1,800 matches
-
acord. Mark Sand a apreciat că România face eforturi foarte importante pentru plata datoriei, dar s-a creat o penurie. Pe planul arhitecturii, sunt unele probleme legate de centrul civic din București și situația din Transilvania, unde are loc un exod al ungurilor. Acestea rezultă și din unele publicații, așa cum este l'Evénement de Jeudi. Nu se poate ignora presiunea presei asupra țărilor din Est. Aceasta constituie o cauză a unor serioase preocupări. În viitor, are în vedere o vizită în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
toate c] aceast] premis] poate fi respins] de istoricii Bibliei, ea reflect] abordarea tradițional] evreiasc] și va fi adoptat] în cele ce urmeaz]. Probabil c] „cele zece porunci dumnezeiești”, al c]ror num]r dep]șește, de fapt, aceast] cifr] - Exodul, 20 - reprezint] cele mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei. Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne-ar îngrețoșa imagini țopești, cu prezidenți și camarilă în vizite de lucru, estivale, dacă n-ar exista costumul alb de vară, al lui Vadim Tudor, poate am rîvni, iarăși, la talia elegantă a elitei românești dintre războaie, cea înnobilînd exodurile, în mașini decapotabile, la Mamaia, la Sinaia. Văd, brusc, silueta lui Ion Pillat, cu baston și canotieră. Metaforă a unei Românii care fuge-ndărăt, tot mai departe de noi. În scuarul din fața Teatrului Național, Sadoveanu, făcut de Irimescu, e, firește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e alaiul, ce alai!, lălăiala care se scurge, aproape zilnic, de la Oficiul Stării Civile, de lîngă Teatru. Obiceiurilor ancestrale, deambulărilor nupțiale țărănești le stă bine, cu adevărat, la țară, acolo unde natura, portul, riturile se află în matca lor firească. Exodul de țărănime spre oraș, impus de regimul comunist, a adus cu el și forma aceasta contrafăcută de alai nupțial, dînd naștere la ceea ce vedem acum pe străzile orașului: grupuri pestrițe urlînd în dialect și cîntînd fals, însoțite de inevitabilele țigănci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-mi pupe continuu pantoful, fixîndu-mă, în același timp, insistent-oriental, cu ochii ei de indiancă și făcîndu-și, repetat, cruce. Creșind, adică. Pînă să-mi revin, îi observ... ce? îi observ... unghiile de la picioare: sidefat-ojate. Trezire din scurtul vis al micului exod. Înapoi, în istoria asta scurtă, de la o zi la alta, eon blestemat! 4 noiembrie Vestea a șocat marea lume literară: excepționala Iris Murdoch, romanciera, s-a afundat în smîrcurile fără speranță ale bolii Alzheimer. Mintea asta care produsese atîta frumusețe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
practicate cu program toată viața, alternează momentele de normalitate cu cele dirijat deviate. Histrionismul structural îl scutește, întrucîtva, de efectele urîte ale sifilisului și-și poate oferi/poate oferi celor din jur numere aproape atractive (trist atractive). În prelung fericitul exod la Torino începe să joace pe stradă scene "vesele și poznașe", cum singur îl înștiințează, epistolar, pe devotatul Köselitz: "... savurez atît de multe glume stupide cu mine însumi încît din cînd în cînd rînjesc pe stradă preț de jumătate de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
petrecerea timpului pentru această societate care a infuzat României exercițiul civilității distinse și binedispuse. Dacă pentru cei doi îngîndurați monarhi, Carol și Ferdinand, destinderea însemna mai ales plimbarea calmă pe aleile palatului, pentru cei din preajmă, tinerii mai ales, însemna exodurile vesele, în limuzinele de-atunci, la castele tăinuite de pădurea veșnic verde, seratele consumate discret, în mereu trează manieră. Ce fior indicibil îmi produce, de fiecare dată, atingerea pianului din mica sală de muzică a reginei-poete Carmen Sylva, gazda mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tentă plată și vie de pe pînzele-mi următoarelor decenii. Zburătorii și Călătorii de pe șevaletele ce întrerup din loc în loc seria gri a marilor pînze cu Desculții lumii respiră tocmai prin tenta lor voronețiană. După momentul vernisajului, vă invit într-un scurt exod. Să mă însoțiți, trecînd printre figurile ilustre ale artei românești moderne, pînă la galeria dinspre Ștrand. Arătînd acum după radicala renovare ca o veritabilă simeză europeană. Aici mi-am desfășurat cu irepresibila satisfacție a inaugurării pînzele lucrate în ultimii doi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șevalete, cîteva din personajele vivante cu care, din cînd în cînd, am simțit nevoia să întrerup seriile grave, apăsătoare (Strigătul, Desculții lumii). Personaje aflate acum în distinse case ieșene. Și împrumutate mie, acum, pentru expoziție. În sfîrșit, la întoarcerea din exod, vă invit la exploziile șampaniei. Rivalizînd cu cele de curînd stinse sub același carrillon. Nu uitați: diseară, pe la șase fix! 30 noiembrie Exegeză lunecată. Totul s-a petrecut într-o secundă. Cînd am văzut că serata dedicată lui Mihai Ursachi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se în brumate exoduri cu birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul ondulat al atelierelor noastre din Armeană, mă repezeam la tramvaiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Timișoara, 1991; Psalmii în versuri, Timișoara, 1993; Cronică, Timișoara, 1993; Piticul arămiu, Timișoara, 1995; Abaddon, Timișoara, 1995; Ecclesiastul în versuri, Timișoara, 1997; Pildele în versuri, Timișoara, 1998; Poezii despre și pentru Raluca, Timișoara, 1998; Scrisori la un prieten, Timișoara, 2000; Exodul, Timișoara, 2001; Omul de cenușă, pref. Adrian Dinu Rachieru, Timișoara, 2002; Elegii, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Pax magna”, CL, 1973, 8; Lucian Alexiu, Eugen Dorcescu, „Desen în galben”, O, 1978, 50; Doina Uricariu, Emblemele realității poetice, AFT, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
până la 80-100 km de șoseaua de centură a zonelor metropolitane. Mai mult de 60 de milioane de oameni - un sfert din populația celor patruzeci și opt de state, care formează un tot - trăiesc acum În ceea ce planificatorii urbani numesc exurbs. Exodul În masă al populației din orașele mai vechi către suburbii și exurbii a avut loc Într-o perioadă scurtă și cu puțină (sau fără) planificare spațială pe termen lung, pentru a ghida aceasta migrație. Aproape o șesime din totalitatea terenurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Bucovinei și a unei părți din fostul județ Dorohoi a însemnat o adevărată tragedie, mai întâi prin modul în care s-a realizat și apoi prin consecințele sale. Zeci de mii de români s-au refugiat în dreapta Prutului, un adevărat exod de populație, înregistrat într-un timp foarte scurt și sub o mare presiune. Instaurarea sistemului sovietic a condus la etatizarea economiei, la utilizarea terorii manifestată prin arestări, execuții, deportări, chiar masacre în rândul populației românești, la aspre măsuri de deznaționalizare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în mod evident nu sunt toți ucraineni; deci la țară ar fi trebuit să emigreze ucrainenii în mase formidabile după 1870 și s-ar fi stabilit acolo în dauna țăranilor români. Este inutil să se spună că un astfel de exod, fără exemplu din epoca migrației popoarelor din Evul Mediu, n-ar fi trecut desigur neobservat, ori nimeni n-a auzit niciodată vorbindu-se de el; că nu pericolul ucrainean, ci numai cauze economice profunde și bine determinate ar fi putut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Există, de asemenea, o tendință vizibilă către concentrarea poeziei și condensarea lirismului, tot în manieră blagiană: „În timp ce stăm aici,/ Ca niște copaci credincioși,/ Cineva/ Mână spre pântecul cald al pământului/ Caii albi ai luminii.// În urmă,/ Pădurile/ Și-au început exodul” (Credință). Treptat, poeta va evolua către o personalizare accentuată a discursului liric, ajungând, în cel mai bun volum al său, Portret după natură (1989), la o poezie de „esențe puternice”, în care imaginația se eliberează, iar resursele robuste ale feminității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
toho!, 21 decembrie 1995). Un tipar aproape identic de conducere personalizată a luat naștere și în interiorul propriului său partid. În vreme ce HZDS includea inițial o paletă destul de largă de personalități marcante, fiecare cu sprijinul său, partidul s-a confruntat cu un exod constant al elitelor de vârf, unele plecând de bună voie, altele fiind excluse (Deegan-Krause, 2006: 88-97). S-au ivit alte personaltăți care să umple golul, dar care depindeau în foarte mare măsură de sprijinul lui Mečiar pentru a-și pătra
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
într-o ordine strict cronologică. Vom prefera, prin urmare, o sinteză dispusă tematic, așa cum au procedat deja alți autori (Zevit, 2001; Miller, 2000; del Olmo Lette, 2008). Capitolul 2 Orizontul istoric Pretinsul yahwism originar pre-statal Conform povestirilor din Geneză și Exod, religia ebraică ar proveni dintr-o formă deja aproape monoteistă de religiozitate familială practicată de patriarhii Abraham, Isaac, Iacob și Iosif. Religia profesată de patriarhi ar fi astfel anticiparea cvasi realizată a acelei religii monoteiste care a obținut apoi deplina
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Yhwh nu este atestat în niciun cult semitic anterior mileniului I î.C. Conform povestirii biblice, strămoșii lui Israel ar fi cunoscut adevăratul nume al dumnezeului lor doar începând cu Moise (Ex 3,13-15; 6,2-8); problemele asupra istoricității narațiunilor Exodului ne recomandă să nu atribuim relevanță istorică fragmentelor biblice în chestiune, pentru că ele răspund în principal unor interese teologice. Bazându-se pe mărturia unor texte egiptene din secolele al XIV-lea - al XIII-lea î.C. care atestă prezența unui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt 16,1-8) care comemora exodul din Egipt și care, cu timpul, va deveni o sărbătoare de consolidare a identității colective ebraice. Din textele biblice nu putem ști cum se desfășura sărbătoarea azimilor înainte ca ea să fi avut legătură cu Paștele, dar există indicii (Dt
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
noastre. Și această ultimă sărbătoare a fost modificată ulterior, trecând de la semnificația sa agricolă originară, la una derivată din istoria sfântă: textele biblice care descriu obișnuința de a locui în corturi asociază acest rit cu amintirea ocrotirii divine din timpul exodului (Lev 23,39-43; cf. Neh 8,13 ș.u.). Alte festivități în calendarul liturgic ebraic, precum purîm sau ḥannukkâ, nu se încadrează în limitele cronologice ale acestui studiu și, deci, nu le vom trata aici. Probabil, vor fi existat ulterioare
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de spirit a țăranilor și a populației urbane, în cazul spaniolilor sînt și mai greu de găsit. Examinarea specificităților sociale ale Spaniei medievale și ale celei de la începutul timpurilor moderne furnizează deja niște indicii. Mediul spaniol se singularizează într-un exod cronic al creștinilor și uneori al evreilor către teritoriile eliberate de sub tutela musulmană. În secolul al X-lea mozarabii fugeau în masă în nordul regiunii Douro, însoțiți adesea și de muladies islamizați care poate că-și regretau convertirea. Această mișcare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
numai cenzurați ci și amenințați cu suprimarea fizică, avînd în vedere că în doar cîțiva ani populația insulei a scăzut de la 8 la 6 milioane, urmînd să descrească apoi pînă la 4 milioane către 1900, ca urmare a unui veritabil exod de supraviețuire către Statele Unite. Atunci încep să se formeze societățile secrete, cea mai activă dintre ele fiind cea a Fenienilor. Alertată la modul se-rios, puterea britanică încearcă să devieze acest reflex de supraviețuire prin reforme juridice și sociale destinate dezamorsării
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mi-am amintit - Îmi ieșise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate, bineînțeles. Cazuri puține, dar care au avut parte mai tîrziu de multă publicitate. După aceea au Început sutele, apoi miile de plecări pe cale legală, un adevărat exod, cu multe tracasări, cu formalități nesfîrșite, cu abandonarea locuințelor prin Înțelegeri oculte cu ofițerii care eliberau pașapoartele și care beneficiau deseori de predarea locuințelor pentru ei ori rudele lor sau prietenii lor. Cu cît se pleca mai mult, cu atît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cîteva rînduri la raporturile stabilite Între aceștia și „Biserica română”, susținînd că „statul socialist din România a Încercat, după o scurtă fază de confruntare, să ajungă la Înțelegere cu aceștia (clerul ortodox), astfel Încît să nu dea motive pentru un exod clerical În masă”. De asemenea, autoarea stabilește o legătură exclusivă Între acest grup al „emigrației de proveniență conservatoare” și participarea la viața religioasă. Nu trebuie Însă trecut cu vederea faptul că participarea la evenimente religioase ortodoxe sau greco-catolice făcea parte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
locală că greșeau toți cei care credeau că „America e dunga raiului pămîntean”. Indiferent Însă de toate aceste avertismente, emigrația română spre America nu a putut fi oprită și nici nu a devenit o preocupare a oficialităților guvernamentale. De altfel, „exodul” către Lumea Nouă, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, depășea, din multe puncte de vedere, dimensiunile și semnificațiile obișnuite ale emigrării europene de pînă la acea dată. Așa cum s-a remarcat adeseori, „mișcarea migratorie europeană din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]