelor migratoare roadele unei civilizații milenare iar În cursul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules În mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, Înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul Înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul moral
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. Societatea „Ginta Latină „ Dr.Vlad Bejan Fundația Academică „Petre Andrei” Prof. Petre P. Andrei CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele Învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică În regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut În zonă și publicat În anul 1894 În Arhiva Societății Științifice și Literare din Iași. Sub raport geografic Morava, cu partea locuită
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]