6,049 matches
-
Addenda în exclusivitate. Structuralismul și poststructuralismul francez din decadele a șaptea și a opta ale secolului trecut sunt tratate în primul rând ca aspecte ale unui fenomen de fascinație (mirage). Conform demonstrației lui P., structuralismul trădează nu atât o fascinație exemplară a limbajului, cât un caz de autoritate intelectuală, de comportament discreționar, în termenii autorului. Anexele incluse în versiunea românească probează că P. merge mai departe, concepând destinul spectaculos al structuralismului în relație cu mecanismul mutației paradigmelor intelectuale și cu efectele
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
peste lumea dedusă din extrem de săracele izvoare literare ale Antichității și mai cu seamă din laborioasele investigații arheologice întreprinse o lume a propriului spirit. În viziunea lui P. dacii erau un popor de țărani, harnic, pașnic și drept, de o exemplară moralitate; casta preoțească unea anahoreți locuitori în peșteri, disprețuitori ai plăcerilor trupești, necunoscând vinul și femeia, nici carnea, hrănindu-se doar cu brânză, lapte, miere și cu vegetale; în fruntea lor se afla marele preot Deceneu, care își avea sălașul
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
făcut „corvoadă” gingașă pe lângă „penița” lui Tudor Arghezi, a scotocit periodicele și ziarele la care acesta a colaborat, a citit poetului tot ce a găsit, a făcut în întregime operațiunile cerute de o astfel de întreprindere și cu o devoțiune exemplară a pregătit pentru tipar douăzeci și șapte de volume în seria Scrieri (1962-1975). S-a petrecut însă una dintre cele mai nefericite întâmplări din istoria editării clasicilor români: acest editor, filolog și textolog experimentat, cum puțini sunt, este împiedicat să
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
păcate, condițiile și sănătatea nu i-au îngăduit să încheie acest proiect, după cel de-al doilea război mondial izbutind să dea tiparului doar încă trei volume (IV-VI, 1952-1963). Cele șase masive tomuri ale ediției au o valoare culturală exemplară, ele epuizând, ca text și interpretare istorico-literară, întreaga secțiune lirică a operei eminesciene. Notele și variantele constituie o contribuție fundamentală la exegeza eminesciană, înfățișând geneza operei, avatarurile ei, structura și conexiunile interioare, proiecția pe coordonatele biografiei lui Eminescu și ale
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
și rigoare academică, autoarea își pune în valoare sensibilitatea poetică, apropiindu-și intuitiv operele, ca pe veritabile „roluri de artist”. Un întreg capitol despre ambianța în care s-a format, despre atmosfera din familia Pillat, despre „prietenii moștenite” și oameni exemplari se definește ca o memorialistică de bună calitate, oferind totodată informații utile istoricului literar. Se rețin portretul făcut lui Dinu Pillat, din frânturi de amintiri, dar mai ales „prin vitraliul” operei, cât și analiza poeziei lui Ion Pillat, încercări capabile
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
pline de căldură elementelor naturii, frumuseților țării ș.a.m.d., într-o suită de tablouri în culori vii, calde, din care nu lipsesc, după canoanele genului, protagoniștii poznași, fie copii, fie simpatice animale, ce probează întru totul un cod moral exemplar. SCRIERI: O poveste cu primăvară, cu desene de Nicolae Sârbu, Timișoara, 1981; Livada, Timișoara, 1986; Cântecul biruinței, București, 1988; Miresmele câmpului, Sibiu, 1993; Vacanța la bunici, Deva, 1995; Castelul de smarald, Deva, 1996; Moș Crăciun, Deva, 1996; Vine iepurașul, Deva
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
europene la români în secolele al XVII-lea-al XIX-lea. „Mântuirea păcătoșilor” („Amartolon Sotiria”) (2002) sunt urmărite manuscrisele în succesiunea lor, cu diferențele (capabile să identifice versiunile, statutul și particularitățile lor) și cu relațiile dintre ele. Este un studiu exemplar în privința abordării tălmăcirilor românești (făcute după prima ediție, după prefaceri în neogreacă ori în slavă) ale cărții Amartolon Sotiria a călugărului Agapie Landos din Creta. Principiile interpretării textelor, cât și metodele cercetării lingvistice a încercat să le transmită profesorul O.
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
Dar de îndată ce ajungeam la expunerea vreunei perioade istorice, deci la aplicarea practică, lucrurile se schimbau, și aici nu mai era cu putință nici o eroare” (Marx și Engels, 1967, p. 461). Analizele empirice ale lui Marx și Engels sunt într-adevăr exemplare din acest punct de vedere. Cu o grijă și meticulozitate extraordinare sunt scoși în evidență toți factorii care ar fi putut avea vreo influență asupra proceselor sociale, atât asupra „conținutului” lor, asupra tendințelor lor de perspectivă, cât și asupra„formei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
catolică a cărei popularitate a concurat la un moment dat cu cea a Bibliei. Textul care a făcut însă ca zeci de copiști să o transcrie este transpunerea în românește a romanului popular Viața sfinților Varlaam și Ioasaf (1649), act exemplar sub toate aspectele, căruia i se cuvine adăugată participarea cărturarului, cel puțin în faza de inițiere, la traducerea în românește a Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie și a Vieții patriarhului Nifon. „Versurile la stemă” alcătuite de N.
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
sufletului, ca și imaginea poetului-profet. Ceea ce le reproșează este separarea artificială a lumilor - a visului de realitate, a lumii reale de aceea imaginară -, pierderea din vedere a totalității și complexității naturii umane prin favorizarea unei singure laturi a existenței. Spiritul exemplar al noii orientări, „în care vis și realitate se întâlnesc firesc”, este Gérard de Nerval, cel care căuta în chipul fiecărei femei întâlnite trăsăturile tremurătoare ale iubitei din vis: „În sensul care se obișnuiește să se dea cuvântului viață, cu
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975). Iradiind asupra scrierilor anterioare și dezvăluindu-le supratema comună, lucrarea este revelatoare pentru luciditatea autoscopică acută a autorului, înclinat constant spre problematizarea propriei condiții intelectuale. Relevând etimonul spiritual al operei, cartea este istoria unui destin exemplar prin modul în care ilustrează dinamica unei culturi matriciale și prin vocația unei lucide construcții de sine. Casa din Borloveni a bunicilor întruchipează - în sens literal - lumea idilică și societatea de tip organicist, cele două fixații de la care i s-
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
1975; Ghicitori, București, 1986. Repere bibliografice: Iordan Datcu, In memoriam. Radu Niculescu, REF, 1988, 3; Mircea Anghelescu, Sensul folclorului, LCF, 1992, 3; Cătălina Velculescu, „Folclorul. Sens, valoare”, RITL, 1992, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Tensiunea argumentului, JL, 1992, 9-12; Nicolae Mecu, Un exemplar spirit critic, VR, 1993, 1; Ion Taloș, Die Folklore. Bedeutung, Wert, „Fabula” (Berlin-New York), 1992, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 112-113. T.V.
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
G, 1944, 3; Scrisoare de la Gheorghe Cunescu. 1979, ADLTR, C-5; Scriitori de la „Viața Basarabiei”, îngr. Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, 1990, 93-94, 177-182, 284-292; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 112-119; Lucia Cireș, Un destin tragic și exemplar, RR, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 136-137; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii 20-30, Chișinău, 2002, 104. V.D.
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
din România. O bună parte din literatura românească asupra satului și asupra relațiilor de vecinătate este de factură empiristă. Linia gustiană a monografiilor de sat (cu Nerej, un village d’une région archaïque, 1939, semnat de H.H. Stahl, ca lucrare exemplară pentru gen) a operat În principal În acest registru al empirismului. O a doua caracteristică a studiilor comunitare românești din perioada interbelică, dar și din cea comunistă (vezi, spre exemplu, lucrarea coordonată de H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș, Două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scop comun, pot apărea rivalități, frustrări, iluzii, fantasme, angoase, crize - fenomene firești declanșate de efortul instituțional, prin raportare la sarcina comună. Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul e deci un spațiu comun care stimulează experiențe culturale, procese de civilizare și de umanizare, construcții socioafective ce generează nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
demers și primele operații este tot atât de mare ca și cea dintre săpăturile efectuate pe un șantier arheologic și folosirea lor de către specialiștii care știu, din câteva vestigii disparate, să recompună și să reînvie o întreagă lume dispărută.” Având drept paradigmă exemplară activitatea lui Perpessicius și drept argument irefutabil faptul că în absența cufărului cu manuscrise lăsat lui Titu Maiorescu opera eminesciană nu ar fi fost niciodată înțeleasă în adevăratele ei dimensiuni, O. își propune să surprindă literatura în chiar actul genezei
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
și găsirea căii către „necesitatea lăuntrică”. Odată înțeleasă „necesitatea lăuntrică”, cărturarul începe încă o „povestire”, pe înțelesul tuturor, a hegelienei Fenomenologii a spiritului (în „România literară”), se deschide către straturile adânci ale câtorva cuvinte românești, se străduiește, într-un mod exemplar, să pună la îndemâna tineretului chipul lui Eminescu aflat în manuscrisele de la Biblioteca Academiei Române. Studiile se succedă într-un ritm impresionant: Lumea culturii și Eminescu, Un miracol al culturii românești, Un simplu caiet, Margini și nemargini ale limbii, Despre geniu, Un
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
cu intenții bine conturate, din Cărțile Regilor, din Cuvântul de laudă compus de Eftimie al Târnovei în cinstea împăraților bizantini Constantin și Elena, din scrierea ascetică Viața sfinților Varlaam și Ioasaf, din texte ale scriitorilor epocii patristice închipuie o antologie exemplară și - s-a zis - originală (ca structurare) în câmpul literaturii parenetice. În cea de-a doua secțiune sunt cuprinse sfaturile propriu-zise: politice, militare, diplomatice, de ceremonial etc., în capitole bine individualizate, alcătuind un ansamblu fără egal în literaturile din Europa
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
tip special, trebuie așezată cea religioasă, supraordonată primeia, supraveghind, în fapt, orice fel constituit de educație - imitarea era principiul capital. Era o lecție fertilă a timpului vechi, fie el păgân - Antichitatea elină și cea latină operând frecvent propunerea unor existențe exemplare, fie creștin - când personajele din Sfânta Scriptură își propun vocația pilduitoare. Într-o medievalitate trenantă și stăruitoare, cum a fost cea pe care au trăit-o Țările Române, creștinul nu putea fi modelat fără obligatoria referire la personaje ridicate spre
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
făcute de copiștii vieților de sfinți. Alcătuind prin adunarea trăsăturilor fundamentale ale personalității împăratului (stăpânitor absolut, protector al creștinismului, ziditor de sfinte lăcașe și dătător de lege, combatant în apărarea semnului sacru), o biografie parenetică, autorul urmărește impunerea unui erou exemplar, a unui model cu virtuți validate. Prescurtând, el nu lasă totuși la o parte punctele forte ale celebrei vieți: viziunile stelare, multiplicate de șirul scriitorilor, miracolele active și cu capacitate de premoniție, vocea celestă auzită în vis, inscripția stelară transcriind
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
profund și insistent antipatizată de mulți cercetători) și să arate caracterul românesc și performant al textelor slave elaborate de cărturarii români - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie ar fi un exemplu -, cercetează literatura marilor cronicari moldoveni - cu studii exemplare asupra textelor, însoțite ulterior de ediții realizate cu acribie -, se ocupă de relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
prin datele ei temperamentale, cuplul cu un partener ideal. „Vămile iubirii” fiind numeroase și repetabile, la capătul unor istorii erotice paralele se consemnează eșecul tentativei de atingere a absolutului în dragoste. Doar Scriitorul ar putea închipui, prin mecanica scripturalului, cuplul exemplar în „cartea-femeie” - o carte care nu își poate găsi modelul decât prin apelul la „prototipul irealizabil” al femeii ideale. Ar fi de reținut motoul atribuit unui Anonim: „Nu citiți cărți de dragoste. Iubiți-vă! Cea mai frumoasă carte despre iubire
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
mizeriei materiale în care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată prăpădul pe care îl face printre clișee într-un articol „festiv” despre Sadoveanu în Alchimia existenței sau pedepsirea exemplară a snobismului superficial, a modei ușuratice, executată de sus, cu un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a paisprezecea) dintr-o privilegiată serie à la Ibrăileanu a romanului Război și pace. Inclemența față de prejudecăți și clișee, față de unele puncte de
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
înmănuncheate câteva portrete de lingviști și filologi români de prim rang: Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur și Dimitrie Macrea. Elaborate cu prilejuri aniversare, textele depășesc festivismul ocazional, pentru a sublinia liniile de forță ale unor activități științifice exemplare. Cercetările lingvistice și filologice l-au pus pe M. în relație cu literatura română veche, care i-a oferit materia de studiu pentru lucrarea Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi (1972). Aici problemele privind începuturile culturii române scrise
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
epuizează în corpul propriu-zis al analizei, ci debordează într-un text secundar, nu o dată la fel de dens ca și cel principal. Fire precumpănitor analitică, M. tentează epuizarea resurselor obiectului luat în discuție, comentariile de text fiind din acest punct de vedere exemplare. SCRIERI: Opera lui Ion Vinea, București, 1972; Structuri literare, Timișoara, 1981; Anamorfoză și poetică, Timișoara, 1988; Modalități lirice interbelice, I, Timișoara, 1995; Telecordii și ludisme, Timișoara, 1998; Lecturi (ne)canonice, Timișoara, 1999. Ediții: Mihail Sebastian, Orașul cu salcâmi, pref. edit
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]