2,274 matches
-
omului și a libertăților fundamentale. Președintele Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 51/6.159 din 22 decembrie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. În privința criticilor de neconstituționalitate extrinseci, sunt invocate considerentele de principiu care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010 , apreciindu-se în final că "Guvernul nu este și nu poate fi o "putere legiuitoare"". În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie dispozițiile Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Totuși, din motivarea obiecției de neconstituționalitate se constată că aceasta vizează atât o critică de neconstituționalitate extrinsecă privind legea în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare, cât și o critică de neconstituționalitate intrinsecă ce privește, în special, prevederile art. 1 din aceeași lege. În consecință, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor art. 1 din
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
Uniunii Europene, precum și cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstituționalitate extrinsecă, iar, pe de altă parte, asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă a legii supuse controlului. Înainte de a proceda la analiza obiecției de neconstituționalitate, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție sub aspectul titularilor
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, întrucât aceasta a fost semnată de un număr de 53 de deputați. I. În privința criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține următoarele: Prin Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, într-un control a priori de constituționalitate care a vizat viitoarea Lege-cadru nr. 330
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
Ileana Moldovan, Constantin Niță, Damian Florea, Viorel Ștefan, Adrian Solomon, Florin-Costin Pâslaru, Dan Nica, Valeriu Ștefan Zgonea, Antonella Marinescu, Cristina Ileana Dumitrache, Gheorghe Ciocan și Lucreția Roșca. În motivarea obiecției de neconstituționalitate au fost aduse argumente care privesc atât neconstituționalitatea extrinsecă, cât și cea intrinsecă a Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. I. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată următoarele: 1. Autorii obiecției de neconstituționalitate apreciază că, în procesul de legiferare, a fost încălcat
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
Ciocan și Lucreția Roșca. În motivarea obiecției de neconstituționalitate au fost aduse argumente care privesc atât neconstituționalitatea extrinsecă, cât și cea intrinsecă a Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. I. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se arată următoarele: 1. Autorii obiecției de neconstituționalitate apreciază că, în procesul de legiferare, a fost încălcat art. 114 din Constituție, întrucât conținutul noii reglementări vine în contradicție cu Legea nr. 118/2010 , lege adoptată tot pe calea angajării răspunderii
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
neconstituționalitate. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie dispozițiile Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Totuși, din motivarea obiecției de neconstituționalitate, se constată că aceasta vizează atât o critică de neconstituționalitate extrinsecă privind legea în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare, cât și o critică de neconstituționalitate intrinsecă ce privește, în special, prevederile art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
privind dreptul la un nivel de trai decent, din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstituționalitate extrinsecă, iar, pe de altă parte, asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă a legii supuse controlului. Înainte de a proceda la analiza obiecției de neconstituționalitate, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție sub aspectul titularilor
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
de neconstituționalitate, Curtea constată că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) din Constituție sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, întrucât aceasta a fost semnată de un număr de 51 de deputați. I. În privința criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține următoarele: 1. Autorii obiecției de neconstituționalitate invocă în susținerea acesteia dispozițiile art. 114 alin. (3) teza finală din Constituție, însă Curtea observă că acestea vizează, în mod limitativ, situația în care Guvernul și-a angajat răspunderea asupra unui
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
Consiliul Economic și Social, Curtea constată că, prin solicitarea avizului, Guvernul a respectat prevederile constituționale ale art. 141, respectiv a ținut cont de caracterul de organ consultativ al acestui organism. În consecință, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată următoarele: 1. Înainte de a analiza constituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (2) și art. 37 alin. (1) și (3) din legea criticată, sub aspectul discriminării persoanelor care au calitatea de angajați în
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, care, de altfel, este "și opinia Consiliului Superior al Magistraturii". În sesizarea formulată, care face obiectul Dosarului nr. 4.735A/2010, sunt învederate următoarele motive de neconstituționalitate: 1. Cu privire la criticile de constituționalitate extrinsecă, autorii obiecției de neconstituționalitate susțin că Legea privind sistemul unitar de pensii publice este viciată de neconstituționalitate în ansamblu, întrucât adoptarea acesteia a fost realizată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) și art. 64 alin. (1) din Constituție, coroborate
DECIZIE nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) I. c) şi IV. e), art. 53 alin. (3) şi art. 196 lit. b), e), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228539_a_229868]
-
În primul rând, se arată că sesizarea depusă este tardivă, întrucât trebuia depusă până cel târziu pe data de 9 decembrie 2010, ora 24,00. În al doilea rând, se arată că excedează competenței Curții Constituționale analizarea criticii de neconstituționalitate extrinseci, întrucât o eventuală încălcare a Regulamentului Camerei Deputaților nu se constituie într-un motiv de neconstituționalitate. În al treilea rând, se arată că art. 53 alin. (3) din lege nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât are o
DECIZIE nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) I. c) şi IV. e), art. 53 alin. (3) şi art. 196 lit. b), e), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228539_a_229868]
-
sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. Ca observație generală, se arată că sesizarea nu a fost depusă în termenul de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , ci după expirarea acestuia. Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că soluționarea acesteia nu este de competența Curții Constituționale din moment ce critica vizează pretinse deficiențe care țin de modul de aplicare a Regulamentului Camerei Deputaților. Cu toate acestea, se arată că procedura legislativă s-a desfășurat în conformitate cu acesta, pe cale
DECIZIE nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) I. c) şi IV. e), art. 53 alin. (3) şi art. 196 lit. b), e), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228539_a_229868]
-
soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizările formulate, îl constituie dispozițiile Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Totuși, din motivarea obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea vizează atât o critică de neconstituționalitate extrinsecă privind legea în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare, cât și o critică de neconstituționalitate intrinsecă ce privește, în special, prevederile legale ale art. 6 alin. (1) I. c) și IV. e), ale art. 53 alin. (3) și ale
DECIZIE nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) I. c) şi IV. e), art. 53 alin. (3) şi art. 196 lit. b), e), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228539_a_229868]
-
general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea urmează a se pronunța, pe de o parte, asupra unor aspecte de ordin procedural ce se constituie în critici de neconstituționalitate extrinsecă, iar, pe de altă parte, asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă a legii supuse controlului. I. Totuși, înainte de a proceda la analiza obiecției de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: - obiecția de neconstituționalitate care face obiectul Dosarului nr. 4.717A/2010 îndeplinește condițiile
DECIZIE nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) I. c) şi IV. e), art. 53 alin. (3) şi art. 196 lit. b), e), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228539_a_229868]
-
sesizare a instanței constituționale, astfel încât nu există nicio sancțiune dacă aceștia sesizează instanța constituțională după expirarea acestora; în acest caz, așadar, esențial este ca legea să nu fi fost promulgată la momentul sesizării Curții Constituționale. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci formulate, Curtea observă că acestea vizează eventuale încălcări ale prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților în cadrul procedurii de legiferare. Or, Curtea constată că, prin Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din
DECIZIE nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) I. c) şi IV. e), art. 53 alin. (3) şi art. 196 lit. b), e), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228539_a_229868]
-
Legii nr. 221/2009 și că autoritățile române nu au acordat prioritate în aplicare prevederilor art. 104 din Tratatul de la Maastricht, ce impun statelor membre obligația de a evita deficitele publice excesive. De asemenea, sunt criticate din punct de vedere extrinsec dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010 , susținându-se că emiterea acestei ordonanțe de urgență s-a făcut cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 108 alin. (3) și ale art.
DECIZIE nr. 788*) din 16 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234446_a_235775]
-
a fost lipsit pe perioada suspendării din funcție și i se recunoaște vechimea în magistratură pentru această perioadă, iar pe perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă invocată, Curtea constată că, așa cum s-a reținut mai sus, prevederile de lege criticate, introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , nu afectează dreptul fundamental la muncă și, prin urmare, pretinsa încălcare
DECIZIE nr. 511 din 19 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233460_a_234789]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010 prin raportare la critici de neconstituționalitate similare cu cele invocate în prezenta cauză, respingând excepția de neconstituționalitate. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut - referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă - că susținerea potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție este neîntemeiată. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere
DECIZIE nr. 356 din 22 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233985_a_235314]
-
nu au fost săvârșite de beneficiarul dispozițiilor testamentare și nici nu au fost cunoscute de către acesta. ... Articolul 1039 Interpretarea testamentului (1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile și testamentului, în măsura în care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia. ... (2) Elementele extrinseci înscrisului testamentar pot fi folosite numai în măsura în care se sprijină pe cele intrinseci. ... (3) Legatul în favoarea creditorului nu este prezumat a fi făcut în compensația creanței sale. ... Secțiunea a 2-a Formele testamentului Articolul 1040 Formele testamentului ordinar Testamentul ordinar poate
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
ca cele folosite de ofertant, dacă din lege, din acordul părților, din practicile stabilite între acestea sau din alte asemenea împrejurări nu rezultă contrariul. ... Articolul 1201 Clauzele externe Dacă prin lege nu se prevede altfel, părțile sunt ținute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere. Articolul 1202 Clauzele standard (1) Sub rezerva prevederilor art. 1203, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și atunci când la încheierea contractului sunt utilizate clauze standard. ... (2) Sunt clauze standard stipulațiile stabilite în prealabil
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]
-
măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor alin. 3^1 al art. 315 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, în cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 , reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că au fost îndeplinite toate cerințele constituționale de emitere a ordonanței de urgență și că
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt criticate din punctul de vedere al neconstituționalității extrinseci, întrucât au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4) și (6) și ale art. 1 alin. (5). Față de aceste 3 principale critici, Curtea constată următoarele: I. Prin Decizia nr. 165 din 25 februarie 2010 , publicată în
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
de urgență a Guvernului nr. 59/2009 , prin care s-au modificat dispozițiile din Legea nr. 317/2004 referitoare la Inspecția judiciară, a avut ca scop asigurarea independenței inspectorilor judiciari și a eficientizării activității acestora. III. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 , Curtea constată că și acestea sunt neîntemeiate, deoarece, astfel cum este prevăzut în preambulul actului normativ criticat, acesta a fost adoptat, avându-se în vedere "necesitatea asigurării independenței inspectorilor judiciari și
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
statului, cum este autoritatea judecătorească, este evident că actul a fost adoptat cu înfrângerea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (6). 2. a) Dispozițiile Legii nr. 503/2002 , adoptată sub regimul constituțional anterior revizuirii Legii fundamentale, contravine din perspectiva viciilor extrinseci dispozițiilor art. 138 alin. (5) referitoare la obligația ca toate cheltuielile bugetare să fie însoțite de stabilirea sursei de finanțare, art. 79 alin. (1) referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ și art. 114 alin. (4) referitoare
DECIZIE nr. 94 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14, art. 15, art. 16, art. 91^1-91^3, art. 228 şi art. 262 din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Legii nr. 503/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi a dispoziţiilor art. 446 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230216_a_231545]