1,814 matches
-
Ar fi extrem de comod să depistăm în invizibilul profesor de fitness al noilor gimnaști talentul cutărui antrenor de club occidental (bănuiala nu e lipsită total de temei), dar tare ne bate gîndul că dexteritățile coechipierilor își au sorgintea în recent evocata genă ilegalistă. 7 octombrie Hotărîseră amîndoi să vadă filmul acasă la ea. S-au așezat în fotolii, și-au turnat Bartender's, au ciocnit ușor-stînjeniți de insolitul lor scenariu și au așteptat. Iris era filmul. El o parcursese cîndva, pasionat-sistematic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exprimă, cred, cel mai bine această unitate originară a faptului de a rosti, gândi, făptui 3; în mod direct, el exprimă primele două acte, indirect, pe cel de-al treilea. Logos-ul desemnează nu doar situația ființării omenești anterioară evenimentului evocat, ci și ipostaza pe care au căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aflate în "muzeul" istoriei filosofiei (ceea ce se va chema, în demersurile din lucrare, "gândirea-positum), sunt preluate de "subiectul" filosofiei (gânditorul) așa cum în genere subiectul cunoașterii își preia obiectul. Dar este vorba, în recunoaștere, despre un alt "subiect" decât acesta tocmai evocat și, desigur, despre un alt "obiect" al său, dacă acceptăm convențiile terminologice ale filosofiei moderne; și, până la un anumit punct, în aceasta nu se află nici un pericol. Dictatura judicativului este, așadar, un fenomen filosofic. Dar nu poate fi trecută cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tradiției eficace corespunzătoare istoriei filosofiei și numai dacă datul și nimicul nu sunt preluate și prelucrare ca și cum nu și-ar aparține, sau ca și cum ele nu ar fi posibile prin același "act aperceptiv", kantian vorbind. Înainte de momentul clasic al filosofiei vechi evocat mai sus și de momentul istoric al sofiștilor, problema naturii obiectului cunoașterii fusese rezolvată direct, fără intermedierea unor interogații vizând elemente, aspecte etc. ale activității de cunoaștere. Obiectul cunoașterii veritabile nu poate fi decât ființa (ceea-ce-este); deși ființa nu apare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă în altceva, în așa fel încât condiționările pe care în mod firesc principiile le transmit către știință să capete o altă "natură", să-și piardă caracterul formal? Ce se întâmplă, de fapt, cu această problemă la Aristotel, în contextul evocat? Se întrevede deja elementul lipsă din această "formulă" a condițiilor științei: este vorba despre adevăr. Toată cercetarea lui Aristotel are sensul formulării condițiilor de posibilitate ale adevărului. Dintre toate "facultățile" cunoașterii opinia, raționamentul, știința și intelectul intuitiv doar acesta din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofului, legăturile lui cu alți filosofi etc. Toate acestea pot ține de o anumită "structură judicativă", care generează judecățile de valoare; ele țin, neîndoielnic, de "forma" judecată și de actele sale propriu-zis constitutive. Raportată la judecățile de valoare, structura judicativă evocată constituie "fenomenul originar". Potrivit unor termeni introduși la începutul lucrării, aici ar fi vorba, totuși, despre "originea non-originară" a gândirii, rostirii și făptuirii. Dar însăși structura judicativă are o anumită ierarhie a elementelor; fenomenul ei originar este timpul (care apare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desigur, un fel de "lume" a acestora. Dar date fiind toate acestea, ne putem întreba dacă nu sunt posibile și alte căi către faptele non-judicative, în afara celei corespunzătoare tematizării nimicului. Și, mai mult, nu ar trebui, pe baza experimentelor filosofice evocate mai sus, să încercăm să scoatem ideea preeminenței umanului de sub constrângerile judicative fapt neîmplinit în filosofiile celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
către față", dar și de către J. L. Marion în contextul operării "reducției erotice", sau de către Chr. Yannaras în conceptul "persoanei". Într-un sens apropiat de cel precizat aici, dar contextualizat filosofic-cultural, tematizări ale reciprocității mai găsim la Gadamer, în conceptul, evocat deja, al "conștiinței eficacității istorice", de asemenea la Luigi Pareyson, în "teoria" sa asupra "ontologiei libertății". Nu este vorba trebuie întărită ideea despre acte strict judicative de constituire a Celuilalt. Problema reciprocității este prezentă, desigur, în toată istoria filosofiei, însă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demersuri diverse în logică, filosofie, știință, ideologie etc. Dar aceasta înseamnă că trecerea nu are doar o natură logică; mai degrabă ea este de natură ontologică; și, de altfel, chiar contextele aristotelice în care se discută despre individual și universal, evocate mai devreme, conțin angajamente ontologice. Individualul ("individul") este, pentru Aristotel, substanța primă (prote ousia), singura ființare unitară și indivizibilă, ființarea-simplu-prezentă; am putea spune: faptul-de-a-fi-"acesta". Universalul nu este substanță nici măcar secundă: specie sau gen -, ci este însușire a substanței, o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
esențial intențională, neputând să ... gândească. Observăm însă, pe de altă parte, că sunt acceptate ca având un anumit sens expresii de felul: "este fără ființă", "nu este fără ființă", "fără ființă fiind", "este ființă", "nu este ființă" etc. Diferența ontologică evocată mai devreme ne ajută, într-o oarecare măsură, în a lămuri astfel de expresii, sau cel puțin în a înțelege cum sunt ele posibile ca formule "bine formate" ale rostirii judicative. Ea propune o distincție între ființă și ființare, dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică într-un orizont nou de constituire, ce nu poate fi decât non-judicativ, exigențele exprimate de gândirea ființei ar putea fi suspendate, poate chiar anulate. Dar acum trebuie să vedem dacă nu cumva, pornind de la unele presupoziiții ale experiementelor filosofice evocate, aceste angajamente se pot retrage chiar în orizont judicativ, adică tocmai în locul ce este sau măcar pare a fi "natural" pentru ele. În acest demers, integrat reducției judicative, trebuie să pornim de la constituția logică cea mai "durabilă", adică de la subiect
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viață omenească. De altfel, părtinirea, ordonarea și autorizarea, chiar dacă se exersează și în legătură cu fapte "pure" ale gândirii, așa cum a fost deja ilustrat, sunt proprii înseși unităților de viață omenească. Înainte însă de a opera reducția în acest "loc" judicativ, trebuie evocate câteva fapte semnificative ale gândirii "pure" (mai bine zis, autonome), din logică. Dialetheismul (dintre reprezentanți, Graham Priest), care are în spate o întreagă tradiție, așa numita logică paraconsistentă (un reprezentant recunoscut fiind Newton da Costa), "logica dinamică a contradictoriului" (Ștefan
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 G.7 │Endoscopie digestiva superioară diagnostica (esofag, stomac, duoden) │ 30 J.2 │Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate │ 45 J.5 │Determinarea potențialelor evocate: J.7 │Examen electroencefalografic cu probe de stimulare │ 15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte M.1 │Ablația unui polip sau fibrom cervical │ 20 M.2 │Conizatia cu ansa diatermica sau cu bisturiul │ 25 M.4 │Tratamente locale: badijonaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174543_a_175872]
-
pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 G.7 │Endoscopie digestiva superioară diagnostica (esofag, stomac, duoden) │ 30 J.2 │Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate │ 45 J.5 │Determinarea potențialelor evocate: J.7 │Examen electroencefalografic cu probe de stimulare │ 15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte M.1 │Ablația unui polip sau fibrom cervical │ 20 M.2 │Conizatia cu ansa diatermica sau cu bisturiul │ 25 M.4 │Tratamente locale: badijonaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174544_a_175873]
-
pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 G.7 │Endoscopie digestiva superioară diagnostica (esofag, stomac, duoden) │ 30 J.2 │Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate │ 45 J.5 │Determinarea potențialelor evocate: J.7 │Examen electroencefalografic cu probe de stimulare │ 15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte M.1 │Ablația unui polip sau fibrom cervical │ 20 M.2 │Conizatia cu ansa diatermica sau cu bisturiul │ 25 M.4 │Tratamente locale: badijonaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174527_a_175856]
-
pentru biopsie │ 5 E.4 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 G.7 │Endoscopie digestiva superioară diagnostica (esofag, stomac, duoden) │ 30 J.2 │Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate │ 45 J.5 │Determinarea potențialelor evocate: J.7 │Examen electroencefalografic cu probe de stimulare │ 15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte M.1 │Ablația unui polip sau fibrom cervical │ 20 M.2 │Conizatia cu ansa diatermica sau cu bisturiul │ 25 M.4 │Tratamente locale: badijonaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174542_a_175871]
-
lemne... Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
comentarii ale textelor, să sublinieze esența conținuturilor și mesajelor acestora, ci să prezinte legendele și povestirile istorice, În formă completă sau fragmentată, pe baza cărora să se realizeze lectura Îndrumată de Învățător, Înțelegerea conținuturilor și a informațiilor despre evenimentele istorice evocate. Prin bogata valoare instructiv-educativă a acestui ,,mănunchi” de legende și povestiri, prin evocarea unor evenimente și personalități ale Istoriei românilor, cartea contribuie - fără pic de Îndoială - la cunoașterea de către elevi, Începând chiar cu clasele primare - a trecutului istoric al poporului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de tranziție de la sat la oraș, de la agricultură la industrie, pentru analiza factorilor responsabili de delincvență etc. Pentru dezvoltarea În această orientare, sociologia românească a găsit o paradigmă dezvoltată masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deosebiri sunt mai marcante Între G2 și G1 (adică Între generația-pivot și cea vârstnică) decât Între G2 și G3, dovadă suplimentară că există mai mult consens - mai multă Înțelegere - Între generația intermediară și cea tânără, ca urmare a discontinuității istorice evocate. Sensul decalajelor mai frecvente și totuși constante este acela că toți copiii găsesc aproape Întotdeauna că educația pe care o primesc e destul de severă, În timp ce părinții lor o estimează mereu a fi tolerantă. Nepotrivirile dintre mărturisirile copiilor și cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
gândirii” și chiar „procesele implicate în acțiunea de a gândi”, cum ar fi modalitățile de a percepe, reevocările materialului mnezic, atitudinile și strategiile de rezolvare a problemei. Acest conținut al gândirii este modelat în permanență prin activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pacientul este, în această situație, preocupat în totalitate de experiențele pe care le trăiește. A recontextualiza nu înseamnă nici a înțelege nici a explora, înseamnă doar a repune în context cu scopul: - ca atenția pacientului să se centreze pe problema evocată mai degrabă decât asupra relației cu terapeutul; - ca terapeutul să-și dezvolte empatia. A explora înainte ca relația colaborativă să fie bine stabilită prezintă riscul de a întări rezistența sau reactanța pacientului. Iată un exemplu care ilustrează această idee: Pierre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și își descrie trăsăturile principale ale personalității, formulând astfel teoria sa implicită în ceea ce-l privește și evaluând componenta subiectivă a fiecărei probleme. Terapeutul reexaminează apoi aspectele de viață (muncă, familie, cuplu...) și explorează relațiile acestuia cu ceilalți în raport cu problemele evocate. Analiză funcțională și explorarea schemelor Terapeutul și pacientul constată împreună existența situațiilor care se repetă în cazul evenimentelor de viață negative, cum ar fi momentele dezagreabile și intense din punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
decis și a susținut consultația? - Care sunt problemele concrete întâlnite în viața de toate zilele? - A mai apelat la alte consultații pentru aceste probleme sau altele (și cu ce rezultate?) - Care sunt cerințele și așteptările speciale în legătură cu consultația? B. Problemele evocate spontan - Care sunt problemele concrete? De când? Consecința cărui eveniment? Variații ale problemei în timp? - Care sunt explicațiile proprii în legătură cu problemele? Care sunt explicațiile celorlalți (părinți, medic...)? - Care sunt schimbările așteptate? De ce? De către cine? - Soluții avute în vedere sau deja încercate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Revenind asupra acestor cazuri mai mult sau mai puțin diferite, putem să afirmăm că „întrajutorarea” proprie oricărei comunități locale se negociază diferit, în funcție de repartiția specifică a rolurilor între unitățile elementare ale familiilor și cele supraordonate ale „vecinătăților”. Cele trei situații evocate sunt și trei modalități relativ distincte de geografie socială de referință la care recurg în mod preferențial societățile locale pentru rezolvarea unor probleme oarecum comune. Plasticitatea și adaptarea acestor forme de organizare la cerințe economice specifice este fără doar și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]