1,763 matches
-
(n. 26 noiembrie 1842, Odessa - d. 24 octombrie 1917, Chișinău) a fost un savant, biolog, muzeograf și funcționar public basarabean. Baronul A. Stuart este considerat întemeietorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Și-a făcut studiile la Gimnaziul nr. 2, apoi la Liceul „Împăratul Alexandru I” din Sankt Petersburg. În anul 1860 se înscrie la Secția de Științe ale Naturii a Facultății de Fizică și Matematică a
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
(n. 1844, Bohemia - d. 14 noiembrie, 1905, Chișinău) a fost un preparator și prim conservator al Muzeului Zemstvei din Basarabia, în prezent Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Creatorul unor vaste colecții de animale naturalizate și preparate biologice. A pus bazele primei colecții de fotografii despre Basarabia. Pasionat de științele naturii, după terminarea studiilor medii a plecat la Praga, unde însușește bazele artei
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
de piese transferate din Castelul Bran la Muzeul Vămii Medievale, după retrocedarea acestuia în luna mai 2009, vor fi păstrate la Muzeul Județean de Istorie Brașov și o parte la Castelul Bran, dacă administrația acestuia va fi de acord. Secția etnografie va intra în administrarea Muzeului de Etnografie Brașov, a precizat pentru Agerpes, istoricul Nicolae Pepene. "La momentul 1990-1991 când s-a făcut trecerea la Ministerul Culturii existau trei secții la Bran: secția Castel, secția Vama Medievală și secția Etnografie. După
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
Muzeul Vămii Medievale, după retrocedarea acestuia în luna mai 2009, vor fi păstrate la Muzeul Județean de Istorie Brașov și o parte la Castelul Bran, dacă administrația acestuia va fi de acord. Secția etnografie va intra în administrarea Muzeului de Etnografie Brașov, a precizat pentru Agerpes, istoricul Nicolae Pepene. "La momentul 1990-1991 când s-a făcut trecerea la Ministerul Culturii existau trei secții la Bran: secția Castel, secția Vama Medievală și secția Etnografie. După retrocedarea Castelului, s-a desființat secția Castel
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
Secția etnografie va intra în administrarea Muzeului de Etnografie Brașov, a precizat pentru Agerpes, istoricul Nicolae Pepene. "La momentul 1990-1991 când s-a făcut trecerea la Ministerul Culturii existau trei secții la Bran: secția Castel, secția Vama Medievală și secția Etnografie. După retrocedarea Castelului, s-a desființat secția Castel și toate bunurile culturale (piesele) au fost înghesuite la Muzeul Vămii Medievale unde s-a încercat reconstituirea unor interioare din Castel. Înțeleg că sunt puțin vizitatori la Muzeul Vămii Medievale, dar eu
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
să-l ținem cît mai aproape de Bran", a explicat Nicolae Pepene. Ministerul Culturii, în așteptarea unui răspuns de la administrația Castelului Bran Sursa citată a afirmat că săptămâna trecută a avut loc o discuție la Ministerul Culturii împreună cu directorul Muzeului de Etnografie Brașov, Ligia Fulga, și reprezentanți ai Consiliului Județean Brașov, la care a participat ministrul culturii și echipa sa, pentru a se găsi soluții care să protejeze patrimoniul. Potrivit lui Pepene, propunerea ministrului Vlad Alexandrescu a fost de a păstra o parte
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
expoziții temporare pentru vizitatorii acestui obiectiv, iar dacă Cetățuia Brașovului va intra în administrarea Primăriei Brașov se vor putea organiza și aici expoziții tematice cu piesele de la Bran. În ceea ce privește Secția Etnografică de la Bran, aceasta va intra în administrarea Muzeului de Etnografie Brașov care dorește să amenajeze aici un eco-muzeu, un fel de combinație între patrimoniul expus aici și activitățile culturale permanente care să pună în valoare tradițiile locale și cultura populară locală. Muzeul Bran a fost înființat în anul 1957 când
Muzeul Bran se închide după aproape 60 de ani de funcționare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101384_a_102676]
-
își pierde rolul inițial, primind diverse destinații de utilitate publică. În anul 1962 monumentul este preluat de Muzeul Județean Brașov, care organizează în anul 1964 prima expoziție permanentă, cu profil mixt istorico-etnografic. Din anul 1990 devine filială a Muzeului de Etnografie Brașov. Muzeul adăpostește documente istorice, piese de port popular mocănesc și ceangăiesc, obiecte ce amintesc de cărăușitul mocanilor săceleni, unelte, obiecte de uz casnic, costume, reconstituiri de interioare sătești tradiționale. Clădirea este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. Timp
Muzeul Etnografic din Săcele () [Corola-website/Science/331326_a_332655]
-
este un muzeu județean din Pucioasa, amplasat în Str. Primăverii nr. 1. În centrul orașului Pucioasa, la intersecția străzii principale, numită cândva Strada Regală cu Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte" (Stancu Dumitru, File de monografie - Pucioasa, 1995). Expoziția de etnografie, amenajată în această casă, oferă vizitatorului o imagine grăitoare și autentică a muncii, inventivității și sensibilității țăranului român. Într-una din sălile de la parterul clădirii, documente îngălbenite de trecerea timpului (acte de proprietate și donație, foi de zestre, zapisuri, brevete
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
din lemn, un termometru pentru măsurat temperatura apei și o clepsidră cu care se înregistra durata unei băi, folosite odinioară de turiștii veniți la Pucioasa să-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
Rădulescu, absolvent de Belle-Arte, ajutat de muzeograful-restaurator Mihai Ionescu. Intre 1950 și 1980 muzeul a fost pe rând raional, municipal și secție fără personalitate juridică. A redevenit județean în 1981, în urma corecturii aduse reformei teritorial-administrative, cu secții de istorie și etnografie și Oficiu pentru patrimoniu cultural național. Intre 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a numit "Muzeul luptei pentru independența poporului român". Din 1993 își reia patronul antebelic, iar între 1999-2005 se reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
pentru patrimoniu cultural național. Intre 1977-1990 expoziția lui permanentă s-a numit "Muzeul luptei pentru independența poporului român". Din 1993 își reia patronul antebelic, iar între 1999-2005 se reface expoziția secțiilor de arheologie și istorie. Prin retrocedarea localului secției de etnografie din comuna Florești-Stoenești, patrimoniul acesteia a fost adus la Giurgiu, unde s-a inaugurat o nouă expoziție permanentă la sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
în Piața Aurel Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
înființează Muzeul Istoric al Liceului Traian, care se va muta în 1926 în clădirea nou construită de lângă castrul roman, clădire care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin. După 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit . La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
de cercetare, fiind numit . La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieții materiale și spirituale din cultura Schela Cladovei, Civilizația geto-dacică, Războaiele
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
acumulare Porțile de Fier (acvariul), flora și fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului (Sala IV). Secția de etnografie și artă populară dispune de un patrimoniu prețios și bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziția de bază prezintă în primul rând aspecte ale civilizației rurale în Mehedinți și în zona Porțile de Fier. Alături este castrul roman Drobeta
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
un muzeu județean din Piatra-Neamț, amplasat în Str. Mihai Eminescu nr. 10. Complexul muzeal a fost înființat în anul 1978, această instituție are în componența sa 16 muzee distincte, cu un patrimoniu de peste 300.000 piese (arheologie, istorie, artă, memorialistică, etnografie, științe naturale). Muzeul a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea Casei Naționale Regina Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
este un muzeu județean din Vălenii de Munte, amplasat în str. George Enescu nr.1. În toamna anului 2001, după mai mulți ani de la elaborarea proiectului tematic, au început lucrările de organizare a Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului. Muzeul funcționează în sediul refăcut al clădirii anexe a “Școlii de misionare”, școală înființată de Nicolae Iorga în anul 1922. Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat și variat. Căile comerciale prin care se realizau schimburile
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
interferență de datini, tradiții și concepții determinând o bogată viața spirituală. Una din principalele îndatoriri ale muzeului este permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, adică punerea în circulație publică a tezaurului de mărturii pe care îl deține. Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care contribuția românilor este deosebită și anume acela al țesăturilor din lână, care, pe lângă caracterul lor funcțional, au avut și unul decorativ. Expoziția este structurată în așa fel încât vizitatorul poate
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
au încă două tipuri de ocupații: primare (agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura) și secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, exploatația pădurii, mineritul, meșteșugurile tradiționale). Pentru a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaționale în zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupații. Odată cu deschiderea sa, care a avut loc în data de 30 octombrie 2002, Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului, face parte din familia marilor muzee de etnografie din țara. Clădirea muzeului este
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaționale în zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupații. Odată cu deschiderea sa, care a avut loc în data de 30 octombrie 2002, Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului, face parte din familia marilor muzee de etnografie din țara. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul funcționează într-o anexă refăcută a clădirii „Școlii de misionare”, școală înființată de Nicolae Iorga în anul 1922.
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupații. Odată cu deschiderea sa, care a avut loc în data de 30 octombrie 2002, Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului, face parte din familia marilor muzee de etnografie din țara. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul funcționează într-o anexă refăcută a clădirii „Școlii de misionare”, școală înființată de Nicolae Iorga în anul 1922.
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
județean din Vălenii de Munte, amplasat în Str. George Enescu nr. 3. Muzeul memorial “Nicolae Iorga”, așezământ cultural ce păstrează amintirea savantului Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, și împreună cu Muzeul de artă religioasă și Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului formează un adevărat centru cultural. De 100 de ani, Vălenii de Munte a fost asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase și trainice fire l-au legat pe profesor de micul orășel de munte, localitate al
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]