5,276 matches
-
Absolventul Facultății de Artă al Universității ,,Ovidius” din Constanța, Marius Vatamanu, expune de asemenea un set de studii plastice în care probează măiestria cerută odinioară pictorilor de a porni periplul creator de la capacitatea de a desena mai întâi, impecabil și expresiv, detaliile anatomice destinate a figura viitoarele compoziții de amploare. Un evanescent triptic ce asamblează nuanțele siderale ale albastrului aparține plasticienei Carmen Popovici Maxim, profesor emerit de arte, plasticiană care s-a format artistic atât la universitatea orădeană, cât și la
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
Popovici Maxim, profesor emerit de arte, plasticiană care s-a format artistic atât la universitatea orădeană, cât și la cea ieșeană. Robert Cobuz, format în atmosfera artistică și universitară a Iașilor, demonstrează privitorilor acestei expoziții sui-generis, meșteșugul realizării unor deosebit de expresive icoane pe sticlă din care și învățăceii săi pot deprinde taine ale acestei arte străvechi. Tot la Iași studiază artele plastice un alt expozant, Florin Grosu, cel vestit prin talentul de portretist și caricaturist, cu care reușește să configureze chipul
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
le realizeze. Reporter: Cum se face că operele tale tind mereu în sus, spre înalt? Liviu Mocan: Esența Evangheliei este verticalitatea. Opera de mântuire se realizează de Isus Cristos și prin imaginile lucrării sale, de vizualizare, care sunt verticale, extrem de expresive. La ce mă refer? Mântuitorul Cristos a murit înălțat între cer și pământ. A murit vertical. Ar fi putut alege un alt tip de moarte, cum de altfel contemporanii lui au și încercat s-o facă: să arunce cu pietre
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
el o cămașă albă, își potrivi cravata, mătase chinezească veritabilă, de culoarea oului de rață, apoi pantalonii luați proaspăt de la croitor, după care îmbrăcă sacoul. Se privi în oglindă.Era frumos, de-o frumusețe demonică. Asupra feței sale palide, musculoase, expresive, se ridica o frunte senină și rece ca cugetarea unui filozof. Iar asupra frunței se zburlea cu o genialitate sălbatică părul negru-strălucit, ce cădea pe niște umeri compacți și binefăcuți. Ochii săi mari, căprii, ardeau ca un foc negru sub
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
cu două căldări la fântână și venea cu apă. Avea cred că pe atunci șaptezeci și șapte de ani era încă robust plin de putere, fata lui era plină de cute erau urmele luptei cu viața, ochii săi căprui, mari, expresivi, plini de acea lumină a oamenilor de treabă, brațele încă puternice, vânjoase cu palmele mari bătătorite de muncă, degetele groase cu care căra apă de la fântână sau înhamă încă calul care nu era chiar domol ci avea unele năravuri, apoi
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
mereu Profesorul Dragomir pe care l-a și cununat după câțiva ani..., rămânând prieteni până la moarte. Căci G.I. Tohăneanu de aici a plecat în Cer... Fără îndoială că profesorul cel mai iubit de studenți avea și cele mai multe și cele mai expresive porecle. G.I. Tohăneanu era Magistrul, era Tohă sau, în argoul fumătoarelor, era BT. În anii studenției mele, BT-ul era o marcă de țigări bulgărească foarte căutată și "fumată", fumatul fiind liber pretutindeni în UVT. Fetele de la Filo o fumau
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
ELE. Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin Țene Asemănările dintre alegere, normă și expresivitatea poetică și raporturile dintre ele 1 Aserțiunea că principiile care explică valorile expresive ale limbajului artistic ca valori artistice ne îndeamnă să supunem această situație unei revizuiri. În acest context se pune întrebarea, firească, care sunt aceste principii? Primul ar fi, deoarece este cel mai vechi, și trebuie amintit la început, datează de la
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
și urmăresc cu interes mai departe jocul copiilor. Ei sunt împărțiți în două cete. Sigur... o ceată reprezintă o armată și orice armată are un comandant autoritar care privește iscoditor și cu superioritate spre gradele inferioare. Același lucru face deosebit de expresiv și băiatul-comandant. Își aliniază “soldații” (fete și băieți), trece prin dreptul fiecăruia privindu-i scrutător. Unii dintre copii erau mascați, sugerând caracterul dual al omului, alții priveau în pământ, evitând privitul în ochi, în care se pot citi gândul și
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
lung metraj Waterloo) Ceilalți copii nu vedeau nimic, continuau jocul, în timp ce în mintea fetei prind viață noi și noi imagini din lupta adevărată. La un moment dat, comandantul copiilor vede și el un cal, vede în special ochii calului extrem de expresivi, aproape holbați, neputincios în fața nebuniei oamenilor, alergând supus voinței călărețului. Bietele animale ! de câte ori nu suferă, dar cine înafara lui Dumnezeu le contabilizează suferința cauzată de oameni ! Din această clipă, doar acești doi copii (din zece câți erau) văd...au acest
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
chiar și în materie de ciubucăreală) marii autori; dar aveam exemplul talentului bogat și mustos al prietenului meu Victor Tulbure, căruia i se dădeau doar ciurucuri de mici scriitori contemporani, iar el îi făcea mari fiindcă limba traducerii devenea mai expresivă decât originalul. Mi-a plăcut odată o asemenea poezie în traducerea lui Victor, că mi-a rămas în memorie știind-o pe dinafară. Iar când am fost la un chef cu niște confrați sovietici, le-am recitat-o spre supărarea
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
sufletul fiindu-i înfășurat într-un straniu sentiment al „iernilor timpurii” cu vânturi polare... Pendulând între revoltă și reverie reușește să asculte ecoul „marilor chemări” ce vibrează în structura sensibilă și rafinată a trăirilor sale poetice , trăiri regăsite în stihuri expresive încărcate de semnificații . „să curățăm pământul de ruine... // și să'nălțăm altare // de „rugăciune pline”. În fiecare clipă trecătoare // să'nnobilăm al vremilor noroi. // În pulberi să aprindem stele, // și-n fiecare zi // slăvi-vom dimineți, // scăldate-n auritul soare
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Bruckner compune lucrarea „Missa Nr. 3 în fa-minor”. Ați fost invitat ca solist pentru cele trei concerte (11-13-14 aprilie) la Tonhalle - Düsseldorf. Domnule Krasznec, ce ne puteți spune despre această muzică? Lucian KRASZNEK: „Missa Nr. 3” este o muzică foarte expresivă, cu o putere imensă dacă luăm în considerație complexitatea orchestrei și intensitatea corului. Muzica trăieste prin diferențele extreme de sonorități ca și prin multitudinea de stări emoționale care trece de la orchestră, la cor și soliști. Corina KISS: Lucrarea aceasta nu
INTERVIU CU TENORUL ROMÂN LUCIAN KRASZNEC LA DÜSSELDORF de CORINA KISS în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346982_a_348311]
-
imaginii cu cele trei inimi inscripționate cu numele raselor umane). De fapt, Toscani nici nu are nevoie de text ca să-și disemineze în mod global diversele-i mesaje. Figura cristică a muribundului aflat în faza terminală a bolii ori chipul expresiv al fetiței cu ochi mari și cu pielea înnegrită de murdărie, ținând o păpușă albă în mâini, nu au cum să mai aibă alături de ele o aglomerare de cuvinte care să le suplinească mesajul elocvent. Cuvintele își dovedesc, iată, cu
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
trăire spirituală. Traducătorul, el însuși poeta “doctus, dar nu artifex” (așa cum, într-un interviu mai vechi, se autodefinește, și așa cum, în amintita prezentare, îl caracterizează pe confratele spaniol), cunoscător exact și simpatetic al castilianei, propune cititorului român o tălmăcire fidelă, expresivă și, simultan, creativă, o lucrare a cărei apariție reprezintă, în opinia sa, dată fiind, în primul rând, puternica personalitate a lui Andrés Sánchez Robayna, “un eveniment editorial cu totul neobișnuit, pe care, mai devreme sau mai târziu, lumea literar-culturală românească
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SORIN GRECU-POETUL "FERICIRILOR APOCRIFE " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Sorin Grecu -poetul “ fericirilor apocrife“ Prin faconda expresivă și precipitată, produs al unei oralități ingenioase, poezia lui Sorin Grecu din volumul “Mizerias “, Editura GRINTA, 2012, Cluj-Napoca, având un titlu symptomatic, care exprimă o stare de sărăcie maladivă, are ceva din verva și truculența soresciană. O deosebire îi așează
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
un propovăduitor și, deci, un scriitor de strălucită vocație. Atunci când scria Trei cuvântări apologetice contra celor ce resping sfintele icoane, sau Contra maniheilor, sau Contra nestorienilor, Sfântul Ioan Damaschin se manifesta ca un polemist de mari resurse teologice, filosofice și expresive. Lucrările sale omiletice, capodopere ale oratoriei și artei retorice, îl arată a fi unul dintre cei mai mari creatori din istoria literaturii universale, ca, de altfel, și imnele sale sacre - adevărate modele de poezie cu o rafinată versificație, bazată pe
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
șir de eseuri și articole (unele dintre ele sunt editoriale) publicate, mai ales, în revista Telegraful Român de la Sibiu, pe care a condus-o între anii 1934 - 1945. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae determină, în mod magistral și suveran, marile resurse expresive ale limbii și culturii române, pe care le utilizează într-un mod original, totdeauna într-un stil revelator, așa cum numai marii scriitori sunt în stare să o facă. Un mare teolog și un strălucit scriitor, afirmat ca poet, eseist și
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
începuturi, când totul era neclar însă înțeles și plin de forme: Materia ce sfântă e, / dar numai sunet în ureche (Lucian Blaga, Răsărit magic). Pictura de după anul 1907, culminând cu 1914, a părăsirii albastrului nefericit, a definitivării artistului, ca formatician expresiv al formei detașate de teluric, într-o concepție apropiată entităților celeste, mărește aspectul senzual al culorii, curiozității, posibilizând imaginația spre forme dorite pipăibil și încercabile. Privirea alunecă treptat pe fiecare linie, contemplând Femeie pe fotoliu, o leagă de alte linii
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
așeza în fața pânzei și începea să le contureze formele și asta îl făcea să își trădeze viața dublă, pentru că imaginile amantei sale secrete se transformau în imagini terifiante, subiecte lirice, uneori erotice, în care combina culori intense cu forme fluide, expresiv tabloul Fata în fața oglinzii, pictat în anul 1923, la vârsta de 42 de ani, când trecuse prin multe evenimente ale vieții sale agitate. Picasso eliberează arta de încorsetări, seduce înțelesul și îl maschează sub forme pe care numai un inițiat
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
ne angajăm pe calea sectară; colectiv - pe calea totalitară”, arată Fournier și Picard . l) Rutina și plafonarea sunt alte mari curse și capcane ale postmodernității. Putem vorbi, deja, de o rigidizare a atitudinilor umane, de o estompare evidentă a trăirilor expresive, a visării, a delicateței, a tandreței. Înconjurat de mașini, omul ajunge, el însuși, o mașină. De aceea, el execută stereotip anumite condiționări existențiale, fără să-și mai dorească progresul spiritual sau depășirea unor „limite” culturale, gnoseologice sau religioase autoimpuse. Starea
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
sub formă de poezie a unei cugetări filosofice și de multe ori religioase poate să surprindă pe un cititor neinițiat în acest meșteșug, dar chiar și în acest caz, efectul va fi benefic, fiindcă până la urmă, o poezie este mai expresivă decât o mie de cuvinte spuse altfel. De aceea, prin volumul „Exerciții de înviere”, autorul ni se oferă drept călăuză în descoperirea și acoperirea misterelor pe care le întâlnim de-a lungul cărării vieții, a temelor fundamentale ce stau la
FILOZOFIA LIMBAJULUI LIRIC A „EXERCIŢIILOR DE ÎNVIERE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345502_a_346831]
-
cu mare greutate. Iată de ce el își poate construi, astăzi, cărțile din material de sertar, ceea ce puțini o mai pot face. Ne aflăm în fața unei construcții din poeme de natură diferită, dacă nu contrastantă: poeme ample, în vers liber, viguroase expresiv, dominante în prima parte, stau alături de texte concentrate, aparent „senine”, multe cantabile în vers clasic și în prozodie folclorică. Deși inegală ca valoare expresivă, cartea lui Ion Iancu Vale atestă un poet de excepție, diagnostic pus încă de Cezar Ivănescu
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
unei construcții din poeme de natură diferită, dacă nu contrastantă: poeme ample, în vers liber, viguroase expresiv, dominante în prima parte, stau alături de texte concentrate, aparent „senine”, multe cantabile în vers clasic și în prozodie folclorică. Deși inegală ca valoare expresivă, cartea lui Ion Iancu Vale atestă un poet de excepție, diagnostic pus încă de Cezar Ivănescu, în 1997. Și mai mult de atât - original. Concepția despre poet și poezie este una modernă, artistul fiind văzut ca mântuitor al ființei umane
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Cei doi zburaseră pentru totdeauna în cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe se vor meditații, riscând o anume uscăciune „reflexivă”, altele oferă sonuri de cantabilitate firească, expresivă. Imaginea poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion Iancu Vale aduc o notă distinctă în
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
și la rațiune: este cazul campaniilor menite să prevină riscul reprezentat de bolile cu transmitere sexuală, cardiace sau pulmonare, precum și al campaniilor împotriva consumului de droguri și a fumatului. Produsele jurnalistice de acest gen își propun să ilustreze cât mai expresiv cu putință realitatea crudă care ne înconjoară, ele însă trebuie, pe de o parte, să sensibilizeze cititorul, să-l provoace și să-l ajute să se autodefinească „ca parte integrantă a societății”, iar, pe de altă parte, să protejeze demnitatea
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]