79,226 matches
-
Curți de Casație și Justiție. ... 3. La ședința de judecată participă domnul magistrat-asistent Cristian Balacciu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament. ... 4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 2.921/3/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
nr. 132/2017) și O.G. nr. 13/2011, se constată, pe de o parte, că ele nu sunt unele recent intrate în vigoare și, pe de altă parte, că au generat o interpretare jurisprudențială consistentă și consolidată. ... 74. Astfel cum rezultă din examinarea hotărârilor judecătorești puse la dispoziție de instanțele naționale, acestea au aplicat, pentru o perioadă de timp deja apreciabilă, normele de drept la care se face trimitere în sesizarea pentru pronunțarea hotărârii prealabile, primind, într-o majoritate covârșitoare a cazurilor, aceeași
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
în bloc“, și nu individual, sau că audierea candidaților în cadrul Comisiei nu s-a desfășurat după modul dorit de autorul sesizării, Curtea Constituțională reține că acestea nu reprezintă chestiuni de constituționalitate, ci de aplicare a regulamentelor parlamentare, a căror examinare excedează competenței instanței constituționale. Mai mult, întrucât aspectele invocate nu au o consacrare constituțională expresă nu pot fi analizate de Curtea Constituțională. ... 37. Se mai susține că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu și serviciile de informații există aparența unor legături nefirești
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
c) studiu al bibliografiei minimale recomandate; ... d) desfășurare a activităților specifice de pregătire pentru proiect, laborator; ... e) întocmire de teme, referate; ... f) documentare suplimentară în bibliotecă; ... g) documentare prin intermediul internetului; ... h) pregătire pentru prezentări sau verificări; ... i) pregătire pentru examinarea finală, consultații. ... (3) Numărul de credite corespunzător fiecărui nivel de calificare stabilit conform Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește după cum urmează: a) pentru nivelul 1 de calificare se
METODOLOGIE din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256466]
-
prin comparație cu dispoziții din legea specială a cadrelor militare - nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. ... 13. Cu privire la raportarea de către autorul excepției a dispozițiilor atacate la prevederile altor legi, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
la dispoziții ori principii ale Constituției. Așa încât, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]“, Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele, astfel cum susține autorul excepției. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a art.
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
condiții instituția excluderii probelor își poate atinge finalitatea, aceea de a proteja atât judecătorul, cât și părțile de formarea unor raționamente juridice și de pronunțarea unor soluții influențate, direct sau indirect, de potențiale informații sau concluzii survenite ca urmare a examinării sau reexaminării empirice, de către judecător, a probelor declarate nule (Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, paragraful 27). ... 21. Având în vedere art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 și art. 281 din Codul de
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
întrucât, prin modul superficial al controlului parlamentar realizat, nu a dat substanță atribuției sale constituționale de a controla activitatea serviciului de informații. În consecință, Curtea reține că, prin exercitarea superficială a competențelor sale cu privire la controlul parlamentar și la examinarea rapoartelor de activitate ale Serviciului Român de Informații în raport cu încheierea, conținutul și executarea protocolului analizat, Parlamentul a acceptat, în mod implicit, un act ce contravenea ordinii constituționale, ceea ce determină concluzia că există un conflict juridic de natură
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
căruia militarii nu pot fi subordonați altora cu grade inferioare; ... n) promovează testele eliminatorii de aptitudini. ... (3) Testele eliminatorii de aptitudini constau în susținerea următoarelor probe, în ordinea menționată, astfel: a) evaluare psihologică; ... b) evaluarea nivelului de pregătire fizică; ... c) examinare medicală. ... Articolul 7 (1) Evaluarea psihologică se desfășoară în cadrul centrelor zonale de selecție și orientare, conform arondării teritoriale, în baza metodologiei și criteriilor prevăzute de actele normative specifice care reglementează efectuarea acestei evaluări la selecția pentru intrarea în sistemul
ORDIN nr. M.88 din 10 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256528]
-
zonale de selecție și orientare, conform arondării teritoriale, în baza probelor și baremelor de la pct. 3 din anexa nr. 5 la Regulamentul educației fizice militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.149/2012, cu modificările și completările ulterioare. (3) Examinarea medicală se desfășoară în cadrul unităților sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, potrivit graficului desfășurării testelor de aptitudini și în conformitate cu prevederile Metodologiei privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar, pe perioada școlarizării elevilor și
ORDIN nr. M.88 din 10 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256528]
-
Direcției generale de informații a apărării și se numește de către directorul general al acestei structuri; ... b) evaluarea psihologică și evaluarea nivelului de pregătire fizică se desfășoară de către structurile de specialitate ale Direcției generale de informații a apărării; ... c) examinarea medicală se desfășoară în cadrul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu“; ... d) raportul prevăzut la art. 8 alin. (1) se întocmește de către structura de resurse umane a Direcției generale de informații a apărării
ORDIN nr. M.88 din 10 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256528]
-
în conținutul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Curtea a arătat că persoanele care au fost sancționate contravențional pentru nerespectarea obligației de a purta masca de protecție aveau posibilitatea de a lua cunoștință de conținutul acestei obligații prin examinarea conținutului art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. De asemenea, hotărârile Guvernului emise pentru instituirea și prelungirea stării de alertă, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, au menționat în mod constant obligativitatea purtării măștii de protecție. Prin
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
totodată că purtarea obligatorie a măștii de protecție nu poate fi echivalată cu o intervenție medicală asupra corpului persoanei în sensul art. 1 lit. d) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, care prevede că „prin intervenție medicală se înțelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare“. Așa cum s-a reținut și mai sus, purtarea măștii de protecție în contextul justificat de pandemia de COVID-19 este o măsură ce vizează prevenirea transmiterii
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului. De asemenea, arată că alin. (2) al art. 440 din Codul de procedură penală îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia examinării admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, judecătorul nu se limitează la o verificare formală a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, ci, în raport cu motivele indicate și în măsura în care apreciază că sunt incidente cazurile de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
admiterea excepției de neconstituționalitate și reconsiderarea jurisprudenței instanței de control constituțional în materie. ... 9. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, face referire la practica instanței de control constituțional cât privește examinarea normelor abrogatoare pentru a supune atenției Curții problema efectului constatării neconstituționalității unor norme care nu au fost vreodată în vigoare, astfel cum sunt dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013. În plus, arată că autorii excepției realizează o
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
lor, ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, în opinia autorului, fondul cererii. De asemenea, susține că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală prevăd că examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează „fără citarea părților și fără participarea procurorului“. Or, cum termenii „citare“, respectiv „participare“ au accepțiuni complet diferite, sar putea interpreta că doar participarea procurorului este interzisă, nu și a părților, care se
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
fundamentală și convențiile internaționale, întrucât neconstituționalitatea unui text de lege pentru considerente ce țin de încălcarea egalității între cetățeni ar presupune să se constate că, în raport cu persoanele aflate în aceeași situație, se prevăd condiții diferite de declarare și examinare a căii de atac, ceea ce nu este cazul dispozițiilor aplicabile recursului în casație. În fine, apreciază că formularea unor critici de neconstituționalitate a actualei reglementări a recursului în casație prin invocarea statuărilor Curții Constituționale în Decizia nr. 783 din
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
formulată, critica invocată ridică, în realitate, doar o problemă de interpretare și aplicare a legii în cazuri de speță, iar nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, arată că examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente cu unul din motivele expres prevăzute de lege nu echivalează, în sine, cu o statuare asupra aplicabilității acelui motiv de recurs în
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
fond calea extraordinară de atac nu este de natură a împiedica, prin ea însăși, justițiabilii în demersurile de sesizare a instanțelor judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele lor legitime au fost încălcate. Deopotrivă, apreciază că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către judecătorul de filtru nu poate aduce atingere independenței celorlalți doi membri ai completului de judecată, fie în componenta obiectivă a acestei noțiuni (care se referă la independența judecătorilor
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
considerentele și soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, față de critica formulată de autori, potrivit căreia examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează fără citarea părților și fără participarea procurorului, Curtea reține că, în ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, anterior modificării acestora prin Legea nr. 75/2016 privind
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită. “ , reținând, în paragrafele 18-23 ale deciziei precitate, că dispozițiile procesual penale ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
la procedura reglementată prin art. 440 din Codul de procedură penală apare ca fiind obligatorie, fiind aplicabilă în acest caz norma generală, respectiv art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 31. Totodată, Curtea a observat că procedura de examinare a admisibilității cererii de recurs în casație, reglementată la art. 440 din Codul de procedură penală, nu prevede în mod expres că aceasta se realizează fără citarea părților. Curtea a reținut că prevederile art. 353 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
prevederile art. 353 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță. Concluzionând, Curtea a reținut că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație trebuie realizată cu citarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a părților, conform art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Codul de procedură penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. Aceasta în condițiile în care, dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a exclude participarea procurorului și citarea părților de la examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație, acest lucru ar fi fost reglementat în mod expres în cuprinsul Codului de procedură penală, ca excepție de la dispozițiile art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1), precitate. ... 32. Curtea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
din Codul de procedură penală. Așa încât, Curtea a constatat că lipsa aplicării dispozițiilor art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin urmare, examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație fără citarea părților și fără participarea procurorului ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]