2,236 matches
-
Se realizează în maniera interdisciplinara, în funcție de nivelul clasei: colorarea de imagini; realizarea de colaje prin valorificarea materiarelor din natură; modelarea din plastilină a unor fructe, legume etc; recitarea de poezii; intonarea unor cântece; ghicitori. III.3. PROCEDEE DIDACTICO-TERAPEUTICE UTILIZATE PENTRU EXERSAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ ȘI SCRISĂ O altă formă de individualizare a procesului instructiv-recuperator este activitatea pe grupe de nivel, modalitate care contribuie la dezvoltarea comportamentului relațional și la exersarea învățării cooperative. Că metoda pedagogica particulară, am aplicat în numeroase
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
intonarea unor cântece; ghicitori. III.3. PROCEDEE DIDACTICO-TERAPEUTICE UTILIZATE PENTRU EXERSAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ ȘI SCRISĂ O altă formă de individualizare a procesului instructiv-recuperator este activitatea pe grupe de nivel, modalitate care contribuie la dezvoltarea comportamentului relațional și la exersarea învățării cooperative. Că metoda pedagogica particulară, am aplicat în numeroase contexte de învățare lucrul în grup, în perechi sau grupe mici de elevi, în scopul de a dezvolta comunicarea, relaționarea și competențele sociale adaptative ale elevilor cu dificultăți de învățare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
bărbie, bătăi din palme, bătăi în masă, bătăi din picior); O8: să reprezinte grafic propoziția, cuvantul, silaba, sunetul (analiza și sinteză fonetica) O9: să deseneze/coloreze obiecte ce conțin sunetul „a” Domeniul afectiv: participarea activă cu interes la lecție/activitate; exersarea capacității de concentrare a atenției Strategia didactica: Metode și procedee metodă fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
început bastonate mari, apoi mai mici, până la bostonatele mici. → Realizarea semnului grafic pe caiet-tip scrierea unui rând, cu alineat (bastonata mică). → Verificarea calității scrisului și punctarea unor recomandări. → Joc ritmic însoțit de text și cânt „Dacă vesel se trăiește”. → Exersarea scrierii bastonatei cu întorsătură în partea de sus (bastonata mică). scrierea grupata a bastonatei mici. Observație: Pentru elevii cu dificultăți de învățare este dificil să se realizeze în aceeași activitate de scriere și scrierea bastonatei mari (pe două spații). → Verificarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
71 ANEXĂ 5 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Dată: 3 aprilie 2006 Clasa: a VIII-a E Profesor de educație specială: Vasilica BOTEZATU Disciplină: CITIRE LECTURĂ Subiectul: „GRAIUL NEAMULUI”, de George Coșbuc Tipul lecției: mixtă Scop (obiectiv fundamental): ¾ Exersarea deprinderilor de citire corectă, în ritm propriu, a unui text cunoscut ¾ Utilizarea noilor cuvinte și expresii în construcții proprii (activizarea vocabularului) Obiective operaționale: 1. Să citească în ritm propriu poezia „Graiul neamului” de George Coșbuc. 2. Să explice sensul cuvintelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
74 ANEXĂ 6 PROIECT DIDACTIC Școală specială „C. Păunescu” Iași, Grădiniță specială Profesor Psihopedagog: Elenă Gina CORBAN Dată: 31 martie 2006 Grupa de recuperare deficiență: Dislalie polimorfa pe fond de deficiență mintală moderată Obiectul/activitatea: Terapia tulburărilor de limbaj Subiectul: Exersarea sunetului „s” în cuvinte Etapă terapeutică: Consolidarea deprinderilor de pronunție corectă a sunetului și cuvântului Scopul: Pronunțarea corectă a unor cuvinte care conțin sunetul „s” Tipul activității: terapie de grup Obiective operaționale Cognitive: O1 Să pronunțe corect sunetul „s” în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași (profesor Gabriela RAUS) Dată: 11.12.2003 Clasa: a VII-a F Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: F.A.C. (formarea abilităților de comunicare) Subiect: Joc de comunicare orală „Plicul cu surprize”; joc „Mim” Scop: Exersarea capacității de comunicare orală și nonverbală (utilizând mijloace extralingvistice: mimica, gesturi) Tipul lecției: fixare/sistematizare de cunoștințe Operaționalizarea obiectivelor Domeniul cognitiv O1: să citească corect și conștient scurte mesaje înscrise pe litere; O2: să folosească formule de adresare corecte, într-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
31 martie 2006 Grupa de recuperare deficiență: Dislalie polimorfa și tulburări psihomotorii pe fond de deficiență mintală moderată Obiectul/activitatea: Stimularea, formarea și dezvoltarea comunicării Subiectul: Exerciții de recunoaștere și denumire a culorilor, formelor și mărimilor Scopul: Consolidarea cunoștințelor și exersarea deprinderilor de operare cu structurile perceptimotrice de culoare, forma, mărime Tipul activității: Fixare și sistematizare / terapie de grup Obiective cognitive: Să recunoască și să denumească culori și nuanțe (roșu, galben, albastru, verde, portocaliu, maro, roz, alb, negru) pe baza suportului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cânt, stau. Verbe la singular Verbe la plural Exercițiul 9: Înlocuiți substantivele cu pronumele personale corespunzătoare: Maria vine la scoala. Elevii învăța la Scoala „C. Păunescu”. Fetele din clasa o ajută la lecție. 93 V.2. MATERIAL LINGVISTIC SELECTAT PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII Anotimpurile: ¾ TOAMNĂ Zile de toamnă de George Coșbuc Bate vântul, frunză cade Vestejita de pe ram Nourii se-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
săi luați separat. Nu mai puțin important este mecanismul de contagiune a inspirației, care își găsește teren fertil de funcționare în condițiile activității de grup. Iată de ce ar fi foarte utilă organizarea în școală/facultate a unor grupe/cercuri de exersare a creativității în maniera sugerată de M. Rocco (25), precum și a unor tabere de creație care să îmbine activitățile recreative cu cele de identificare și stimulare a creativității în diferite domenii. După opinia autorizată a lui V. Pavelcu (21), activitățile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
poate dezvolta creativitatea. Ultimul capitol cuprinde partea aplicativa,cu sugestii metodologice pentru organizarea , planificarea și proiectarea unor activități cât mai antrenante, care facilitează calitatea comunicării în domeniul educației estetice. Nu trebuie să uităm niciodată că școala reprezintă cadrul optim pentru exersarea creativității artistice, pentru educarea sistematică a elevilor în vederea formării unui stil de lucru creativ, de care vor avea atâta nevoie pentru integrare socială. Autoarele 1. Educația estetică 1.1 Noțiuni generale de estetică „Estetică (în limba greacă aisthesis, aisthetikos sensibil
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
2002 , reproducere a ediției din 1945, p. 227). Relațiile de comunicare interumane în viața cotidiană au efecte benefice când converg spre binele social. Colaborarea, competiția corectă, toleranța, cinstea și demnitatea sunt calități etice cărora li se atribuie și însușiri estetice. Exersarea simțului estetic în viața cotidiană și implicarea în estetizarea vieții cotidiene, se realizează prin oferirea modelelor și prin crearea ambientului estetic. În școala se exersează bunul gust în vestimentație, în procurarea obiectelor personale. Se exersează politețea, manieră, elegantă comportării și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
plastică se însușesc cunoștințe, se formează deprinderi de folosire a materialelor, a instrumentelor de lucru, de descifrare a limbajului plastic și de elaborare a propriului limbaj. Consultarea, lecturarea și interpretarea ilustrațiilor din albumelor de artă contribuie la cultura artistică, la exersarea gustului estetic și a judecății de valoare. Expozițiile au o valoare exemplara pentru formarea conștiinței estetice și dezvoltarea abilităților creative. Cercurile de pictură, taberele de creație, concursurile și olimpiadele pun în valoare performanțele artistice creative. 1.5.4.3 Muzică
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
artă. 3.2 Prezentarea Proiectului „Suflet de artist” -Obiectivul proiectului: dezvoltarea creativității și al simțului estetic al elevilor prin curriculum diferențiat; -Grup țintă : elevi de clasa a III-a cu aptitudini artistice (literare, plastice, muzicale ); -Durată: un an școlar; -Scopul : exersarea creatoare a limbajului literar, plastic și muzical de către elevii capabili de perfomanțe prin utilizarea metodelor și tehnicilor de lucru creative propuse în cadrul proiectului; -Obiective specifice: selecția elevilor cu aptitudini artistice; stimularea potențialului creator prin parcurgerea curriculum-ului diferențiat; formarea la
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
evaluările tip serbare, expoziții, spectacol, are efecte benefice asupra cunoașterii și sprijinirii elevilor cu aptitudini creative; • colaborarea cu diverși parteneri educaționali asigura o integrare și o cunoaștere mai bună a instituției în comunitate. În concluzie,școala reprezintă cadrul optim pentru exersarea creativității artistice, pentru educarea sistematică a elevilor în vederea unui stil de lucru creativ, de care va avea absolută nevoie pentru integrarea în viața socială. 88 Bibliografie 1. „Educația pentru valorile vieții. Curriculum elaborat în școala între proiect și realizare”, C.
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
în acest sens este promulgarea și adoptarea Edictului lui Eduard al III-lea (1349), rege al Angliei, care considera mingea: „un obiect periculos pentru însăși puterea militară a Regatului, obligând autoritățile să interzică asemenea trândave practici pentru că distrag bărbații de la exersarea tirului cu arcul.”. Fiul lui James al II-lea (care a dat și el mai multe edicte împotriva jocului cu mingea) regele James al IV-lea joacă fotbal. În anul 1497, trezorierul Curții Scoției, lordul High, notează: „În a 22
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
măgărușul, jucătorii fiind obligați să transmită mingea după maximum trei atingeri individuale. Varianta: se poate juca fără restricții de atingeri ale mingii și cu finalizare din acțiuni de la mijlocul terenului. 6. Joc 4 x 2 cu pase lungi Scopul este exersarea, în condiții de ,joc, a paselor lungi și în diagonală. Se joacă în spațiul dintre careu și linia de mijloc. Cei patru atacanți execută pase de cel puțin 10 m lungime. Lovesc mingea din mișcare, fie direct, fie din drop
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
al elevilor/sportivilor; * materiale-baza materială; numărul gardurilor și a celorlalte instalații și obiecte folosite în antrenament/lecție; * de timp-necesar activităților profesorului: pentru explicație; demonstrație; corectări și recomandări generale și individuale; evaluare; analiză, necesar elevului pentru: a înțelege; formarea reprezentării mișcării; exersare; deplasare în spațiu; revenire după efort; autoevaluare. În cadrul acestei componente a procesului instructiv educativ, profesorul trebuie să desfășoare o serie întreagă de activități preliminare, care asigură eficiență întregii triade predare învățare evaluare (I. Cerghit, 2002); activitățile respective se concretizează în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și de opțiune pentru un anumit tip de experiență de învățare din mai multe posibile. Aceasta presupune constituirea unui ansamblu de metode, suporturi didactice, mijloace, forme de organizare într-o ordine rațională și cronologică, corespunzător unei anumite situații de învățare/ exersare. Ca „structură procedurală”, strategia reprezintă un ansamlul de acțiuni și operații de predateînvățare în mod deliberat programate sau structurate pentru îndeplinirea obiectivelor în condiții de eficiență maximă. Privită din perspectiva „aspectelor tactice”, strategia este atât o înlănțuire de decizii ( ale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de învățare teoretică și practică. Cei mai mulți dintre autorii studiați, preocupați de problema învățării, cu diferitele ei tipuri, sunt unanimi în a considera învățarea ca dobândirea de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale cât și celei umane. La om însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale cât și pe cea a dobândirii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mișcare pentru a fi integrată în noile execuții. În succesiunea învățării urmează etapa evolutivă, unde după cum sugerează însăși denumirea acesteia, pe baza feed-back-ului intrinsec se apreciază rezultatul, performanța obținută de elev. Ultima etapă este cea mnemonică în care, pe baza exersării, mișcările se consolidează și se automatizează. De la controlul exteroceptiv caracteristic etapelor inițiale ale învățării se trece la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
specifice, distincte: învățarea prin tatonări și învățarea prin reflexie. învățarea prin tatonări care presupune încercarea și eroarea în procesul de învățare. Conform teoriei lui Thorndike, succesul acestui tip de învățare depinde ,,de trei condiții instrumentale”: motivațiile elevului, care trebuie induse; exersarea, cu recomandarea de a se exersa în mod variat, pentru ca noțiunile învățate să poată fi utilizate în condiții diversificate; reușita, esențială pentru eficiența învățării. În activitatea de educație fizică și sport învățarea prin tatonare se face în detrimentul succeselor imediate și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
urmează a fi însușite decurge din precedentul și constituie suport pentru următorul. Nu există posibilitatea delimitării stricte dintre procesul de învățare și cel de perfecționare. Conținutul fiecărei etape de învățare este subordonat activității de îndrumare a profesorului și celei de exersare a elevului, chiar dacă se utilizează exerciții diferite, sau formele de manifestare a ponderii celor doi factori sunt diferențiate. Metodele folosite în cele trei etape sunt comune, chiar dacă, din diferite raționamente, aplicarea lor poate fi variabilă. În ceea ce privește modalitățile de abordare a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fig. 1).În mod tradițional învățarea motrică în atletism urmează o cale metodică în trei etape: etapa I se planifică explicația și demonstrația; etapa a IIa se planifică modul în care elevii vor practica deprinderea; etapa a IIIa se face exersarea și se realizează feedbackul. Elevii și atleții începători sunt cei ce parcurg procesul de învățare motrică în general și atletică în particular și din perspectiva analizei acestui proces, considerăm că învățarea cu o grupă sau o clasă de elevi are
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]