3,497 matches
-
de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat, întrucât nu stăpâneau teritorii întinse și se bucurau, în schimb, de o mare faimă, nu aveau de ce să se teamă prea mult de căpitanii lor; dar atunci când stăpânirea lor s-a mărit, ceea ce s-a întâmplat pe vremea lui Carmagnola, ei și au dat seama pentru prima oară de greșeala pe care o făcuseră
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a ajuns aproape în întregime în mâinile Bisericii și ale câtorva republici, dar, întrucât nici preoții aceia și nici cetățenii nu erau obișnuiți să mânuiască armele, ei au început să angajeze străini în solda lor. Cel dintâi care a făcut faima acestui fel de armate a fost Alberigo de Conio, din Romagna. Din școala lui au coborât, între alții, Braccio și Sforza, care au fost, în vremea lor, adevărații stăpâni ai Italiei. După aceștia au venit toți ceilalți care, până în vremurile
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în primul rând, rolul infanteriei, pentru a-și asigura lor înșiși toată gloria victoriilor. Au procedat în felul acesta deoarece, neavând un stat al lor și trăind doar din meșteșugul armelor, o infanterie puțin numeroasă nu putea să le aducă faimă, iar una numeroasă le era o povară, pentru că nu aveau de unde să-i dea de mâncare. Iată de ce s-au mărginit la cavalerie, care, fiind alcătuită dintr-un număr de oameni potrivit de mare, putea să fie bine hrănită și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a părut că dau de bănuit, că sunt necredincioase și primejdioase, așa încât le a distrus, rămânând doar cu armatele lui proprii. Și nu este greu de observat deosebirea care există între cele două feluri de armate, dacă ne gândim că faima militară a ducelui, atunci când îi avea alături numai pe francezi sau pe oamenii lui Orsini și Vitelli, a fost alta decât aceea pe care și-a dobândit-o atunci când a rămas cu soldații lui și s-a bizuit numai pe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu l ar duce la aceasta, să se ferească de ele, dacă-i este cu putință. Dacă aceasta nu este posibil, să se lase în voia lor fără prea multă grijă. De asemenea, să nu-i pese dacă va merita faima rea a acelor păcate fără de care i-ar fi greu să păstreze statul; căci, dacă cercetăm lucrurile cu atenție, vom observa că unele scopuri, care ni se arată a fi virtuoase, ne-ar duce la pieire dacă le-am urmări
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
dăunătoare. Într-adevăr, dacă o practici în mod chibzuit și așa cum trebuie, nimeni nu va ști despre această însușire a ta și nici nu vei înlătura reputația rușinoasă a contrariului ei. De aceea, dacă vrei să-ți păstrezi între oameni faima de om darnic, nu va trebui să lași deoparte nici un fel de măreție costisitoare; într-atâta încât un principe de felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfârșit, dacă va voi să-și păstreze
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu va trebui să lași deoparte nici un fel de măreție costisitoare; într-atâta încât un principe de felul acesta va ajunge să-și cheltuiască bogăția cu asemenea lucruri, iar la sfârșit, dacă va voi să-și păstreze și mai departe faima de om darnic, va fi nevoit să apese nespus de greu asupra poporului, împovărându-l cu biruri, și va face tot ceea ce se poate face pentru a obține bani. Lucrul acesta va aduce însă cu sine ura tot mai mare
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe prea puțini, îl va face să vadă îndată efectele nemulțumirii poporului și, la cea dintâi primejdie, puterea lui se va clătina. Dacă însă își dă seama de ceea ce se întâmplă și vrea să se schimbe, își atrage pe loc faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa fel încât ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa fel încât ea să fie cunoscută, fără ca aceasta să nu-i dăuneze. Iată de ce, dacă este prudent, nu trebuie să-i pese de faima de om meschin pe care și-ar face-o, deoarece, cu vremea, oamenii îl vor socoti tot mai darnic, întrucât vor vedea că, făcând economie, îi ajung veniturile pe care le are, că se poate apăra împotriva celui care pornește
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
aceia cărora nu le dă nimic, și care sunt puțini. În vremurile noastre, am văzut că au înfăptuit lucruri mari doar aceia care au fost socotiți zgârciți, pe când ceilalți au fost nimiciți. Papa Iuliu II, după ce s-a folosit de faima dărniciei pentru a ajunge pe tronul papal, nu s-a mai gândit apoi nici o clipă s-o păstreze pentru a putea purta războaie. Regele de azi al Franței a întreprins războaie nenumărate, fără a pune biruri noi pe supușii săi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
atâtea victorii. Așadar, pentru a nu trebui să-și jefuiască supușii, pentru a putea să se apere, pentru a nu ajunge sărac și disprețuit, pentru a nu fi nevoit să devină lacom, principele nu trebuie să fie nicidecum îngrijorat de faima de zgârcit pe care și-ar face o. Acesta este unul dintre viciile care-i îngăduie să domnească. Iar, dacă cineva ar spune, dimpotrivă, că Cezar a ajuns împărat prin dărnicia lui și că mulți alții au urcat treptele măririi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Întradevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi, așa cum au făcut Cirus, Cezar și Alexandru. Faptul de a risipi bunurile altora nu ți micșorează faima, ci, dimpotrivă, îți aduce mai multă glorie; singurul lucru care îți dăunează este acela de a cheltui din banii tăi. Nu există altceva care să se consume singur atât de mult, ca dărnicia; într-adevăr, o practici, și în același
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
trebuie să se ferească, este tocmai acela de a nu fi disprețuit și urât, iar dărnicia te duce și la una, și la cealaltă. Prin urmare: este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgârcit, care îți creează o faimă proastă, dar lipsită de ură, decât să vrei să-ți câștigi faima de om darnic și, pentru aceasta, s-o dobândești pe aceea de om lacom și jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atât dezonoarea, cât și ura oamenilor. CAPITOLUL
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și urât, iar dărnicia te duce și la una, și la cealaltă. Prin urmare: este mai înțelept să-ți păstrezi reputația de om zgârcit, care îți creează o faimă proastă, dar lipsită de ură, decât să vrei să-ți câștigi faima de om darnic și, pentru aceasta, s-o dobândești pe aceea de om lacom și jefuitor, ceea ce va însemna pentru tine atât dezonoarea, cât și ura oamenilor. CAPITOLUL XVII DESPRE CRUZIME ȘI MIlă ȘI DACĂ ESTE MAl BINE SĂ FII
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
milos decât poporul florentin, care, pentru a nu fi acuzat de cruzime, a lăsat ca Pistoia să fie distrusă. Astfel, un principe nu trebuie să fie îngrijorat dacă, pentru a-și ține, supușii strâns uniți și credincioși lui, își creează faima de om crud. Într-adevăr, vor fi de ajuns numai câteva exemple de cruzime, pentru ca el să se dovedească a fi în realitate mai milos decât aceia care, din prea mare milă, lasă să se dezvolte liber dezordinile, care, la
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
la omoruri și la jaf. Fapte de acest fel fac rău unei colectivități întregi, în timp ce condamnările ordonate de un principe ating numai un singur om. Și este mult mai greu pentru un principe nou, decât pentru oricare altul, să evite faima de om crud, deoarece statele noi sunt pline de primejdii. Virgiliu spune, într-adevăr, prin gura Didonei: Cu toate acestea, el nu trebuie să dea ușor crezare acuzațiilor sau să treacă prea repede la acțiune, și nici să se sperie
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
vărsa sânge sunt mai rare, și ele trec mai repede. Dar, când un principe este în fruntea armatelor și are sub comanda lui un număr mare de soldați, atunci, mai ales, nu trebuie să-i pese în nici un fel de faima cruzimii lui, căci armatele n-au fost niciodată strâns unite și gata de acțiune dacă nu au avut în fruntea lor oameni care să se bucure de această faimă. Între faptele demne de admirație ale lui Hanibal, se numără și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
mai ales, nu trebuie să-i pese în nici un fel de faima cruzimii lui, căci armatele n-au fost niciodată strâns unite și gata de acțiune dacă nu au avut în fruntea lor oameni care să se bucure de această faimă. Între faptele demne de admirație ale lui Hanibal, se numără și aceasta. Deși armata lui era foarte mare, fiind alcătuită din nenumărate neamuri amestecate, și deși el a purtato să lupte pe pământuri străine, nu s-a ivit totuși niciodată
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
atunci când cineva a vrut să-l scuze în fața Senatului, a spus că există mulți oameni care știu mai bine să nu greșească ei înșiși decât să pedepsească greșelile altora. Acest fel de a se purta ar fi micșorat cu timpul faimă și gloria lui Scipio, dacă el, păstrând puterea, ar fi avut mai departe aceeași conduită. Fiind însă sub conducerea Senatului, această însușire dăunătoare nu numai că nu s-a mai arătat, dar s-a dovedit a fi spre gloria lui
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să propovăduiască mereu pacea și credința, dar în schimb este cel mai mare dușman și al uneia, și al celeilalte; atât una, cât și cealaltă, dacă le-ar fi respectat, l-ar fi făcut să-și piardă de mult și faima, și puterea. CAPITOLUL XIX ÎN CE FEL TREBUIE SĂ NE FERIM DE A MERITA DISPREȚUL ȘI URA Dar, întrucât n-am vorbit decât despre însușirile cele mai însemnate dintre acelea pe care le-am numit mai sus, vreau să tratez
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de aceasta ca de o stâncă în mijlocul mării și să-și dea silința că faptele lui să dovedească măreție, curaj, gravitate și forță. În ceea ce privește chestiunile particulare ale supușilor săi, hotărârea lui să fie irevocabilă, iar el să-și creeze o faimă atât de mare, încât nimeni să nu se gândească să-l înșele sau să-l inducă abil în eroare. Principele care face să se nască în jurul lui această stimă își câștigă un mare renume, și nu este ușor să uneltești
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ei, la rândul lor, să obțină o soldă îndoită și să și satisfacă din plin lăcomia și cruzimea. Se întâmpla astfel că împărații care, nici prin firea lor și nici prin felul de a guverna, nu se bucurau de o faimă prea mare, așa încât să poată ține în frâu și poporul, și soldații, își pierdeau întotdeauna domnia; iar cei mai mulți dintre ei, aceia, mai ales, care ajungeau să ocupe tronul ca oameni noi, când își dădeau seama cât este de greu să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
o favoare cu totul deosebită din partea supușilor lor, căutau să câștige mai curând adeziunea soldaților decât pe aceea a poporului, lucru care li se dovedea apoi mai mult sau mai puțin folositor, după cum fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați. Cauzele mai sus arătate au făcut ca Marcus, Pertinax și Alexandru, care au dus o viață modestă, au iubit dreptatea, au fost dușmani ai oricărei cruzimi și plini de omenie și blânzi, să aibă, cu toate acestea, în afară de
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fost temut și respectat de fiecare, iar soldații lui nu l-au urât Nu se va mira deci observând că, deși era cel dintâi din neamul lui care ajunsese principe, știuse totuși să guverneze un imperiu atât de întins. Întradevăr, faima lui foarte mare l-a apărat întotdeauna de ura pe care popoarele ar fi putut s-o aibă împotriva lui, din cauza jafurilor pe care le săvârșea. Dar Antoninus, fiul lui, a fost și el un om cu însușiri deosebite, care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
care era prea bine cunoscut tuturor și care-l făcea să fie foarte disprețuit de oricine); al doilea, că la începutul domniei lui tot amânase să se ducă la Roma și să ia în stăpânire tronul imperial, ceea ce îi crease faima de om foarte crud, deoarece săvârșise prin mijlocirea prefecților lui o sumedenie de crime la Roma și în celelalte părți ale imperiului. Lumea îl disprețuia deci foarte mult, pentru că se trăgea dintr-un neam mic, după cum tot ea îl ura
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]