1,866 matches
-
le voi face rău." 4. Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus cîte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5. A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grînele Filistenilor, și a aprins astfel atît stogurile de snopi, cît și grîul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini. 6. Filistenii au zis: Cine a făcut lucrul acesta?" Li s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
firii lor descoperite celorlalți. În cadrul balului Manuela devine personajul reflector, martorul exterior al unei lumi ce reflectă asemeni unui glob de cristal multiple fațete în lumini felurite, ciudate. Emotivitatea eroinei sugrumă plăcerea visului, făcând imposibilă împlinirea plăcerii. Este asemeni unei făclii, combustia internă a actului secătuiește seva vieții, plăcerea balului va fi redusă de la timpul unei seri la clipa de emoție a începutului și atât, restul rămâne contemplare pasivă, conveniență, vânătoare de iluzii. De abia atmosfera balului o face să considere
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
dulce te-ai ivit Te stinge și te curmă Căci e demult de când am pus Inimei mele pază Și-i mult mai mult de când i-am spus Iubirei să nu crează. Și-i prea târziu să mai aprind Azi dragostei făclie Și-n mintea mea să mai aprind O dulce nebunie. Destul c-o clipă l-am iubit Și-o clipă i-am dus dorul; Te stingi vis cum te-ai ivit Stingându-mi și amorul. După ce era redată și poezia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
viața de zi cu zi. Astfel, artistul recreează realitatea dintr-o perspectivă ideal artistică; intenția sa nu este de a generaliza un anumit defect, ci de a atrage atenția celor care se regăsesc în rolurile din texte. Nuvela psihologică O făclie de Paște, a aceluiași autor, propune o analiză asupra relațiilor simbolice stabilite între aspecte ale fizionomiei umane și instinctualitatea/ bestialitatea ființei, ocultată după principiul echilibrului în inconștient, prin intermediul etalării acțiunilor și structurii socio-psihice a personajului Lombroso. În aceeași categorie conceptuală
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Deasupra doar stelele-și flutură-naltul, Rămân pe vecie damnatul prescris Cum nu e pe lume un altul... Mi-ești viața și moartea-mpreună, buchet, Eterna durere și zbuciumul veșnic Și nu mai știu chiar, de-s mirean sau ascet, Făclia ori brațul inertului sfeșnic... Dar simt cum otrava parfumului tău Mă-mbată mai mult decât vinul Și-alunec prin beznă, în funduri de hău, Vărsându-mi din suflet veninul...
MI-E?TI TOTUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83834_a_85159]
-
soneria care nu funcționa, mi-am înfășurat sufletul în singurătate ca pe-un cocon și-am așteptat metamorfoza. Am tot așteptat-o, n-a venit curînd. M-am întors la "bucuriile simple", în grădina mea cu păsărele mii și stele făclii. Mai toate plantele se uscaseră. Cîteva tufe bicisnice de regina nopții au rezistat. Și zorelele. Le-am ajutat să urce pe sfori și s-au ridicat. Citeam, dincolo de zidul de frunză și floare-albastră, înalt de cinci metri. Nu mă vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ion N.Oprea selectează din uriașul izvor de informații, cu o cumpănită migală.” - Lucian Vasiliu; „Cartea Dvs deschide minții noi ferestre de gândire și căutare, vă înalță și vă ține, fără îndoială, la loc de cinste pentru totdeauna. Ea alimentează făclia culturală ce arde permanent de sute de ani în acest colțișor al țării.” - Mihai Pop, fost profesor de limbă engleză la Liceul nr.2 din Rădăuți. Și lista aprecierilor ar mai putea continua pe multe pagini...și le veți întâlni
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
născut... — Nici io nu m-am născut în pușcărie... Lovit de o revelație, la auzul acestei discuții pe deplin lămuritoare, Isaia se desprinse din brațele Marchizei, neuitând să-și înșface butelca pe care o ridică deasupra capului, ca pe o făclie. — Să bem ! strigă, cu un glas lipsit de orice smerenie. Îi privi triumfător, apoi, amintindu-și, pentru o clipă, de bețivul cel trist, trăsăturile îi căzură, melancolice : Să bem ! repetă, deși era limpede, câtă vreme strângea gâtul sticlei doar pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o dușcă, lucrurile care nu sunt păreau să se înmulțească. La fel și pentru Puțică, care înțeleseră că, dacă priveau lumea cu patru ochi, vor trebui să se ducă tot ei după lumânări. Din ce găsiră, făcură, mai degrabă, niște făclii. Înfășurară cârpe și le muiară în resturile de păcură de prin bidoane. Isaia fu mulțumit, socotind că făcliile sunt chiar mai autentice decât lumânările, tot așa cum catedrala lor era mai înaltă decât altele. Apoi se înșirară în cortegiu. Puțică în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dacă priveau lumea cu patru ochi, vor trebui să se ducă tot ei după lumânări. Din ce găsiră, făcură, mai degrabă, niște făclii. Înfășurară cârpe și le muiară în resturile de păcură de prin bidoane. Isaia fu mulțumit, socotind că făcliile sunt chiar mai autentice decât lumânările, tot așa cum catedrala lor era mai înaltă decât altele. Apoi se înșirară în cortegiu. Puțică în față, cu prapurii, Calu și Pârnaie, mai vânjoși, luară în spate pendulul, după ce Isaia se convinsese că alegerea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ai zdrobit tot iadul. Grăbește-te, înviază ! Cerurile zvâcniră, coborî o boare de vânt. În dreptul clopotniței, niște table ruginite se loviră una de alta, ca niște chepenguri săltate. — Mi-e frică... șopti Marchiza, dar ceilalți, cu fețele alungite de luminile făcliilor, n-o luară în seamă. Le înțepeniseră genunchii și se mutau de pe unul pe altul. Magdalena se întinsese pe pământ, cuibărindu-se ca în pân tecul mamei. Lucică îi mângâia șuvițele lipite cu sudoare de fruntea fier binte. Puțică se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de gunoaie, pe de alta, te întrebai care sunt, cu adevărat, resturile : ceea ce se aruncă sau ceea ce rămâne ? Isaia făcu un semn, prapurii o luară înainte, apoi Iadeș răsuci, ca un derviș rotitor, fumurile de dinaintea lui. Sicriul și ceilalți, cu făcliile aprinse, porniră. Cântau „Sfinte Dumnezeule“ și, pe urmă, „Mergi la cer și te așază lângă Tatăl creator“. Cutia lungă a pendulului se făcu, parcă, mai grea. Pelerinii se înmulțiră, porțile cele mari, împărătești se deschiseră, popoarele care până atunci colcăiseră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în Ministerul Afacerilor Externe, îndeplinește funcția de director al Centrului Cultural Român din Budapesta (1996-1998), funcție pe care o reocupă prin concurs în anul 2002. Este doctor în filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza Discursul utopic (1999). Debutează la ziarul „Făclia” în 1960, fiind încă elev la liceu, iar editorial în 1966, cu volumul de proză SF Întâlnire cu meduza. În anul precedent obținuse Premiul pentru poezie oferit de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
În 1971, obține titlul de diplomat în arte, în urma absolvirii Facultății de critică de teatru, film și televiziune. Din 1991, a înființat Editura Orient-Occident, al cărui director este, publicând cu preponderență cărți de poezie. A debutat în 1960 în ziarul „Făclia hidrocentralei”, pentru a reveni apoi, în 1962, cu poezie și proză în „Luceafărul” și „Gazeta literară”. A publicat peste șaizeci de volume de traduceri în limba română (din poeți și prozatori armeni, georgieni, macedoneni, sârbi, bosniaci, muntenegreni, turci, chinezi, spanioli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
printr-un post de 10 zile, după care avea să fie condus de sacerdotul lui Isis spre interiorul templului ei, trecând pragul morții, înaintează printre toate elementele, adorând soarele și divinitățile. Îmbrăcat cu o mantie a cerului, albăstrie, având o făclie în mâini și o cunună pe cap, este prezentat comunității ca o imagine a divinității solare și sărbătorea ziua în care se renăscuse la o nouă viață. În fața simulacrului zeiței, recita o rugăciune entuziastă de mulțumire, prin care își asuma
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din anul 61, când poporul indignat și tumultuos s-a ridicat în apărarea celor 400 de sclavi condamnați la moarte drept represalii, pentru că unul dintre dânșii îl ucisese pe prefectul Romei, Pedanius Secundus, amenințând că va arunca cu pietre și făclii aprinse împotriva soldaților înșirați de-a lungul drumului pe care acei nefericiți se îndreptau spre locul supliciului, Nero a poruncit ca execuția în masă a creștinilor să aibă loc din prudență în Grădinile vaticane, din jurul palatului imperial, și în circ
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
doctrinei sale, după cum l-a preamărit și pe soldatul care a refuzat să se încoroneze. Nu este exclus ca acel incendiator să se fi inspirat în acțiunea sa, din aceste cuvinte prezente în Apologeticum: o singură noapte numai cu câteva făclii, ar fi putut înfăptui pe deplin răzbunarea, dacă ne-ar fi stat în putință să răspundem răului cu rău?. Ar fi lipsit de profunzime și chiar neistoric să nu observăm că incendierea palatului lui Dioclețian (februarie 303), are loc în timpul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a trecut prin cort și a dispărut. Pentru moment a rămas încremenit de uimire, dar îndată învingând orice teamă, a încredințat cele viitoare hotărârilor cerești (...). Și când a ieșit din cort, a văzut o dâră de lumină care, asemenea unei făclii aprinse, a căzut din cer brăzdând văzduhul și dispărând în beznă. Această lumină l-a umplut de spaimă, căci a socotit că este steaua lui Marte care i-a apărut în semn de amenințare. Între timp, palatul său a devenit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se duce acasă,/ când masa e un iaz foșnind de lumini,/ când paharele sunt păsări cântătoare./ Suflând în palma ta încremenită,/ să ți-o încălzesc cu sărutări,/ lumini de lebede să-și ia zborul/ din singuraticele lumânări" (Sărbătoare") Poetul ține făclia unei creații de substanță de-a lungul a patruzeci de ani de existență poetică, dimensionând lumea, adâncind motive și teme specifice poeziei contemporane. Poetul se identifică cu suferința întregii umanități: "N-am cunoscut decât vârtejul frunzelor/ Pe-o Europă cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
botezul. Se naște câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile toate/ și vin cu daruri câte un miel sugaci/ în zori pe cei departe de pe sate... și zilele și nopțile la rând/ trec și se sting ușor ca o făclie/ și iarăși Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
monologului interior. ION LUCA CARAGIALE (30 ianuarie 1852 8/9 iunie 1912) Opera Comedii: -1879 "O noapte furtunoasă", 1880 "Conul Leonida față cu Reacțiunea"; "O scrisoare pierdută", "D-ale carnavalului". Drame: "Năpasta". Proză: 1901"Momente și schițe"; "Nuvele" ("Păcat", "O făclie de Paște", "La hanul lui Mânjoală", "în vreme de văzboi", "Două loturi" etc). O scrisoare pierdutA (1884) I.L. Caragiale PERSONAJELE: ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea, C-am avut nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei Pe drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea mai frumoasă epopee pastorală din lume, o adevărată minunăție poetică” (Alecu Russo), „acea inspirațiune fără seamăn, acel suspin al brazilor și al izvoarelor din Carpați” (Mihai Eminescu). Fiind „cea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele mii/ și stele făclii". Ciobanul moldovean exprimă de fapt o concepție specific populară care prezintă moartea ca pe o contopire cu elementele naturii veșnice, ca pe o integrare în marele circuit universal. Prin moarte, omul nu dispare, ea fiind o continuare a existenței într-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre veșnicie, iar mândra "crăiasă", coborâtă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]