2,561 matches
-
în codificarea și decodificarea corectă a gesturilor; * conștientizarea specificului comunicării gestuale și a impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum unele susțin inseparabilitatea sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul gestual de cel verbal: a) controlul; b) primordialitatea; c) continuitatea; d) canalul; e) structura; f) intensitatea. 2. Exemplificați cum influențează următoarele variabile codarea și decodarea gesturilor interlocutorilor: a) genul, vârsta și personalitatea; b) spațiul și timpul disponibil; c) statutul și rolul; d) natura relației; e) tema discuției. 3. Faptul că gesturile diferă după constituția morfo-fiziologică a emițătorului a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactică; * exemplificarea funcțiilor și disfuncțiilor gestului în comunicarea didactică; * însușirea unor modalități de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică. Obiective operaționale * să explice elementele caracteristice comunicării didactice; * să menționeze tipurile de gesturi specifice comunicării didactice în funcție de mai multe criterii; * să exemplifice efectele produse de incongruența dintre gesturile și cuvintele profesorului asupra elevilor și invers; * să analizeze rolul funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; * să sublinieze impactul gesturilor în motivarea școlară a elevilor; * să conștientizeze funcțiile gesturilor în optimizarea comunicării didactice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cinci degete, în comunicarea didactică. 5. Explicați cum se aseamănă reglatorii din comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție. 6. Identificați motivele elevilor privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător în sala de clasă. 7. Exemplificați eficiența limbajului gestual al profesorului care-și propune stoparea comportamentului indezirabil al unui elev fără să piardă timpul disponibil. Întrebări grilă 1. Comparând numărul real de mișcări corporale individuale cu cele verbale ale actorilor școlii, descoperim că: a) mișcările verbale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h) gesturi personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3. Exemplificați o situație în care mesajul verbal al profesorului este incongruent cu cel gestual și menționați efectele produse asupra elevilor. 4. Ca și cuvântul, gestul în discursul didactic are rezonanță și vibrație, trădează și conduce la o participare afectivă, reprezintă premisă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
social prin intermediul noilor tehnologii ale informației 38. Participarea interactivă dintre artist, teoretician și spectator, care se bazează pe ideea de feed-back și reciprocitate, teoretizată în domeniul ciberneticii, și care reamenajează spațiul comunicării sociale, devine o paradigmă pentru noua gândire estetică. Exemplificând o zonă de aplicabilitate a acestei noi paradigme, conceptul de spațiu ar fi din ce în ce mai mult asociat în reprezentarea noastră cu ideea de "mediu al informației" (information environment)39. Utilizând ca mijloace de expresie telefonul, videocasetofonul, telexul, computerul, fotocopiatorul, radioul, televizorul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoretice care condiționează receptarea și medierea post-estetică a semnificațiilor lucrării de artă. Tranziția problematică de la întrebarea "ce este arta?", exersată în scrierile estetice, la întrebarea "ce se întâmplă cu arta?", care a dus la expansiunea scrierilor teoretice, ar putea fi exemplificată prin prezentarea poziției neutre a lui Thierry de Duve114 și a poziției angajate a lui Julian Stallabrass 115. Punând în discuție conceptul de "artă", Thierry de Duve demonstrează printr-un demers euristic, de pe poziții antropologice, filosofice, sociologice, istorice, diletantiste, critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituționalizat al artei, cu scopul de a induce schimbări și a rezista mecanismelor de control care definesc cultura dominantă și par a fi reproduse în cadrul pieții de artă, ar reflecta practica artei orientată către comunitate, prin experimentarea diferitor formate expoziționale. Exemplificând acest tip de experimentare, Lorenz prezintă unul din proiectele cuplului de artiști Clegg & Guttmann care au amplasat trei micro-biblioteci în trei zone de impact social și economic din Hamburg, în aceste biblioteci găsindu-se cărți achiziționate din vecinătățile respective. Realizate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
iar pe de altă parte poate fi pus în discuție principiul de-localizării, prin care o teorie nouă își asumă rolul nomadic de a investiga diferitele aspecte ale câmpului artistic, independent de obiceiurile și obișnuințele teoretice arhivate în habitatul tradiției. Exemplificând, potrivit celor două principii, seria instrumentală: atitudine (estetică), atenție (estetică), percepție (estetică), experiență (estetică), judecată (estetică), apreciere (estetică) din discursul teoriei esteticii, ar putea fi suplimentată (prin co-habitare) ori suspendată (prin de-habitare) în discursul teoriei post-esteticii, de seria funcțională: priză
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mythical America (în traducere, Un exercițiu în retorica Americii mitice). Capitolul lui Campbell dă atenție, cum ne așteptăm, unui act oratoric aparte, pe care criticul îl consideră demn de interes, din perspectiva critico-retorică pe care își propune să o articuleze, exemplificând-o pe "cazul" respectiv. Cred că referirile la această parte a analizei mele pe care le-am strecurat în momentele sale anterioare, alături, desigur, de titlul, pe care tocmai l-am numit, al capitolului de carte pe care urmează să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ceea ce se cunoaște sub numele de "coabitare", se produc anumite disfuncționalități. Din punct de vedere democratic, principala problemă a executivelor duale este dificultatea cu care pot fi controlate de către cetățeni. Și există o anume tendință de a evita responsabilitățile, după cum exemplifică afirmația lui Chaban-Delmas în cazul francez: "Tot ceea ce merge rău este responsabilitatea premierului; tot ceea ce merge bine reprezintă roadele activității președintelui" (Avril et al., 1986). Când împărțirea responsabilităților nu este clară și se produc suprapuneri și contradicții, este foarte greu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
bunătate, bunicel, bunișor, bunicică, bunișoară, nebun, bunic, a îmbunătăți, nebunește, a îmbuna etc. NOTĂ. În literatura de specialitate se consideră că mijloacelor interne și externe de îmbogățire a vocabularului li se pot adăuga și așa-numitele "procedee lexicale formative secundare", exemplificate prin: specializarea lexical-semantică a unor variante fonetice, morfologice sau derivative ale unor cuvinte: pitic/ chitic, titirez/ chichirez etc.; contaminarea 70, combinarea într-un cuvânt a părți de cuvinte independente sinonime: impuls < imbold + puls; milog < milă + olog etc.; abrevierea unor denumiri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a binecuvânta, SC, Ion Marin; * sensibilitate, dis-de-dimineață, orice, TV, nucet, a cincea, inimioară, a țărmuri, moldovean, osos; * nouăzeci, spectaculos, BT, înjumătățit, după-amiază, o dată, un ,,o", anorganic, căpităneasă, făget; * binișor, ajutor!, nediferențiat, galben-pai, așadar, de prin, aprozar, C.F.R., imoral, Ștefan Gheorghidiu. Exemplificați: * un substantiv format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -iș; * un substantiv provenit din pronume prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu un prefixul negativ a-; * un cuvânt format prin compunere prin abreviere; * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
d) "Într-o împărăție cam ploioasă, / trăiau un împărat și o împărăteasă / ce-aveau, cum se cuvine, și un prinț, / singur la părinți" (Nina Cassian, Prințul Miorlau) Substantiv Formulați cinci enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Exemplificați patru substantive singularia tantum și patru substantive pluralia tantum. Realizați analiza morfologică a substantivelor din textele de mai jos: (a) "A plecat Iliuță. S-a făcut că muncește un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben. Iată, tată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
următoarelor substantive: copii, copiii, fii, fiii, elevii, codrii. Formulați enunțuri în care substantivul neatenție în cazul acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. Ilustrați, în enunțuri, schimbarea valorii gramaticale a substantivelor: grație, sănătate, ajutor, foc. Exemplificați câte trei substantive formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, fără cratimă, prin contopire), prin conversiune (intermorfologică și intramorfologică), respectiv împrumutate din alte limbi. Articol Formulați enunțuri în care cuvintele subliniate să aibă alte valori morfologice decât cele din textele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
d) "Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu cratimă, prin contopire), conversiune, respectiv împrumutate din alte limbi. Analizați morfologic adjectivele din textele de mai jos: (a) "Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Exemplificați câte trei adverbe formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective. Exemplificați, într-un enunț, valoarea predicativă a unui adverb format prin conversiune. Interjecție Exemplificați câte două interjecții formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin conversiune. Precizați, pentru interjecțiile din textele de mai jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel mai mare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
precizați grupurile de sunete din cuvintele: meargă, aripioară, hiat, mioriță, sau. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dimitriu, 1999, pp. 10-12. 39 DOOM, 2005, pp. LXXVI-LXXVII; Berg, 2004, p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000, pp. 21-30. 41 Vezi Dănilă, 2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la relația dintre individ în calitatea sa de om și cetățean și stat. Concepând această relație într-o manieră contractuală, discuția scotea în evidență faptul că supraviețuirea statului prevala față de supraviețuire cetățenilor. Această relație a fost reevaluată în legătură cu sfera globală, exemplificată de cadrele legale internaționale care au fost adoptate începând cu mijlocul secolului XIX cu scopul de a proteja oamenii. Totodată, această gândire privind securitatea umană poate fi identificată în preocuparea de a se studia dezvoltarea instituțională a sistemului Națiunilor Unite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
crucial în modelarea mediului normativ în care statele sunt determinate să codifice reguli specifice, în furnizarea de informații guvernelor naționale care încurajează redefinirea intereselor naționale și convergența politicilor diverselor state, precum și proiectarea tratatelor și convențiilor internaționale (acest lucru poate fi exemplificat de modul în care Comitetul Internațional al Crucii Roșii a proiectat Convenția de la Geneva din 1864661, iar mai recent dezvoltarea Convenției de la Ottawa privind Minele Anti-Personal662 și crearea Curții Penale Internaționale).663 În al treilea rând, dreptul internațional are în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
merge), bată-te să te bată (< bată-te să te bată norocul, nevoia). În schimb, elipsa gramaticală "vizează elementele de ordin gramatical, unitățile sintactice care nu sunt strict indispensabile pentru a fi exprimate în comunicare (inclusiv o propoziție întreagă)"; se exemplifică prin I-am făcut eu o mulțime de meșteșuguri și degeaba (se subînțelege că degeaba i le-am făcut); Da-ncotro, flăcăule? (în sensul de da-ncotro mergi, flăcăule). Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei R.S.R., 1976, s.v.: "Elipsa
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
drum de fier metropolitan", vapeur "vapor" provine din bâteau marchant à vapeur "corabie care merge cu aburi" etc.". FCLR I, p. V, trece printre "procedeele de importanță secundară" de formare și "scurtarea (trunchierea sau fragmentarea) cuvintelor", iar la p. VII exemplifică fenomenul elipsei legate de trunchiere prin tele în loc de televiziune. ELR, s.v. trunchiere (scurtare), dă ca exemple de "cuvinte mai economice din punct de vedere fonetic" obținute prin trunchiere bac < bacalaureat, circă < circumscripție, mate < matematici, prof, -ă < profesor, -oară, dar și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]