2,721 matches
-
fi mimesis-ul - dintre artă și viață, șterge granița dintre arta cică înaltă și cea populară amestecând sadomasochismul cu Schubert, plus că își bate capul de la o poștă cu Lacan și Foucault (asta promit să detaliez) și defamiliarizează la greu. Dacă feministele s-au plâns adesea că filmele îngroapă conexiunea dintre mamă și fiică în favoarea promovării vechiului scenariu oedipian, Pianista scoate maternitatea de la naftalină. Dar exclusiv aspectele negative, deci mama e puțin cam falică - voila Lacan. Există la un moment dat chiar
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
în film este sexul, scenele erotice sau chiar hard porn, pentru că von Trier nu se dă în lături de la nimic. O Joe tânără (Stacy Martin) care nu-și refuză nimic, care nu „iartă” nimic, aflată uneori în competiție cu alte feministe furioase pare să supraliciteze permanent o disponibilitate totală. În cele din urmă, într-un vast network libidinal, Joe își selectează partenerii printr-un coup de dés, care, vorba lui Mallarmé, jamais n’abolira le hazard, ba dimpotrivă. În funcție de tragerea la
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud, Adler, dar și Karl Menninger, Paul Schidler și feministe contemporane, miza grea a cărții este însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care autorul pare s-o presupună ca fiind de la sine înțeleasă inițial. Răspunsul la aceste întrebări ne e oferit cumva pe ocolite, mai întîi sub forma unei
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
de Martin Wincler, care joacă pe omofonia cuvîntului din original (avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel paradoxal, care crește prea mult, dar într-un climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat), ceea ce îl împinge la o căutare îndelungată a unui adevărat acasă. Iată, așadar, că poveștile Mamei Gîsca scrise de Charles Perrault sînt mereu scrise și rescrise, după cum cerea academicianul de odinioară, în noi maniere, tot mai
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
grea problemă". Lui Ludwig Wittgenstein i se pare că Weininger greșește enorm, dar fascinant, și recomandă călduros cartea lui G. E. Austin. Această faimă de "carte-neadevărată-care-trebuie-neapărat-citită" nu face decât să incite o dată mai mult, chiar și în cercurile feminine ori feministe, printre cititoarele perseverente aflându-se Lou Andreas-Salomé ori Rosa Mayreder (care și furnizează o replică la Sex și caracter prin Critica feminității). Influența geniului decedat la 23 de ani nu cunoaște de altfel limite disciplinare, acoperind domeniile și numele cele
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este tot o semnalizare a interiorității. Mi-am pus, în treacăt, întrebarea cum ar fi citit Simmel, în acest volum, de către feministele vremii noastre, si cred ca raspunsul nu i-ar amenință cu nimic finețea speculativa a analizei și raționalitatea sobra, dar supla, a argumentației. Eseurile din Cultura filozofica sînt un exercițiu de gîndire agreabil și totodată complicat, adică tot ce putea
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada interbelică (Hortensia Papadat-Bengescu, desigur, dar
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Irina Marin Cine spunea că feminismul și-a pierdut actualitatea, că a fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluții în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în științele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluții în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în științele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel, cartea consemnează o nouă etapă în evoluția sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel, cartea consemnează o nouă etapă în evoluția sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe și capacitatea lor de a impulsiona alte domenii. Așa cum autoarea însăși precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe și capacitatea lor de a impulsiona alte domenii. Așa cum autoarea însăși precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele Simonei de Beauvoir ("nu ne naștem, ci devenim femei," spunea reprezentanta
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele Simonei de Beauvoir ("nu ne naștem, ci devenim femei," spunea reprezentanta feminismului francez), pentru ideea că genul, departe de a fi un dat natural, constituie un statut mult mai complex decât am
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
femei, care îi perturbau concluziile. Informațiile despre femei sunt codificate de autor ca anomalii, devianțe ce nu necesită explicații teoretice." Ineditul lucrării de față îl constituie capitolul consacrat contextelor românești, în care autoarea oferă o privire de ansamblu asupra manifestărilor feministe și preocupărilor de gen în țara noastră. Dacă unele domenii precum filosofia și chiar istoria s-au dovedit mai permeabile, sociologia a fost ceva mai reticentă, primind cu mai multă dificultate influxul de nou. Autoarea semnalează lipsa literaturii de specialitate
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
recunosc a fi avut legături extraconjugale (sau, mă rog, cu alte femei decât titulara postului), în timp ce doar 18% dintre femei sunt dispuse la o astfel de mărturisire. Nu cunoaștem compoziția sexuală a grupului de studioși de la Richmond și nici opinia feministelor. Tot științific a fost explicată frecvența cazurilor de autism, boala pe care o joacă atât de extraordinar Dustin Hoffman în filmul Rain Man. Cercetători de la Cornell University din New York au făcut o analiză pe copii născuți între 1987 și 1999
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
Cronicar Dușmanul feministei - femeia? În primul număr, triplu, din acest an al revistei EUPHORION își spun părerea despre feminism și feminitate scriitoare și scriitori. (Paranteză: în Jurnalul literar nr. 3-6, Paul Goma n-are nici o îndoială că în românește e "urîtă și greșită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
fără sfială și sfâșietor de tandru. Porți tandrețea ca pe cătușe la mâini. Majoritatea poeților de azi își ascund vulnerabilitatea. La fel ca Ruth Fainlight, o arăți tuturor dar o și depășești. Ai o voce puternică în poem. Te consideri feministă? Când i-am spus lui Ruth Fainlight că nu cred că e feministă, n-a fost tocmai încântată. M-a contrazis. Nu cred că ești feministă. Sau ești? E.F. Sunt multe feluri de feminism. Eu sunt de fapt o pre-feministă
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Majoritatea poeților de azi își ascund vulnerabilitatea. La fel ca Ruth Fainlight, o arăți tuturor dar o și depășești. Ai o voce puternică în poem. Te consideri feministă? Când i-am spus lui Ruth Fainlight că nu cred că e feministă, n-a fost tocmai încântată. M-a contrazis. Nu cred că ești feministă. Sau ești? E.F. Sunt multe feluri de feminism. Eu sunt de fapt o pre-feministă. În seria mea de studenți de la Cambridge am fost singura femeie care a
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
arăți tuturor dar o și depășești. Ai o voce puternică în poem. Te consideri feministă? Când i-am spus lui Ruth Fainlight că nu cred că e feministă, n-a fost tocmai încântată. M-a contrazis. Nu cred că ești feministă. Sau ești? E.F. Sunt multe feluri de feminism. Eu sunt de fapt o pre-feministă. În seria mea de studenți de la Cambridge am fost singura femeie care a continuat să lucreze și după ce s-a măritat și a făcut copii. Întotdeauna
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
domestice și a trebuit să plătesc o femeie la curățenie. Munca, însă, nu mi-a dat o independență față de soțul meu, nici când am fost, financiar vorbind, cot la cot cu el. În anii '70 m-a ajutat mult mișcarea feministă, în special un grup de scriitoare care lucrau la revista Emmei Tenant Bananas, cum ar fi Angela Carter, cu care am fost prietenă. Dar majoritatea romanelor mele descriu lupta pentru respectul de sine care e subminat de dorința jalnică a
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
coregrafe, câteva chiar debutante. O discriminare pozitivă, ca să folosesc un termen de strictă actualitate. Inițial, au fost multe voci sceptice, chiar din rândul coregrafelor. Dar la discuția finală, la care moderator a fost Laura Grünberg, președinte ANA (Societatea de analize feministe), sociologă, coordonator al programelor UNESCO-CEPEX, chiar vocile sceptice au declarat că Festivalul a fost o reușită, arătând, în același timp, că spectrul preocupărilor tematice și al mijloacelor de expresie este mult mai larg decât se contura până acum. Coordonatoarea proiectului
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
sau "delicatețea" de-a nu-ți păsa de treaba altuia ne face, pe fiecare, să le tolerăm vinovat. Cum să stea altfel lucrurile cu "stăpînii" în casa lor, cărora (aproape) totul le este permis? Două relatări, nu de pe poziții pronunțat feministe, ci pur și simplu cu intuiția normalității în relațiile "din casă" scriu Bianca Felseghi și Anamaria Ștețco. Stilul este acela de "anchetă" socială, cu ace de ironie ascunse sub covor. Tot acolo rămîn, în "pîsla" unei lașe "adaptări", și cele mai multe
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
bărbații și femeile sunt mult mai asemănători decât ne-am imaginat. Autor: Roberta Cautiș O nouă lucrare psihologică, Bărbații, Femeile și Dormitorul, are scopul de a schimba percepția populară cu privire la diferențele de gen, în ceea ce privește sexualitatea. Mai multe dintre site-urile feministe, mai mari, s-au arătat încântate de noua lucrare psihologică, intitulată Bărbații, Femeile și Dormitorul. "Știința confirmă ceea ce feministele au spus dintotdeauna", a declarat Feministing triumfător. "Toate acele mituri despre diferențele înnăscute de gen, atunci când vine vorba de sex, sunt
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
Femeile și Dormitorul, are scopul de a schimba percepția populară cu privire la diferențele de gen, în ceea ce privește sexualitatea. Mai multe dintre site-urile feministe, mai mari, s-au arătat încântate de noua lucrare psihologică, intitulată Bărbații, Femeile și Dormitorul. "Știința confirmă ceea ce feministele au spus dintotdeauna", a declarat Feministing triumfător. "Toate acele mituri despre diferențele înnăscute de gen, atunci când vine vorba de sex, sunt total neadevărate", a mai adăugat blogul feminist, potrivit . Psihologul Terri Conley și echipa ei au fost cadrele didactice responsabile
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]