9,869 matches
-
inclusiv analizele de pericol și analizele și evaluările de securitate nucleară relevante; se vor include, ca documente bază de autorizare, analizele deterministe de securitate nucleară, evaluările probabilistice de securitate nucleară și analizele de pericol/hazard în care sunt luate în considerare explicit sau implicit disponibilitatea și operabilitatea construcției cu specific nuclear, inclusiv a structurilor aferente; se vor include și analizele de tensiuni, după caz; ... h) identificarea condițiilor de mediu la care construcția cu specific nuclear și structurile aferente pot fi expuse, în
ORDIN nr. 134 din 9 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288832]
-
Programului național de redresare și reziliență al României; adresa web la care această aplicație se găsește este https://proiecte.pnrr.gov.ro; ... q) transfer de cunoștințe - orice proces care are scopul de a obține, de a colecta și de a face schimb de cunoștințe explicite și implicite, inclusiv de abilități și de competențe, în cadrul unor activități economice și neeconomice, cum ar fi colaborări în materie de cercetare, servicii de consultanță, acordare de licențe, creare de produse derivate, publicare și mobilitate a cercetătorilor și a
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288389]
-
și de Nicolae Mihăilescu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acțiunile și cererile, inclusiv în căile ordinare și extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanțelor de judecată. Se mai arată că cererile de strămutare/recurs
DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288841]
-
incidența normei. Autoarele excepției apreciază că nu sunt respectate nici condițiile impuse de art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care impun ca în cadrul soluțiilor legislative să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și a noțiunilor folosite care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite. Se susține că lipsa de claritate și previzibilitate determină și încălcarea prevederilor
DECIZIA nr. 144 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288815]
-
2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor. “ ; ... – Art. 21: (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. (2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
de primar pe perioada în care acesta din urmă se găsește în imposibilitate de exercitare a funcției sale astfel cum i-a fost încredințată în mod direct prin votul popular. ... 11. Reglementarea într-o manieră clară și precisă, cu indicarea explicită a procedurii aplicabile celor două situații, era cu atât mai importantă cu cât domeniul reglementat (organizarea administrației publice locale) are o importanță de rang constituțional și vizează o instituție fundamentală, cea a administrației publice locale bazate pe principiul autonomiei locale
DECIZIA nr. 294 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288844]
-
umane, onoarei, vieții particulare a persoanei, dreptului la propria imagine ori care sunt contrare bunelor moravuri; ... d) să nu conțină acuzații cu incidență penală sau morală la adresa altor candidați, fără a fi însoțite de dovezi pertinente prezentate în mod explicit. ... (3) Realizatorii, prezentatorii și moderatorii dezbaterilor electorale au și următoarele obligații: a) să asigure menținerea dezbaterii în sfera tematicii electorale; ... b) să intervină atunci când invitații încalcă, prin comportament sau exprimare, regulile prevăzute la alin. (2) ; în cazul în care
DECIZIE nr. 587 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288760]
-
electorale; ... b) să intervină atunci când invitații încalcă, prin comportament sau exprimare, regulile prevăzute la alin. (2) ; în cazul în care invitații nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului sau oprirea emisiunii, după caz; ... c) să solicite dovezi explicite atunci când participanții aduc acuzații cu incidență penală sau morală unor contracandidați, astfel încât publicul să își poată forma o opinie corectă. ... (4) În cazul în care, în emisiunile de dezbateri, candidații, reprezentanții acestora și ai partidelor politice, alianțelor politice
DECIZIE nr. 587 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288760]
-
b) , cu respectarea următoarelor condiții: a) spoturile publicitare electorale vor fi difuzate numai însoțite de un marcaj corespunzător; ... b) spoturile publicitare electorale nu pot avea o durată mai mare de 30 de secunde și trebuie să fie asumate în mod explicit, prin prezentare și conținut, de către candidați; ... c) difuzarea spoturilor publicitare electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale de acces; ... d) în emisiunile de promovare nu pot fi inserate spoturi publicitare electorale ale unor candidați în intervalele alocate altor
DECIZIE nr. 587 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288760]
-
formulate nu sunt motivate, împrejurare față de care consideră că ne aflăm în prezența unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum este prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, respectiv a unei exprimări explicite, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane. Susține reclamanta că modul deficitar și contrar prevederilor legale în care a fost efectuată motivarea refuzului de soluționare a cererii echivalează cu o lipsă de motivare, întrucât
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
jurisprudența sa, Curtea subliniază faptul că statele pot avea obligații pozitive în conformitate cu art. 14, precum și o obligație negativă de a nu discrimina în actele sale oficiale. Considerentul 3 al preambulului Protocolului 12 la CEDO subliniază în mod explicit importanța unei acțiuni pozitive: „Reafirmând că principiul nediscriminării nu împiedică statele părți să ia măsuri pentru a promova egalitatea deplină și efectivă, cu condiția să existe o justificare obiectivă și rezonabilă pentru aceste măsuri“. De asemenea, conform prevederilor art. 2
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
de a putea fi atacat în justiție pentru nelegalitate. Instanța constată că, prin Adresa nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, Secretariatul General al Guvernului a respins solicitarea reclamantei de revocare a art. 83 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 579/2016, fiind un refuz explicit de soluționare favorabilă a cererii reclamantei. Acest răspuns a fost emis în cadrul unei proceduri administrative prealabile obligatorii, nefiind o simplă corespondență fără consecințe juridice, astfel cum pare să pretindă Guvernul României. Curtea de apel subliniază că reclamanta nu putea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
a nu răspunde solicitantului în termenul legal“. În privința definiției refuzului nejustificat de a soluționa o cerere, art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 prevede că prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege „exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile“. Instanța subliniază
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
în speță nu s-a stabilit existența unei încălcări a drepturilor reclamantei prin emiterea răspunsului contestat. Așadar, pentru a se constata dacă este vorba despre situația unui „refuz nejustificat de soluționare a unei cereri“, Curtea reține că acesta semnifică „exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane“, iar excesul de putere se stabilește prin evaluarea împrejurării dacă dreptul de apreciere al autorității administrative a fost exercitat „prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor“. Cu toate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
stabilește prin evaluarea împrejurării dacă dreptul de apreciere al autorității administrative a fost exercitat „prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor“. Cu toate acestea, chiar dacă existența excesului de putere constituie un aspect de temeinicie a acțiunii reclamantei, este indiscutabil refuzul explicit de soluționare a cererii reclamantei, astfel cum a fost exprimat prin Adresa nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022. Acest refuz constituie cauza acțiunii reclamantei, reclamanta considerând nelegală conduita Guvernului României. Or, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „(1) Persoana vătămată într-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim“. Chiar dacă nu se poate reține - în această fază preliminară - existența unui exces de putere al Guvernului României, curtea de apel subliniază caracterul explicit al refuzului Guvernului României de a soluționa favorabil cererea reclamantei, refuz pe care reclamanta îl consideră nejustificat și care este asimilat de lege unui act administrativ, astfel cum rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Chiar dacă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 prevăzând că nu este obligatorie plângerea prealabilă în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) din aceeași lege. În concluzie, Adresa nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022 constituie un refuz explicit de soluționare a cererii reclamantei, refuz asimilat unui act administrativ prin dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel încât este justificată contestarea sa în justiție, în condițiile în care reclamanta este nemulțumită de răspunsul primit la cererea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 268/2020) că acesta s-ar aplica exclusiv adopțiilor încuviințate prin hotărâri judecătorești rămase definitive după intrarea în vigoare a Legii nr. 268/2020. Nici Guvernul nu a indicat vreo astfel de dispoziție legală explicită inserată în Legea nr. 273/2004 și care să reglementeze acest aspect. Instanța mai observă că art. 100^1 alin. (5) din Legea nr. 273/2004 - conform căruia „(5) Indemnizația de sprijin prevăzută la alin. (1)-(4) se acordă începând cu luna următoare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
defavorizate vizate de art. 100^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 273/2004. Tot în acord cu opinia Guvernului României, instanța reține și incidența considerentului 3 al preambulului Protocolului 12 la Convenția europeană a drepturilor omului, care subliniază în mod explicit importanța unei acțiuni pozitive: „Reafirmând că principiul nediscriminării nu împiedică statele părți să ia măsuri pentru a promova egalitatea deplină și efectivă, cu condiția că există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru aceste măsuri. . . “ . În raport cu acest text, statul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora, în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ atacat. Motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ. Ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură. Absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
abuzive. Curtea de apel face trimitere din nou la definiția refuzului nejustificat de a soluționa o cerere, art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 prevăzând că prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege „exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile“. De asemenea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
normativ. În aceste condiții, autorii excepției consideră că art. 38, raportat la art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 34 din Constituție. ... 28. În Dosarul nr. 1.332D/2021, autorul excepției critică în mod explicit nu doar dispozițiile legale cu care instanța judecătorească a învestit Curtea Constituțională, ci și interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de instanța supremă. Astfel, se încalcă principiul nediscriminării, așa cum este dezvoltat în dreptul
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. ... 60. Distinct de aceste considerente din Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, Curtea observă că în cauza de față este criticată în mod explicit și interpretarea realizată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Ca atare, în prezenta cauză, Curtea apreciază că se impune examinarea pe fond a
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
care stabilesc competența autorităților, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 7 noiembrie 2017, paragraful 106, a arătat că statul de drept presupune punerea în aplicare a prevederilor explicite și formale ale legii și ale Constituției. Cu alte cuvinte, «sub aspectul colaborării loiale între instituțiile/autoritățile statului, o primă semnificație a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate în vigoare într-o anumită perioadă temporală, care reglementează în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]