1,759 matches
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
le solicita sprijinul moral de care simte nevoie, pentru repararea nedreptății și redresarea culturii și științei românești, încercată așa de greu, pe urma recentelor întâmplări. Memoriul a fost adoptat în unanimitate de plenul Academiei Române la 12 iulie 1940. „Revista de etnografie și folclor”, nr. 1-2, 1993, p. 18-21; Anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică - consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, coodonatori: Al. Moșanu, I. Buga, Chișinău, 2002, p. 105-110. Comisarului Poporului pentru Apărare al U.R.S.S., Mareșalului Uniunii Sovietice, tov. Timoșenko Raport asupra
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sau procedee specifice altui obiect de învățământ; 3. apelul la valori și modele oferite de alte discipline de învățământ; 4. utilizarea unui limbaj comun cu alte discipline. Religia realizează corelații cu multe discipline: literatura, istoria, geografia, arte (muzică, pictură, sculptură), etnografie, arhitectură, etc. Literatura are valențe deosebite în procesul educării copilului în spiritul binelui, adevărului și dreptății, în formarea unor atitudini pozitive: cinstea, curajul, demnitatea, iubirea, prietenia, respectul, întrajutorarea, modestia, sinceritatea, hărnicia, generozitatea. Pentru a forma și dezvolta comportamente morale la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în acest mod făcându se legătura cu muzica dar și cu etnografia și folclorul. O abordare interdisciplinară se poate realiza și prin utilizarea conceptelor esențiale, concepte care apar în toate domeniile cunoașterii. De exemplu conceptul de „arbore”, îl întâlnim în cele mai diverse discipline: de la tehnologia informației la religie. În Sfânta Scriptură
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
obișnuiți? Sunt posibile două abordări, numite frecvent etică și emică. Termenii de etic și emic provin din modelul analizei lingvistice care distinge nivelul „fonetic” de cel „fonemic”. Abordarea emică, specifică unor orientări noi în antropologie, cunoscute sub denumirea de „noua etnografie” sau „etnoștiință” sau „etnosemantică” (Harris, 1968; Pelto, 1970), este reprezentată de teoreticieni ca Pike, Goodenough, Frake, Gladwin și Sturetevant. Cercetarea unei culturi, consideră ei, trebuie să aibă loc „dinăuntru”. În mod esențial,trebuie sesizate modelele de gândire ale actorilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
secțiune aparte ar trebui să fie un semnal pentru sociologia de la noi. Mai mulți specialiști (Ross Koppel et al. - SUA; Thoma S. Eberle - Elveția; Marie Buscatto - Franța; Attila Bruni, Giuseppina Pellegrino, Mario Cardano, Marco Marazano - Italia) s-au concentrat asupra etnografiei ca metodă calitativă. Utilizarea datelor audiovizuale În cercetările sociologice a reținut atenția unor specialiști din Germania (Hubert Knoblauch, Bernt Schnetter). Teme precum analiza discursivă a realității, etica În cercetările calitative, triangularea, relația dintre biografie și cursul vieții, tehnicile ,,polisenzitive”, cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
G. Focșa, Vladimir Trebici etc.) au activat mai ales În institute de cercetare: Traian Herseni la Institutul de Psihologie (șeful secției de psihologie industrială), V.V. Caramelea În Institutul de Antropologie, mulți În Institutul de statistică, În Institutul de Folclor și Etnografie, Institutul de Cercetări Economice, Institutul de Igienă și Protecția Muncii, Muzeul Satului, În Comitetul de Stat al Planificării. Sub diferite etichete, altele decât cea de sociologie, au continuat cercetarea sociologică, aceasta fiind sursa cea mai importantă pentru transmiterea spre noua
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Smith din 1988 - apud Abbott, 1999, 14-17). În concluzie, se poate afirma că majoritatea scrierilor istorice explicite sunt preocupate de tradiția teoretică, de biografia personalităților. Metodologia specifică Școlii este mai puțin exploatată; atunci când apare, este vorba, În primul rând, despre etnografie sau despre teoretizări În legătură cu relația Școala de la Chicago - mișcarea de anchete sociale (social survey movements). Dincolo de abordările aparent eclectice ale Școlii, consensul apare de fiecare dată, când trebuie definită prima Școală În general: structură socială și culturală, perioadă particulară și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel, Bianca E. Botea, Raluca Nahorniac, Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt examinate o seamă de aspecte asociate cu ,,tranziția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
definirea identității naționale (vezi și Janusz Mucha, În cazul Poloniei), etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
național de antropologie socioculturală. Instituții de antropologie fizică sunt semnalate și În alte țări din regiune, ca Slovenia (institutul fondat de profesorul Božo Škerlj la Ljubljana În 1946, cf. R. Muršič) sau Bulgaria (cf. M. Elchinova). Muzeele și institutele de etnografie și/sau folclor ori arheologie au, de asemenea, antecedente interbelice (de pildă, În Slovenia, cu Muzeul de Etnografie din Ljubljana din 1923, cf. R. Muršič) și o activitate menținută sau chiar Încurajată de regimurile comuniste respective, ca În Bulgaria (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
institutul fondat de profesorul Božo Škerlj la Ljubljana În 1946, cf. R. Muršič) sau Bulgaria (cf. M. Elchinova). Muzeele și institutele de etnografie și/sau folclor ori arheologie au, de asemenea, antecedente interbelice (de pildă, În Slovenia, cu Muzeul de Etnografie din Ljubljana din 1923, cf. R. Muršič) și o activitate menținută sau chiar Încurajată de regimurile comuniste respective, ca În Bulgaria (cf. M. Elchinova), Polonia (cf. J. Mucha) și, mai ales, Rusia, cu cele peste 300 de echipe de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1923, cf. R. Muršič) și o activitate menținută sau chiar Încurajată de regimurile comuniste respective, ca În Bulgaria (cf. M. Elchinova), Polonia (cf. J. Mucha) și, mai ales, Rusia, cu cele peste 300 de echipe de cercetare ale Institutului de Etnografie din Moscova (cf. S. Sokolovski). În comunism, acest interes (adeseori exclusiv) pentru istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Deși au trecut peste 70 de ani de la apariția lucrării Tehnica monografiilor sociologice, actualitatea sa este aproape integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în cercetările actuale din colectivitățile rurale. Aceasta nu înseamnă că, timp de 70 de ani, satele din România nu s-au schimbat. Există însă elemente de cultură și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puțin utilizat de istoricii români, care rămân încă foarte atașați de istoria evenimențială și de documentele istorice scrise. A scrie istoria pe baza „arheologiei sociale” nu este o metodă la îndemâna oricărui istoric. Este necesară o pregătire complexă de sociologie, istorie, etnografie, arheologie, drept pentru a putea reconstitui structurile sociale și politice din elementele materiale. În esență, profesorul Stahl susține că succesiunea modurilor de producție în teritoriile care formează România nu urmează schema clasică elaborată de istoricii francezi ai Restaurației și dezvoltată
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a diferitelor canoane disciplinare academice. Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Observatorul Social, București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna Gabor (Redigiert von). (1995). Treffen von Kulturen - Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott, W. Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale hispanicilor din SUA), nu doar rezumându-se la studiul comunicării, și ar trebui să existe mai multe abordări comune la nivel academic, idealul fiind ca oameni de diferite pregătiri să colaboreze. Condon descrie trei abordări în studiul Comunicării interculturale: etnografia, etnocentrismul și echitatea.19 Fiecare se asociază cu diferite discipline, limbi, slogane, și deși se încearcă să fie tratate separat, ele se întrepătrund. Pentru domeniul etnografic se are în vedere opera lui Edward Hall, cel care a situat comportamentul uman
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
medicină, biologie, fizică, astronomie și matematică. Fundația Carol I publica și Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, sub conducerea lui Constantin Brăiloiu, Victor Buescu, Emil Turdeanu și V. Veniamin, fiind specializată pe studii de istorie, lingvistică, etnografie și filosofie. În 1953, cînd a apărut primul număr al revistei, apărea bianual, dar, după 1955, cînd Fundația a Început să se confrunte cu serioase probleme financiare, apărea doar o dată la doi ani. Pentru cercetătorul exilului românesc, Revue des Etudes
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
25. Sabin Manuilă, Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 144-153; Edyed Ákos, „Problema emigrarii taranimii din Transilvania la Începutul secolului XX”, Acta Musei Napocensis, VII, Cluj-Napoca, 1970, pp. 365-378; Ioan Rusu Sirianu, Românii din statul ungar (statistica, etnografie), București, 1904, p. 309. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 30. Aureliu Ion Popescu, art.cit., p. 625. Dezbaterile Adunării Deputaților, ședința din 23 noiembrie 1923, p. 219. Ioan Podea, op.cit., p. 4. Serban Drutzu, Andrei Popovici, Românii În America, ed.cit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Taraclia, R. Moldova) În 1988, în apropierea satului Tvardița au fost descoperite două falere din argint aurit aparținând unui tezaur care datează din prima jumătate a sec. I î.Hr. al cărui conținut a fost depus la Institutul de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe din Moldova. În urma analizei stratigrafice realizate de echipa de arheologi care s-a deplasat în locul descoperirii tezaurului sarmatic s-a constatat că falerele provin dintr-o groapă dreptunghiulară amplasată la distanța de 40 m distanță de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]