3,990 matches
-
ar ajuta la echilibrarea ecosistemelor forestiere, dar ar reduce de asemenea, și eroziunea solului, ar preveni alunecările de teren și inundațiile iar, în același timp, ar încuraja turismul. Pădurile trebuie populate cu specii de copaci mai puțin vulnerabile (de exemplu, fag în zonele joase de munte și gorun în zonele joase de deal). Este necesar ca speciile de copaci rezistente la schimbări climatice să reziste și la noile tipuri de dăunători. De asemenea, Directiva 2003/87/CE, modificată și completată, indică
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
trebuință ca <pe> toată împregiurimea izvoarelor de la Aron Vodă și de la Șapte Oameni [...] să se planteze cu copaci de acel fel, care, după a lor însușire, trag umezelile de hrană mai mult din atmosferă decât din pământ, precum este nucul, fagul, mesteacănul, teiul, paltinul, alunul ș.a."17, măsură prin care, după opinia sa, s-ar fi asigurat un spor de debit de cel puțin o treime față de capacitatea de atunci a izvoarelor. Dar, chiar dacă a fost împărtășită în principiu de guvern
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deosebite puncturi" (însemnate pe harta anexată memoriului) a unor bogate resurse de minereu ce ar fi asigurat, după opinia sa, o producție anuală de circa 30.000 de cântare (aproximativ 1.704 tone) de fier14, cum și întinsele păduri de fag, care, printr-o exploatare rațională, puteau asigura combustibilul necesar pentru cel puțin două astfel de "băi", cu o capacitate anuală de producție de 5 până la 60.000 de cântare. Aceste două elemente, minereul de fier și combustibilul, la care adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de ars este crinul mai bun decât toate celelante soiuri de brazi; cărbunii lui se protimisesc la vărsătorii și băi înaintea celor de fag ș.a. Coaja lui se întrebuințează la dubitul pieilor și la boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
crinului este potrivit un pământ alcătuit din lut, năsip și țărnă neagră, însă el crește îndeobștie în orice feli de pământ, până și în cel slab, unde pot crește și alte soiuri de brad și alți arbori frunzoși, precum: stejarul, fagul ș.a., numai poziția să nu fie pre umedă și stâncoasă. O neapărată condiție este ca locul de pădure ce are a se sămăna cu crini, înainte de sămănare, să se pregătească după cuviință. Această pregătire însă este feliurită, după cum vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu putrezesc și care, întrebuințându-să, ar îndestula două băi, spre scoaterea anuală a cel puțân de 50-60 mii cântară, adică peste 2 1/2 milioane ocă de f<i>er. După o răpide cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și acele de brad nu aduc monastirei mai mare folos; b) pentru că așăzarea și lucrarea unei băi de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se repezi la Păunaș, îl ridică din albie, îl puse în poală și, prin ușa din fund, țâșni în grădină. Se strecură pe lângă grajd, ajunse pe Măriuca și pe Vlad și, târându-i după ea, începu să urce coasta din fag în fag". Ascensiunea este marcată, de la bun început, de obstacole aparent insurmontabile: Cărarea pe care o apucase Agripina era cea mai scurtă, dar și cea mai anevoioasă. [...] era o cărare cumplită, care scotea sufletul din om, pas cu pas, după
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la Păunaș, îl ridică din albie, îl puse în poală și, prin ușa din fund, țâșni în grădină. Se strecură pe lângă grajd, ajunse pe Măriuca și pe Vlad și, târându-i după ea, începu să urce coasta din fag în fag". Ascensiunea este marcată, de la bun început, de obstacole aparent insurmontabile: Cărarea pe care o apucase Agripina era cea mai scurtă, dar și cea mai anevoioasă. [...] era o cărare cumplită, care scotea sufletul din om, pas cu pas, după zvârliturile Iablanicioarei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
caiete și carton (3) - Iuster Beniamin, Societatea „Hârtia”R. Sehmid & C. Damian (1921) și Moise Igner; fabrici de pungi și carton (2) - Societatea Anonimă „Hârtia” - R. Schmidt - și Andrei Vrasti; fabrici de cherestea (6) - Societatea „Bicazul”delegat Felder Iosef, Societatea „Fagul”delegați Aaron Simon, Samuel și Filip Ziff, Societatea „Moliftul” Herșcovici & Filderman, Societatea „Traian” (1920), Societatea „Atlas” (1919) și fabrica deținută de Ștrul Kendler (1918); fabrică de hârtie - „Letea”; fabrică de site - Ivanciuc Stanislav; fabrică de bere și malț - Ozias Herșcovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sunt reprezentate cele nouă muze în pitorești costume naționale românești. Dacă știam mai dinainte, veneam și eu în costum de ciobănaș, cu trei fluiere, unul de soc ce zice cu foc, unul de os ce zice frumos și unul de fag ce zice cu drag. Apollo național.") pentru a concluziona că "suburbanii Bucureștiului au colaborat, natural și involuntar, cu geniul înnăscut al lui Caragiale"; poate că de aici decurge și ostilitatea vădită pe care o manifestă Caragiale în perceperea mediului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nu mai puțin greu ne-a fost să aflăm din ce veac s-au așezat aici românii? De unde și când au venit ei aici, știindu-se că doar cu un veac și jumătate În urmă codrii seculari de brad și fag se Întindeau până aproape un kilometru de apa Mureșului. Venind ungurii pe Valea Mureșului În amonte, nu sau stabilit aici cu oastea lor de ocupație din care făceau parte secuii, ci au căutat locuri mai deschise și pământuri mai mănoase
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ianoș Bordemisza. Teren intravilan era doar o suprafață de 344 iugăre din care, pământ arător 219 iugăre iar fânaț 392 iugăre. Rentabilitatea era disproporționată față de munca depusă iar fâneața se obținea prin defrișarea pădurilor. Erau pe atunci păduri nesfârșite de fag și de brad și luminișuri foarte puține. Pădurile erau atât de Întinse Încât nu era nici o restricție În tăierea lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul era pe atunci un izvor de venituri. De n-ar fi apa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timp de noapte. Nu de răul vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste animale trebuiau să trăiască cu ceva. La colibă, În fața
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o mistuie aproape În totalitate după care Își Încetează activitatea. Peste numai doi ani Începe să producă aici placaj un Combinat de prelucrare a lemnului de care gălăuțenii erau mândrii fiindcă era trecut și În manualele școlare. Materia primă fiind fagul, acesta era adus aici mai ales de prin nordul țării, ceea ce În mod firesc ducea la creșterea prețului de cost al produsului finit. Cu toate acestea economiștii spuneau că Întreprinderea lucrează pe profit. Într-o localitate care avea aproape două mii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
apartamente erau ocupate de salariații acestui combinat. Era un pas spre urbanizare. Din sat se recrutează elevi pentru o școală de meserii, care să pregătească viitorii specialiști În industria lemnului. Doar că Într-o zonă a bradului materia primă era fagul. Din mers, s-ar fi putut reprofila combinatul fără să se piardă locurile de muncă. Nu s-a vrut, sau n-am avut oameni de decizie care să reprofileze din mers combinatul? Cred că și una și alta dintre opinii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
desțăraților. Satul Giurgioana e astăzi ca o femeie despletită (doar câteva case ... vechi) cu colții sărăciei răsărind dintre văioagele cu salcâmi (leagănul albinelor și legendelor), dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul acesta, „aroma” unui trecut răzeșesc, pentru că, sigur, n-a fost vreodată moșie boierească deși, se spune că boierul Giurgioneanu a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
întoarcă zdrobit de întristare în Rodopele natal de pe coamele munților Haemus. Primii care i-au ascultat trista cîntare au fost copacii din imediata apropiere, fiecare adunîndu-se după neam și fire: ... stejarul cel cu frunză semeață și teiul cel moale și fagul Și feciorelnicul laur, plăpînzii aluni, apoi frasini Buni pentru suliți, venit-au de față. În alt pasaj din același text ovidian aflăm că, la cîntarea lui Orfeu, păsările și fiarele pădurii s-au alăturat arborilor constituind o unitate însuflețită: Astfel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
s-or strînge; Floierița mea, La cap să mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd vîntul a sufla, Floira-mi zicea, Oile-mi venea. Pe mormînt s-or plînge Cu lacrimi de sînge; Iar la cap să-mi puneți Fluieraș de fag, Mult zice cu drag, Fluieraș de os, Mult zice duios, Fluieraș de soc, Mult zice cu foc. Este o variantă a modului de așezare a celor două obiecte consacrate: fluierul la cap, lancea la picioare. Păstorul le folosește pe amîndouă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
stînga, nici la picioare. Să presupunem că momentul lancei trecuse. Exemplele par să ilustreze situația mai veche, „de substrat”, cum ar spune Ion Taloș. Alte exemple, de fapt marea majoritate, actualizează și întăresc aspectele religiozității: Și să mă îngroape La fagul cel mare, În mijloc de cale. Și-n loc de cruciță Puneți flueriță. Cînd vîntul băcea-re Floira zicea-re, Oile veneau Pe mormînt plîngeau; În loc de cruciță, Dalba flueriță. Cînd vîntu o bace, Fluera zicea-re, Oile veneare, Pe mormînt plîngea-re. Crucea și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ajungi cu prăjina la nas; dar să știți că mai sunt și excepții, adică șefi buni, umani, care încearcă să se apropie de umilii slujbași, ascultându-le doleanțele și ajutându-i la nevoie; de, am putea spune că pădurea are fagi și stejari falnici, dar și uscături Pensionarii normali, nu cei cu pensia de multe zeci de sute de lei, care au și slugi în casă, când o primesc, nu vorbesc, ci doar o cântăresc în palmă și se gândesc că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
soarele la răsărit sau la apus le crește umbrele lungindu-le în continuarea cenușiului penelor, de par arătări de basm. Iarna aci vântoasele se întețesc măturând și viscolind zăpezile. Dinspre Vlăsia o să poruncească să aducă lemn curat de stejar și fag, că, cine știe, poate o să aibă cândva răgaz să vină și iarna pe aci. Cafele, narghilele, șerbeturi și dulcețuri fură pe loc aduse. Apoi, chisele de cleștar, a căror transparență lăsa vederii culorile de ambră ale dulceților de caise, rozul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vă așezați voi fetele la rând să beți mai întâi agheasmă și starețul vă miruia și vă frângea bucățele de busuioc pe care le băgați în sân ca să aveți noroc la măritiș. Apoi ne așezam să mâncăm la umbră de fagi și, dacă nu ar fi fost sfinția sa, am fi ținut-o așa până seara. Dar ne zorea să isprăvim că mai era mult până la Câmpulung. — Câmpul lui Lung, așa îi spunea sfinția sa, că era de prin părțile Sibiului și-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
măreață, îi pierise frica aceea care-i paralizase simțurile când crezuse că ieromonahul este nebun, acum știa că nu este. Aerul rece avea o transparență neobișnuită și luna plină i se părea atât de aproape încât se mira că vârfurile fagilor nu o ating. Probabil că acesta este ceasul când se prinde roua de ierburi, gândi el. Cu pulpa piciorului stâng simțea bătaia inimii căluțului de munte și sufletul i se umplu de duioșie pentru animalul ascultător care-l purta. Nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ele decât tăind alei capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de fiecare parte a văii; scăldătorii se rătăcesc pe alei răcoroase mărginite de cireși, de carpeni mici, de stejari, de fagi, în mijlocul unei vegetații luxuriante. Mai sus, brazii și alte varietăți de conifere acoperă aceste bolți cu întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele blocuri îngrămădite pe vârful înzăpezit al munților. Din loc în loc se găsesc bănci, pavilioane, vile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]