3,283 matches
-
iluziei și al unei previzibile subiectivități. Însă - o știm din numeroasele analize psihologice ale jurnalului intim - pactul sincerității nu constituie un impediment pentru scriitorul care Încearcă să se autoportretizeze. Mai mult, autoportretul este Întotdeauna un amestec de voință auto-descriptivă și expresivitate involuntară. Ceea ce autorul spune În mod voit și conștient e la fel de relevant - dacă nu chiar mai relevant! - ca și ceea ce ascunde sau falsifică. Capcane mentale Oricum ar sta lucrurile, jurnalul intim acționează ca un agent de stimulare a creativității auctoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
voința expresă a autorului. Și că orice efort de creativitate În acest sens diminuează credibilitatea nu atât a rezultatului final, cât a procesului care a condus la acesta. Fidelitatea nu trebuie, totuși, confundată cu creativitatea. Cu atât mai puțin cu expresivitatea. Bunele intenții nu sunt suficiente pentru a crea ceva cu adevărat valoros. Ambiția și cumpătarea nu constituie, prin ele Însele, decât premisele unei construcții spirituale. Pentru a depăși faza proiectului și a dorinței, trebuie anihilate și forțele limitative ale creației
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de o parte, și a simbolicii, pe de alta, marchează limitele (ele Însele vagi!) Între care se Întinde domeniul autoportretizării. Printr-o selecție instantanee și inconștientă, textul se va ordona În jurul unor realități, și nu În jurul interpretărilor, așa cum sugerează autorul. Expresivitatea involuntară a autoportretului provine - după cum anticipam - tot din refuzul interpretării. Chiar dacă În final acel eu prin mine conține Întregul „program al imaginarului”, el ajunge să vorbească mai mult despre text, decât despre autor. Desprins de formidabila capcană a presiunii subiectivității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
provin dintr-o percepție piezișă a realității. Insignifianța realului prin comparație cu ficțiunea creează, În acest caz, un teren al derapării, o strategie a alunecării dintr-un plan În altul. O strategie inconștientă, de cele mai multe ori, Însă nu lipsită de expresivitate și semnificație. Fărâmițări și fragmentări Că subzistă, În toate aceste tipuri de jurnale, un anumit aleatorism e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
escale În drumul „ficționalizării” unei realități adeseori lipsită de spectaculozitate. În final, ca o Însumare a tuturor acestor eșecuri, viața scriitorului va deveni biografia unui personaj fictiv, greu de recunoscut chiar pentru cel care scrie. După cum se știe, există o expresivitate involuntară a oricărui text, o ieșire de sub control a imaginii pe care, cu obstinație, vrea să o propună. În laborator Pentru o Întreagă categorie de autori, jurnalul intim e locul În care se produce transformarea „reprezentării-idee” În „ființă fictivă”24
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
una din caracteristici, intimitatea (bătaia scurtă a privirii și a gândului), dar nu și subiectivitatea. Pe de altă parte, având o dată și o istorie proprii, eul revine și nuanțează ceea ce ritmul confesiunii retezase și ocultase: expansiunea ființei. Dar și a expresivității acestei ființe. Intimitatea și subiectivitatea conotează, În proporții diferite, desuetul. Moliciunea romantică nu acoperă, Însă, decât un aspect al jurnalului. Părțile nevăzute, albul nescris al paginii se revendică unei alte tradiții: a interiorității și a tainicului, a secretului de primă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din același punct, aspirând doar la fragmentarismul viziunii. Cel care ține un jurnal optează Între a fi istoricul propriului său trecut, transcriindu-și ramificațiile experienței de viață, a afla diagnosticul, trăsăturile unui caracter sau a extrage, din adâncurile inconștientului, exemplele expresivității ființei. Discursul analizant este o construcție, un faire, pentru că spunerea, ca act al confesiunii, nu rămâne niciodată fără efect 29. Chiar dacă efectul riscă să ne scape: actul confesiv face trimiteri directe la ființă. Spre deosebire de alte discursuri, neconcentrate asupra ființei și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autoarea ne arată, de fapt, cum se construiește identitatea socială a românilor, pornind de la lecția de istorie din școala primară, gimnaziu sau liceu. Aceasta este "didactica apartenenței", un titlu cum nu se poate mai potrivit, pentru o carte scrisă cu expresivitate și talent. Poate cea mai importantă concluzie care se desprinde din studiul de față este aceea că istoria savantă, scrisă de profesioniști, nu este capabilă, în cele din urmă, să își subordoneze didactica istorică. Dimpotrivă, istoria de manual are propria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este introdusă verbal (cf. Calbris, D. Porcher 1989: 187-188). O relație sentimentală degradantă, de pildă, va fi figurată prin gestul atingerii gîtului ca imposibilitate de a mai "înghiți" ceva. Deținînd informația esențială, gestul rematic (predicativ) are și avantajul rapidității și expresivității (cf. supra metafora înghițirii). Temă (verbală) Remă (gestuală) Și după șase luni pacientul n-a mai fost (figurare transversală a secerii morții) Restul l-am aruncat Dacă în aceste exemple tema și rema actualizează conținutul mesajului, în numeroase alte situații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
G. Calbris, D. Porcher 1989: 199) Gestul se înscrie într-un parcurs semiotic infinit permițînd în egală măsură concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de avertizare, ordin și ostensiune), dar și expresivitatea mesajului. Gestul permite trecerea de la accepțiunea concretă și figurată la cea abstractă a cuvîntului atît în plan sincronic (metaforă, locuțiune figurată), cît și în plan diacronic (etimologia concretă a cuvîntului devenit abstract", G. Calbris, 1989: 209). Gestul poate ilustra în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de Marx, Nietzsche, Freud nu există decât printr-o scriitură care îl citește, îl interpretează, îl scrie, îl redublează"42) sau spațiu hieroglific al textului (cel care "modifică raportul sensului cu textul, transformă în mod radical datele reprezentării și ale expresivității"43) pentru a formula ideea că, de fapt, în afara lecturii nu există nici un text. Numai prin operația lecturii "textul se reîntoarce la text și propune o nouă lectură, o nouă scriitură", cum se întâmplă în operele parodice, exemple folosite de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
GULAG demonstrează, poate mai mult decât orice scriere a literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea literară este pusă în slujba transmiterii mesajului despre atrocitățile spațiului concentraționar, deoarece faptele nu se impun de la sine întotdeauna atenției. Forța mesajului soljenițian vine, în cea mai mare măsură, din nivelul artistic al scrierii, riguros construite, din originalitate, din profunzimea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a impus marca 253. (trad. a.) Criticul rus B. Lanin vede particularitatea mărturiei lui Soljenițîn în scriitura sa, care conferă mesajului transmis capacitatea de a impresiona. În ansamblul scrierilor despre lagăre, afirmă criticul, proza lui Soljenițîn se distinge printr-o expresivitate specială, întemeiată pe tradiția rusă orală, pe utilizarea unor cuvinte mai puțin cunoscute, chiar a expresiilor arhaice și a unor creații lexicale proprii: În Rusia, literatura lagărelor formează un corpus vast al celor mai interesante texte. Prin ce se deosebește
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
închisorile și lagărele prin care a trecut, Dicționarul limbii velicoruse realizat în patru volume de Vladimir Dal. Soljenițîn a prețuit mult această lucrare fundamentală a lexicografiei ruse din secolul al XIX-lea pentru capacitatea sa de reflectare a bogăției și expresivității limbii ruse338. Pe lângă toate acestea, Nerjin are statutul de deținut în șarașka, în anul 1949, ca și Soljenițîn, în același an. Vina pentru care a fost închis Nerjin este tocmai vina lui Soljenițîn, care și-a exprimat opinia că Stalin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
336 Philippe Lejeune, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Univers, București, 2000, p. 25. 337 Д. Панин, Любянка Экибастуз. Лагерные записки, Предисл. И. Паниной, Милосердие, Москва, 1990, c. 425. 338 Soljenițîn a demonstrat un interes deosebit și constant pentru expresivitatea limbii ruse. În plin secol XX, el a înțeles pericolul de sărăcire a limbii prin oficializare și prin apariția "limbii de lemn". Din acest motiv, a elaborat o lucrare pe care a numit-o Словарь языкового расширения (Dicționarul extensiei lingvistice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
luptă și rugându-se Dumnezeului lor, pentru a potoli setea și foamea comandantului și a întregii armate, iar pe de alta, datorită subiectivismului său filozofic, le lăuda buna intenție și simultan îi compătimea ironizând gesturile care aveau, în viziunea sa, expresivitatea unui pietism resemnat și a unui fanatism vulgar. Acele gesturi creștine, considerate parte a teatralității și dulcegăriilor, condamnate în Memorii, erau interpretate drept vicii ale sufletelor fără demnitate, atitudini ce îi ostraciza de stoici, bărbații cu adevărat virili. Contrar acestei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bun prilej de interacțiune, de afirmare a propriilor idei, opinii. A patra ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea resurselor creative și integrative. Am utilizat pentru atingerea obiectivului următoarele exerciții: a) „exercițiu de mimodramă”, prin care am urmărit: stimularea expresivității verbale și nonverbale; antrenarea capacităților empatice; trăirea unor stări afective pozitive. Tehnica utilizată a fost terapia prin mișcare. Le-am propus copiilor să formeze un cerc și fiecare, pe rând, a trebuit să prezinte celorlalți starea lui de moment, utilizând
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
lui de moment, utilizând mimica și pantomima. Efectele acestui exercițiu au fost: copiii au avut posibilitatea de a se transpune Într-un mod substitutiv În starea celuilalt; ei au experimentat o anumită stare și au asociat-o cu o anumită expresivitate corporală. Exercițiul a oferit copiilor posibilitatea realizării unui antrenament empatic dirijat care a avut avantajul validării unei experiențe empatice sigure, de calitate și Într-o unitate de timp scurtă. b) „exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
anumită expresivitate corporală. Exercițiul a oferit copiilor posibilitatea realizării unui antrenament empatic dirijat care a avut avantajul validării unei experiențe empatice sigure, de calitate și Într-o unitate de timp scurtă. b) „exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și creativității; dezvoltarea capacității de a oferi suport comprehensiv, empatic, stimulativ În relațiile interpersonale; confirmarea și stimularea În grup a asertivității, a importanței personale pentru ceilalți; realizarea proceselor de provocare și proiecție cu scopul producerii insighturilor restructurante. Tehnicile utilizate au
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
ședință a avut ca obiectiv autoreglarea și dezvoltarea personală. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivului: a) „exercițiu de sculptură corporală” prin care am urmărit: exersarea capacităților de autoexplorare; conștientizarea conexiunilor dintre anumite stări fiziologice și anumite stări psihologice; stimularea expresivității și creativității; antrenarea capacităților emaptice. Efectele obținute după aplicarea exercițiului au fost: atenția copilului a fost Îndreptată asupra propriului interior; acest exercițiu a continuat seria exercițiilor ce vizau obișnuirea copilului de a se autopercepe, de a se analiza, de a
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
continuat seria exercițiilor ce vizau obișnuirea copilului de a se autopercepe, de a se analiza, de a fi conștient de sine. b) „dans” a fost un exercițiu prin care am urmărit antrenarea comunicării senzoriale, descărcarea tensiunilor și reenergizarea organismului, stimularea expresivității corporale. Tehnica utilizată a fost terapia prin dans și mișcare. Efectele acestui exercițiu au fost: copiii au conștientizat ce simt ei atunci când sunt conduși de alții sau când Își afirmă propria autoritate. Altfel spus, și-au autoperceput reacțiile În situații
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
personale pentru ceilalți, a recunoașterii capacităților personale și a resurselor de care dispune fiecare. Acest lucru a dus la creșterea imaginii de sine, a spontaneității și la optimizarea capacităților relaționale. A noua ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea expresivității și creativității, autoafirmării și cooperării, capacităților empatice. Exercițiul utilizat pentru atingerea obiectivului a fost unul de imaginație și s-a desfășurat În felul următor: cu ochii Închiși, copiii au fost Îndrumați să-și imagineze țara minunată În care ar vrea
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
teme ale realității, • utilizarea complexității, a incertitudinii, a valorilor mobilizatoare, a valorilor estetice variate, a valorilor date de perspectivele așteptate, a modurilor de participare și angajare, • cuprinderea varietății experiențelor existențiale în situații și contexte reale, • recursul la formele vizuale de expresivitate, • urmărirea evoluțiilor și a proceselor de deconstrucție și reconstrucție, • introducerea de procese experimentale, • introducerea stilului variat de prezentare (critic, ironic, metaforic, autocritic, diferențiat). Paradigma postmodernistă propune un alt model actual de alternativă în reconceptualizarea curriculumului, esențial prin infuzarea acestor trăsături
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
The Village Holiday de David Wilkie, unde trăsăturile și gesturile trimit, în mod explicit, la emoțiile și trăirile personajelor. Un alt exemplu în acest sens este William Mulready care consideră că cele mai importante elemente picturale sunt povestea, personajele și expresivitatea imaginii. The Last In creează un contrast puternic între simbolurile disciplinare din spațiul didactic pictat și scena care apare în cadrul ferestrei. Thomas crede că acest tablou solicită într-un fel special lectura scenei în care copilul din stânga intră cu timiditate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
The Village Holiday de David Wilkie, unde trăsăturile și gesturile trimit, în mod explicit, la emoțiile și trăirile personajelor. Un alt exemplu în acest sens este William Mulready care consideră că cele mai importante elemente picturale sunt povestea, personajele și expresivitatea imaginii. The Last In creează un contrast puternic între simbolurile disciplinare din spațiul didactic pictat și scena care apare în cadrul ferestrei. Thomas crede că acest tablou solicită într-un fel special lectura scenei în care copilul din stânga intră cu timiditate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]