10,246 matches
-
de fată și o privi foarte de aproape. — Nu e rea indianca, spuse el. Cât a costat? — Nimic. Nu e a mea. — V-o cumpăr. — V-am spus că nu e a mea. Două bidoane de cafea, trei kile de făină și niște bocanci. — Vă repet că n-o pot vinde. Este sora lui Kano, un războinic yubani. Lucas își îndepărtă mâna pe care o întinsese deja spre sânii micuții. — Yubani? O femeie yubani? Tovarășii lui se apropiară și, împreună, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tramezzini - sandvișuri specific italienești servite ca gustare după-amiaza târziu și Însoțite de obicei de un pahar de vin (În ital. În orig.). Mestrino - comună În provincia italiană Padova din regiunea Veneto. Oraș din sudul Olandei. polenta - terci dens făcut din făină de porumb fiartă În apă; un fel de mămăligă (În ital. În orig.) Un pic, foarte puțin (În ital. În orig.). Intră (În ital. În orig.) Referire la transformarea substantivului „liaison“ (din „liaison officer“ - ofițer de legătură) În verbul „to
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
la bucătărie? gândi el. Dacă mi-l mănâncă bucătarul sau dacă scapă lingura de tocană pe el? Trebuie să-l duc în altă parte. Și Jester se îndreptă spre magazia castelului. Aici erau închise provizii de tot felul: saci cu făină, cu grâu și cu zahăr, butoaie cu suc, lăzi cu pere, mere, gutui și alte asemenea lucruri minunate. Am să las tortul în magazine, spuse Jester. E răcoare și nu se strică. Însă în împărăție mai locuia și un balaur
Jester şi Balaurul. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea-Ramona Căuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_668]
-
în ochi. A, de fapt, îmi pasă. Măcar acum, aș vrea un hamburger produs de cea mai mare corporație internațională imaginabilă, un hamburger cu un morman de brânză din plastic și cu ketchup, servit într-o chiflă pufoasă, făcută din făină albită într-un container de plastic care distruge stratul de ozon. —Vine imediat, a rânjit Hugo făcându-i semn chelnerului. Mai vrei ceva de băut? —Ești sigur că ai timp? Alice a răspuns zâmbetului lui Hugo cu un surâs timid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ciuleandră, lichidul din păhăruțe, pahare și căni se Întâlnea, dincolo de lumea de dinafară, introducându-se, Încet-Încet, și În acțiune, și, Înfierbântând atmosfera. Antreurile, fripturile, frigăruile, mititeii, care la tavă, care la cuptor, ori la grătar, curgeau, În guri, cum curge făina, la moară, nițel trepidant, dar, la fel de rapid și de fulgurant. Și unde nu a Început, ceva-ceva mai Încolo, și dansul. Un dănsoi, o-ho!, cât ontreagă frumusețe de ring, special pregătit, În acest scop, și muzicanții, din prepeleac, așa o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ai făcut? Cinci dolari? Opt? Nu vezi că ești patetic?! - Sunt patetic, am zis trist. Pentru că nu știu, si învăț fiecare lucru pe pielea mea. Și nu e ușor. Și nu vreau să merg la „moară” lui Dragan, să împrăștii făină. Nici nu mai sunt tânăr, să învăț să fur din magazine! Dar poate că totul a început atunci, în acea noapte - ultima noapte! - petrecută în Praga. - Ești sigur că te-ai ferit? Nu am pastile, nu ai folosit prezervativ. Să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
mie mi-a părut rău că nu l-am gustat totuși, aș fi băut cu mare plăcere „mostra” de vin pe care mi-o adusese. între timp, mîncînd, am descoperit ceva ciudat, și anume că sub crusta de ouă și făină, foarte gustoasă de altfel, nu se afla niciun fel de carne. Iar chelnerul întîrzia să aducă vinul. Fosta mea iubită din tinerețe îmi vorbea, dar eu nu o mai auzeam... De fapt, m-am simțit dintr-o dată vinovat că nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu fi auzit niciodată fîlfîiturile de aripi și cîrîiturile care veneau din baie ? Cum de nu le-au atras atenția toate pocnetele, ciupiturile și bufniturile provocate de porumbei cînd au răsturnat, de pe rafturile din bucătărie, pungile mele cu zahăr, cu făină albă și cu fasole ? sau cînd porumbeii au atacat pachetul de cafea pe care l-au tîrît de colo-colo timp de ore și ore pînă cînd să reușească să-l perforeze, să-l rupă, să-l facă fîșii... Cu cîtă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
adunaseră în aceeași încăpere, pe canapea și pe scaune, de-a lungul pereților, și priveau ca la un spectacol. Din când în când, deschidea ușa cu o curiozitate avidă, lipsită G. Călinescu de orice rușine, Marina, plină pe mâini de făină, așa cum ieșise din bucătăria casei vecine. Simion, cu ochii exaltați, slăbit și cu barbă crescută în săgeată, ședea la masă și sorbea lacom dintr-o ceașcă cu lapte. După ce sfârși de băut, privi în fundul ceștii, mirosi, apoi zise: - Aici a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
plină de căruțe pentru pâine. Mătușa Agripina era sora mamei lui și era măritată după un brutar. Toată curtea era proprietatea ei, și el se juca cu copiii Agripinei, verii lui, ascunzîndu-se prin unele odăi care slujeau ca depozit de făină și grâu. Lucrătorii le dădeau voie să intre în sala unde dospea aluatul, și le făceau mici pâini pentru fiecare. Lui Stănică i se păru chiar că miroase a cuptor. "Te pomenești, gândi el, că a luat cineva brutăria și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deschis niște podețe. Înăuntrul tranșeelor i-a pus fermecătoarea de au îngropat, tot din doi în doi metri, camioane cu turtoaie de farmece, cât căpățânile de verze. Vineții, drămuite cu otravă de viperă, slănină de înecat, scârboșenii murate, tăvălite prin făină să nu se deschege... Călca inamicul de care se ferește Nicoloaica și pentru care și-a scobit șanțurile pe vreun turtoi. O dată îi despica și puterea turtoiului, ăluia, de sus până jos, pielea burții ca pe-o surcică... Dădea inamicul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pește. Ce e drept, e drept. Nu-i plăcea. Papa Secund îi dojenea pe toți, dar atunci Diavolul i-a asmuțit chiar pe câțiva dintre cei împăciuitori catolici să ridice brațul asupra lui. Să-L suprime, să-L tăvălească prin făina asasinatului politic... - De ce naționalitate era Diavolul ăsta? Era rus? Era sîrb? Era neamț sau englez? - Și-și... Diavolul poartă întotdeauna naționalitatea acoliților săi. Iar aceștia, ca furnicile, erau împrăștiați peste tot. Încercaseră de mai multe ori. 233 CEI ȘAPTE REGI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu vei fi refuzat. Dacă împrejurările sânt inadecvate, și eventuala mea gafă, monumentală, îți propun să trecem sub tăcere această chestiune." - Vai de mine, nechibzuitul, ce putea să-i treacă prin minte, șopti, împurpurîndu-se toată, sub masca ei ca de făină, Cocondy. Iar aviatoarea, plasîndu-și, ca pe un pistolet, unul dintre interminabilele ei arătătoare la tâmplă, clănțăni șmecherește din buze, ca pentru a celebra că favoritul său rămăsese, și în fața morții, același șarmant țăcănit. - "Terțio: O ultimă dădăceală. Grija comună a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
șăgalnică, sora cea suplă. Trei la sută... - ...Din Produsul Național Brut, confirmă binedispus muzicianul. - Jocuri, care fiind făcute, un singur aspect ar mai rămâne de definitivat. - Este absolut necesar? se interesă, cu o voce neutră, Cocondy, dar sub silozul de făină se făcu pământie la față. - Dragă, viața debutează ca un film documentar. Se dezvoltă ca un film de aventuri. Și se încheie ca o melodramă... Să tragem, de câte ori avem prilejul la timp, cortina peste melodramă. - Melodramele n-ar putea fi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cal, cu stele de alamă; cafea cu bobul cât gândacul, prăjită și mirosind frumos, rahat tăiat felii, cu nuci la mijloc; portocale în foiță; pâini rumene, cuțite de oțel cu prăsele de sidef; plăcintă julită; covrigi, clești, săpun, munți de făină, rachiuri și sticle, tot ce voiai și nu voiai. Dăduse soarele, și zăpada de pe acoperișurile prăvăliilor începuse să se topească. Mulțimea se înghesuia pe trotuarele late, oamenii vorbeau tare, strigîndu-se. Intrară în câteva locuri. Dădeau bună ziua și hăinarul îi poftea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că-i bine, tu zi la fel. Zice el că-i rău, rău este! Nu-l încontra! Mușteriul tău, stăpânul tău! Mai aduci vorba, încerci: "Mă nea cutare, dacă v-aș căra eu și niște zahăr pentru copilași, acadele, ba făină, că n-aveți, nițel mălai, pastrama, ce nu trebuie la casa omului? Sare, borș, să facă nevasta, aici e aici!" De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cumpărat materialul și într-o săptămână Matei i-a dat gata rafturile. Banii câștigați tot la negustor în tejghea au rămas. I-a băut cu Spiridon și cu Chirică. Pe urmă cârciumarul a plecat la târguit, a umplut prăvălia cu făină și cu mălai, a cumpărat salam și zahăr, calupi de săpun, drojdie de bere, luminări de seu galben, o terezie cum trebuie și a scris și o firmă nouă: COLONIALE ȘI DELICATESE. La Stere. A așezat-o pe o rână
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
așezat-o pe o rână a casei, să se vadă de departe. Au aflat vecinii, lucrătorii, gunoierii și lăptarii. Iar s-au pus pe vorbă. Se întindea negustorul. Cu încetul, muierile s-au apropiat de rafturile vopsite proaspăt, au privit făina și zahărul și au început să cumpere. Se apropia Pastele și prăvălia se golise. Stere a tocmit un camion, -la umplut și iar a îndopat rafturile. Îi plăcea și Linei să aibă de toate, să cântărească, să țină socoteli cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu toate că le știa pe fiecare după nume. Se înmulțiseră, mereu soseau oameni noi, și drumurile gropii lui Ouatu se lățeau. Unii trăgeau spre rampă, își 105 așterneau cum puteau. După trei zile intrau în prăvălia lui Stere și-i cereau făină pe datorie. Carnetul negustorului se umplea de linii și de semne. La leafă plăteau până la ultimul leu, se mirau de cât aveau să dea, cârciumarul îi încărca dintr-un condei, nu le venea să-i zică, de frică să nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vegheau, neosteniți, ochi curioși. Jos, la intrare, se afla brutăria proprietarului, domnul Bică-Jumate, o sală lungă cit un vagon de tren, cu trei cuptoare. Printr-o ușă, intrai într-o încăpere cu pereții acoperiți de rafturi șubrezite. Mirosea greu, a făină acrită. Înăuntru, despuiați până la brâu, roboteau lucrători, cu fețele albite, slabi și palizi, purtând pe cap scufe de pânză, să nu-și pârlească părul la dogoarea cuptoarelor, în care ardea un foc neostenit. Jupânul cobora pe la trei, când încă nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aducând totodată fiecare din ei câte - o comoară de istorii, de povești, de noutăți, astfel încît podul moarei era mai mult o piață de târg decât streșina unei case. Adeseori, neștiut de nimeni, ședeam și eu pe-un sac de făină, cu luleaua aprinsă și cu pălăria lăsată pe ochi, în chicotele fetelor, în poveștile bătrânilor, în înjurăturile bărbaților, în scârțâitura amorțită, însă dulce a unei vioare vechi, pe care un țigan bătrân o făcea să răsune când vesel, când plâns
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și glumeț... or că acuși se usucă ca țârul și devine un om lung, cu ochii clipitori și mici, îmbrăcat în straie lungi negre... or că i se îmflă corpul și i se subțiază picioarele, de pare un sac de făină pus pe două fuse subțiri... Apoi simți că se contrage repede, repede și devine un grăunte mic în mijlocul unui gălbenuș de ou... Prin albuș el vede numai de jur împrejur coaja oului și [se] zvârcolește ca o furnicuță în centrul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de la o tufă de flori la cealaltă un pod de diamant la mirele ce șade departe - pe altă tufă - s-aducă nuntașii, un cârd întreg de musculițe albastre ca oțelul... furnicile sânt servitori, căci aduc saci albi cu miere și făină, ba țin câte o iarbă în gură, cu care să apere de razele soarelui capul miresei. Clopoțeii albaștri a florilor sună de liturghie, albinele cântă ca lăutari, bondarul în veșmânt de catifea murmură pe nas ca un popă bătrân, {EminescuOpVII
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
215 Capcana nr. 39: Atunci când nu Înțelegi că toți managerii sunt lideri ai dezvoltării 215 Capcana nr. 40: Atunci când nu Înțelegi importanța evaluării performanțelor 220 Capcana nr. 41: Atunci când nu Înțelegi că micromanagementul e „scump la tărâțe și ieftin la făină” 224 Capcana nr. 42: Atunci când nu Înțelegi că printre responsabilitățile managerului se numără și cea de a face munca plăcută 228 Capcana nr. 43: Atunci când nu Îți instruiești angajații 233 10. Planificarea 239 Capcana nr. 44: Atunci când nu stabilești obiective
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nu stabiliți obiective și provocări care să aibă sens, procesul va eșua În scopul său de a asigura o cale spre succes. Capcana nr. 41tc " Capcana nr. 41" Atunci când nu Înțelegi că micromanagementul e „scump la tărâțe și ieftin la făină”tc "Atunci când nu Înțelegi că micromanagementul e „scump la tărâțe și ieftin la făină”" „Cel mai bun director executiv este cel care are Înțelepciunea de a alege oameni potriviți pentru a face ce le cere și puterea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]