44,964 matches
-
de 2,2 milioane dolari SUA și avea un alt milion de dolari în Banca Israelului. Vânzarea de evrei români era de-acum integrată în balanța comercială dintre cele două țări. Odată ajuns la putere, Nicolae Ceaușescu a aplicat politica „evrei contra valută”. Acordurile dintre România și Israel, purtate prin intermediul serviciilor secrete, umpleau trezoreria statului român, întrucât plățile erau de cel puțin 2.000 dolari SUA, putând ajunge în anumite cazuri până la 50.000 dolari SUA. Pe măsură ce dificultățile economice ale României
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Israel, purtate prin intermediul serviciilor secrete, umpleau trezoreria statului român, întrucât plățile erau de cel puțin 2.000 dolari SUA, putând ajunge în anumite cazuri până la 50.000 dolari SUA. Pe măsură ce dificultățile economice ale României creșteau, prețul cerut pentru fiecare emigrant evreu se mărea în funcție de vârstă, școlarizare, funcție deținută. Minoritatea evreiască din România sa redus drastic în urma emigrării. Până în 1988, populația de evrei rămasă în țară scăzuse la aproximativ 23.000, dintre care jumătate aveau 65 de ani sau mai mult. Autoritățile
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în anumite cazuri până la 50.000 dolari SUA. Pe măsură ce dificultățile economice ale României creșteau, prețul cerut pentru fiecare emigrant evreu se mărea în funcție de vârstă, școlarizare, funcție deținută. Minoritatea evreiască din România sa redus drastic în urma emigrării. Până în 1988, populația de evrei rămasă în țară scăzuse la aproximativ 23.000, dintre care jumătate aveau 65 de ani sau mai mult. Autoritățile române ajunseseră să improvizeze găsirea de candidați evrei la emigrare pentru a-și îndeplini cota. În 1989, Ceaușescu a ordonat să
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
care jumătate aveau 65 de ani sau mai mult. Autoritățile române ajunseseră să improvizeze găsirea de candidați evrei la emigrare pentru a-și îndeplini cota. În 1989, Ceaușescu a ordonat să se permită și persoanelor de etnie română căsătorite cu evrei sau cu evreice să plece în Israel, cerând sume mai mari de persoană. Astfel, în acel an, 941 de evrei români au plecat din țară, Israelul plătind pentru ei 2,2 milioane dolari SUA. În general sumele de bani încasate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pentru a-și îndeplini cota. În 1989, Ceaușescu a ordonat să se permită și persoanelor de etnie română căsătorite cu evrei sau cu evreice să plece în Israel, cerând sume mai mari de persoană. Astfel, în acel an, 941 de evrei români au plecat din țară, Israelul plătind pentru ei 2,2 milioane dolari SUA. În general sumele de bani încasate intrau în diferite conturi secrete ale lui Ceaușescu și ale Securității, conturi deschise la diferite bănci din străinătate. Sistemul comunist
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pentru ei 2,2 milioane dolari SUA. În general sumele de bani încasate intrau în diferite conturi secrete ale lui Ceaușescu și ale Securității, conturi deschise la diferite bănci din străinătate. Sistemul comunist din România nu și-a vândut doar evreii. Încurajat de succesul trocului cu Israelul, Nicolae Ceaușescu a inițiat o operațiune similară cu etnicii germani, vânzarea lor urmărind în linii mari aceleași direcții. După cel de-al doilea război mondial, recensământul populației din anul 1948 înregistra aproape 350.000
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
român, fără a fi nevoie de „privilegiul” unei origini anume sau de intervenții excepționale. Din gest sancționabil, emigrația devenea pentru toți cetățenii României, un drept pentru care se poate lupta pe teren birocratic. Când venea vorba de emigrarea cetățenilor români (evrei, germani și a cei câteva mii de români cărora li se permitea să plece din țarăă, Ceaușescu era un ipocrit; pe de o parte, negocia emigrarea lor, iar pe de altă parte, îi condamna pe cei care încercau să emigreze
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la buze, dar ea repetă la nesfârșit numele ei vechi, cucerire a noului ei rang de muribundă care nu mai are de ce să se teamă de el. De ce îi este, oare, atât de prețioasă? Medici de toate felurile, creștini, arabi, evrei se perindă în iatacul ei. Toți clatină din cap. Toți frâng și mai tare trupul alb-vânăt în încercarea de a aduce oasele la loc. Gâtlejul se deschide și vocea de copil se împlinește în gemete lungi, care încetează doar când
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fiscale doar pentru populația venită de peste hotare. Locuitorii din preajma târgului nu beneficiau de aceste avantaje tocmai pentru a nu se ajunge la o depopulare masivă a satelor. În aceste condiții în vechiul târg au ajuns numeroși negustori greci, armeni și evrei. “Privilegiul orașului Tg.Frumos” dat de Scarlat Callimachi în 1815 era un program de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în prezent singura localitate din cele vizate în care cea mai mare parte a etnicilor lipoveni locuiește la bloc. Marea varietate etnică a orașului Iași este bine evidențiată de datele obținute la recensământul din 1930 : 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 țigani și 170 armeni. Satul Focuri a luat ființă după Războiul de Independență în anul 1879 prin împroprietărirea “însurățeilor” veniți din diferite zone ale Moldovei ca urmare a aplicării legii rurale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dus la o ușoară revigorare economică a localității. Până în prezent nu s-a aflat cu exactitate anul în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și 561 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 3 etnici ruși; - în 1966: 0 etnici ruși, populația totală fiind românească și de limbă maternă limba română; Datele statistice arată că până în 1930 evreii dețineau peste 30% din populația orașului Tg.Frumos și reprezentau cel mai important grup etnic . În 1912 Tg. Frumos avea 4.980 locuitori dintre care, conform unei statistici făcute în 1913 de profesorii de la școala evreiască, peste 2.000 erau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dețineau peste 30% din populația orașului Tg.Frumos și reprezentau cel mai important grup etnic . În 1912 Tg. Frumos avea 4.980 locuitori dintre care, conform unei statistici făcute în 1913 de profesorii de la școala evreiască, peste 2.000 erau evrei: 518 capi de familie, 735 copii de vârstă școlară ĂDan Fripis, „De la lume adunate.. despre Tg-Frumos”, 2009). La recensământul din 1930, numărul acestora a scăzut la 1.578 (32% din total), efectivul reducându-se continuu (159 locuitori în 1956 și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Tg-Frumos”, 2009). La recensământul din 1930, numărul acestora a scăzut la 1.578 (32% din total), efectivul reducându-se continuu (159 locuitori în 1956 și 12 locuitori în 1966) astfel că în 1977 nu s-a mai înregistrat nici un etnic evreu. La recensământul din 1930, rușii-lipoveni reprezentau 12,5% din populația orașului, situându-se astfel pe poziția a doua între etniile conlocuitoare. În 1992 ponderea acestora a scăzut la 5,9 % din populația orașului, ceea ce reprezenta 2,5% din totalul rușilor-lipoveni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lent, cu mici fluctuații, de la 188 persoane în 1930 la 123 persoane în 2011. Remarcăm în cazul comunei Lespezi, în anul 1930, o prezență multietnică datorată activităților economice comerciale și industriale desfășurate în acest spațiu: 4.938 români, 1.039 evrei, 58 germani, 38 slovaci, 61 polonezi, 9 maghiari, 188 ruși, 4 romi, 1 ucrainean, 1 sârb. În decursul timpului structura etnică s-a modificat semnificativ, astfel că în anul 2002 la nivelul comunei au fost înregistrați 5.921 români, 120
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
îmbătrânirii populației și natalității foarte reduse. În orașul Iași la recensământul din 1930 populația de etnie rusă (recensământul nu face diferența între etnia rusă și cea lipoveană) se situa pe locul 3 cu 0,9% din populația totală, după etnicii evrei (33,7%) și germani (1%). În perioadele următoare ponderea etnicilor ruși a scăzut la 0,15% în 1956 și s-a păstrat în jurul valorii de 0,06% la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. O ușoară creștere se constată la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
0,15% în 1956 și s-a păstrat în jurul valorii de 0,06% la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. O ușoară creștere se constată la recensământul din 2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere ca și etnicii greci și evrei 0,13% - și în anul 2011 când a ajuns la 0,17% din populația totală. Din analiza diagramei care prezintă populația rușilor-lipoveni la ultimele recensăminte, observăm creșteri demografice semnificative în Municipiul Iași și în comuna Focuri, ambele cu peste 95
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o populație de aproximativ: 5p a) 8000 loc.; b) 10.000 loc.; c) 13.000 loc.; d) 18.000 loc. 2. Cea mai numeroasă minoritate etnică din oraș este reprezentată astăzi de: 5p. a) ruși-lipoveni; b) romi; c) germani; d) evrei. 3. Structura populației pe grupe de vârstă cuprinde: a) 2 grupe; b) 3 grupe; c) 4 grupe; d) 5 grupe. 5p. 4. Cele mai răspândite culturi în perimetrul orașului sunt: a) legumele; b) cerealele; c) plantele textile; d) plantele oleaginoase
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Poate ascultând-o îl înlătură pe Federico...". Te rogi diminețile la sculare și nopțile la culcare? Mă voi ruga. Dar mama ta... Mama e un nimeni în casă... Trebuie să mergi să-l vezi pe don Martin, nu te vreau evreu... Ce este... Este că nu te vreau evreu... Bine, Clarita, dar privește... Mergi să-l vezi pe don Martin? Dar de ce? Mergi să-l vezi pe don Martin? "Ce irațională e femeia!" Gândește cu voce tare: Voi merge să-l
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
rogi diminețile la sculare și nopțile la culcare? Mă voi ruga. Dar mama ta... Mama e un nimeni în casă... Trebuie să mergi să-l vezi pe don Martin, nu te vreau evreu... Ce este... Este că nu te vreau evreu... Bine, Clarita, dar privește... Mergi să-l vezi pe don Martin? Dar de ce? Mergi să-l vezi pe don Martin? "Ce irațională e femeia!" Gândește cu voce tare: Voi merge să-l văd pe don Martin. Deci, vei merge să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
judecățile lor”. Iată că prin vorbele Sfântului Apostol Pavel transmise spre veșnicie, este deslușit adevărul potrivit căruia conștiința este dumnezeirea dăruită fiecăruia dintre noi, din momentul unic și sublim al Creației. Legea morală pozitivă este legea dată de Dumnezeu poporului evreu, prin Moise. Nu foarte multă lume știe că, anterior celor 10 porunci, au fost revelate de Dumnezeu lui Noe, 7 porunci pe care tradiția ebraică le consideră ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5. Să nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York. Decalogul a constituit cel mai important cod moral al lumii antice. Dumnezeu a ales pe Israel pentru acest dar, pentru a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
patrulea neam, Și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.” (Ieș. 20, 4-6) Revelarea celor 10 Porunci de către Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai are loc într-un moment în care poporul evreu ieșise din robia Egiptului, dar căzuse în robia unei vieți fără de Dumnezeu. În drumul său către Tărâmul Făgăduit, poporul evreu, uitându-L pe Dumnezeu-Binefăcătorul, și-a creat o lume spirituală mai apropiată de frustrările și aspirațiile sale, ajungând până la identificarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
4-6) Revelarea celor 10 Porunci de către Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai are loc într-un moment în care poporul evreu ieșise din robia Egiptului, dar căzuse în robia unei vieți fără de Dumnezeu. În drumul său către Tărâmul Făgăduit, poporul evreu, uitându-L pe Dumnezeu-Binefăcătorul, și-a creat o lume spirituală mai apropiată de frustrările și aspirațiile sale, ajungând până la identificarea unor reprezentări materiale cu Dumnezeu însuși. Acești zei mincinoși au fost numiți “idoli”, iar închinarea la idoli a fost numită
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a sfârșit lucrarea Sa: “Și a sfârșit Dumnezeu în ziua a șasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut.” (Facerea 2, 2). Poporul evreu, în amintirea eliberării sale din robia Egiptului, are și astăzi, ca zi de odihnă, sâmbăta. Biserica Ortodoxă, respectând rânduielile instituite de Mântuitor, are ca zi de odihnă, duminică, deoarece, în această zi, au avut loc trei evenimente de referință pentru
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]