63,117 matches
-
raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen", fenomen extins în română prin sufixare, cînd se pornește de la prenume masculine - Călin/Calina, Adam/Adama, Filip/Filipa - sau prin derivare regresiva, cînd se pornește de la feminine: Brîndus, Corin, Isabel, Ortans etc. - formate de la Brîndușa, Corina, Isabela, Ortansa. Amploarea fenomenului e
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
gen", fenomen extins în română prin sufixare, cînd se pornește de la prenume masculine - Călin/Calina, Adam/Adama, Filip/Filipa - sau prin derivare regresiva, cînd se pornește de la feminine: Brîndus, Corin, Isabel, Ortans etc. - formate de la Brîndușa, Corina, Isabela, Ortansa. Amploarea fenomenului e pusă în legătură cu tradițiile onomastice de atribuire a numelui - după cel al unor rude de sînge sau al nașilor. Derivarea moționala a unor forme feminine de la numele de familie e un fenomen inexistent în unele limbi, oficializat în altele (rusă
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
etc. - formate de la Brîndușa, Corina, Isabela, Ortansa. Amploarea fenomenului e pusă în legătură cu tradițiile onomastice de atribuire a numelui - după cel al unor rude de sînge sau al nașilor. Derivarea moționala a unor forme feminine de la numele de familie e un fenomen inexistent în unele limbi, oficializat în altele (rusă, cehă) - dar care la noi, cu toată varietatea sufixelor de care dispune (a se vedea exemplele Ianuloaia, Davideasca, Papadopolina, Grăurita etc.) a rămas vechi și popular. Citatele literare atestă forme destul de rare
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
serioasă care se respectă. Este, în afară oricărei discuții, un produs al civilizației americane. Acesta este concertul celor trei soprane, un veritabil show imaginat și realizat de impresarul Tibor Rudas, sponsorizat de Bancă Comercială Română. Poate fi privit drept un fenomen în plan social, dar poate fi observat și din perspectiva unei opțiuni culturale artistice ce operează în acest sfârșit de secol, pentru un eșantion semnificativ al populației. Este segmentul de populație format din cei grăbiți, stresați de grijile marilor afaceri
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
starea actuală a studiilor dintr-un domeniu. Sintezele sînt greu de făcut, mai ales că, dacă sînt adevărate sinteze și nu inutile compilații, au întotdeauna la bază o idee nouă, un nou mod de a vedea și de a ierarhiza fenomenele studiate. A apărut, recent, o carte care oferă un adevărat model de echilibru în concepție și în prezentare, reușind să combine rigoarea științifică și stilul accesibil, să asocieze spiritul de sinteză cu propunerea unei noi perspective. Volumul, intitulat De la latină
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
comparației romanice. O istorie a limbii române în context romanic, bazată pe confruntarea permanentă a evoluțiilor din română cu cele ale limbilor și chiar ale dialectelor romanice (inovații, convergente, diferențe) are avantajul de a face să se vadă altfel importantă fenomenelor interne, relațiile dintre ele. Faptul că un element latin s-a păstrat sau nu în română capătă altă semnificație dacă e judecat prin raportare la păstrarea, dispariția sau transformarea să în celelalte limbi romanice. E evident că o perspectivă mai
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
oral al dezvoltării limbii române. Discursul limpede articulat al cărții are și un dublu mesaj de subtext pentru specialiști: amintindu-le romaniștilor că nu pot izola interpretările lor de contextul romanic - si romaniștilor că nu se pot lipsi, în discuția fenomenelor din celelalte limbi romanice, de exemplele oferite de română. Chiar dacă par evidente, aceste condiții nu sînt din păcate totdeauna respectate în cercetările lingvistice.
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
parcurg aproape în paralel cu versiunea românească apărută la Editură Univers, în traducerea Angelei Martin. Originalul, avut sub ochi nu a făcut să pălească nici amintirea primei traduceri, nici lectură celei de față. Înainte de a ne vorbi despre calitatea acestora, fenomenul respectiv ne spune un lucru esențial despre scriitura romanesca a lui Mendoza. Efectul scontat aici nu depinde de procedee afectând palierul - ca să zic așa - ămicro-stilistică, adică al cuvântului, sintagmei sau, cel mult, al propoziției. Virtuțile la acest nivel (atunci când există
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Z. Ornea Am scris în ultima vreme despre cîteva cărți de istoriografie românească elaborate de istorici străini. Acești exegeți, interesați de fenomenul românesc, aduc în investigațiile lor nu numai alte, mai potrivite, metodologii dar o altă perspectivă, evident mai detașata și cîteodată comparatista, care schimbă liniile și suprafețele. Rezultatele sînt, adesea, mai bune decît cele obținute de istoricii români, chiar dacă, aceștia, din
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
aceștia, din străinătate, nu lucrează pe izvoare primare, selectate și interpretate critic, ci pe cele puse la dispoziție de istoricii din țară și chiar pe cărțile lor. Dl Stephen Fischer-Galati este unul dintre acești istorici din străinătate permanent interesat de fenomenul românesc. De fapt, d-sa e născut în România, a făcut aici liceul și a plecat în S.U.A., a studiat istoria a devenit profesor la importante universități din țară de adopție (Este exact cazul Irinei Livezeanu, autoarea cărții Cultură și
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
să e pasionanta. Dacă am înțeles-o eu bine, ea nu încearcă atît să reconstituie o viziune asupra unei lumi oricum apuse, aparținînd celor care au trăit în ea, ci mai curînd un parcurs de semnificații și rosturi ale unui fenomen foarte general, gestul, insistînd asupra felului în care acesta dezvăluie o structură internă, altminteri poate insesizabila, a culturii occidentale. Schmitt mărturisește, pe parcursul volumului, nedumeriri alături de descoperiri, nu doar ale sale personale, ci ale cercetătorilor la modul general: povestiri cu mai
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
că inventar. Ceea ce nu a existat însă deloc a fost un dicționar general de artă care să cuprindă acele informații care privesc noțiunile artistice, tehnicile, motivele, stilurile ș.a.m.d., fără de care nici învățămîntul artistic nu este posibil, nici înțelegerea fenomenului nu este corectă și nici informația intelectuală, pur și simplu, nu funcționează cum trebuie. Acest gol imens din literatura noastră despre arta, dar și din cultura noastră, în ansamblul ei, a fost umplut în ultimii ani printr-un efort al
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
ne trăim adormiți o bună parte din viață." * Omul de stiință Constantin Bălăceanu Stolnici nu strivește, cum ne-am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din ultimele decenii. Avansează și o ipoteză proprie: "probabil, visul este reflectarea în conștiința omului care doarme a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
o fațadă, acceptabilă din punct de vedere al normelor culturale, în spatele căreia se ascunde adevăratul conținut al visului - conținutul latent - sau dorințele inconștiente." Deși, în plan clinic, interpretarea viselor și-a pierdut azi din importantă, în planul psihanalizei aplicate la fenomenele culturii visul continuă să funcționeze ca o paradigmă: Asemeni visului, orice produs cultural are un conținut manifest și un conținut latent, întotdeauna mesajul conștient al operei fiind dublat de un mesaj inconștient". * Scriitorii prezenți în Dilemă viselor sînt de două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
al Comisiei de Învățămînt din Cameră, ca răspunzînd de Universitate din partea S.R.I. Ofițerul dorea informații precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de a
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
ieri, în spirit national-comunist, antioccidental și nedemocratic. De aici pornește tot răul. Rapoartele S.R.I. la care am avut acces, în anii din urmă, în Parlament, bunăoară, sînt concepute și redactate în același limbaj securistic de altădată, vădesc aceeași înțelegere a fenomenelor sociale, politice sau culturale și denotă aceeași confuzie de preocupări că și înainte de 1989.
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
ei sînt în antiteza; înțeleg prin "imanenta" unei opere faptul de a constă într-un anumit tip de obiect, iar după ce l-am perceput, descris și studiat, mai rămîne de studiat felul în care opera depășește, trece dincolo de acest obiect, fenomen pe care îl numesc transcendență, (acesta este, de altfel, sensul etimologic și prim al cuvîntului transcendență). De exemplu, o operă literară rezidă într-un text și aceasta este imanenta ei, dar ea depășește acest text, în sensul că, bunăoară, putem
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
treaba are..."), decat împreună cu unul șters, chiar dacă e cel real. În plus, real nu e decât prezentul în clipa când devine trecut, trecutul, pe masura ce înaintează îndepărtându-se de noi, devine tot mai asemănător viitorului, adică proiectului, proiecției. Aș numi acest fenomen "dialectica trecutului", dacă n-ar fi vorba de un simplu fapt comercial, având ca scop vopsirea cine stie cărei ciori și vinderea ei că papagal, transformarea ei în marfă, adică. Ajunși la marfă, să observăm că acest cuvânt a înlocuit
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
și intermediarului, ci la o explicitare, poetica în bună măsură, ce-i drept, a mecanismului care declanșează nostalgia. Printr-o asemenea preocupare pentru cazuistica și semiologia nostalgiei, Jankélévitch are ceva în comun, evident inconștient, cu cei mai "profesioniști" cercetători ai fenomenului: medicii secolelor trecute, al VIII-lea și al XIX-lea, care diagnosticau drept grav bolnav de nostalgie pe oricine dovedea anumite simptome: o privire rătăcita și tristă, puls slab și neregulat, sau dimpotrivă, prea intens, lipsa de pofta de mîncare
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
ale literaturii anglo-saxone - cum ar fi, bunăoară, Londra lui Defoe, Dickens și T.S. Eliot, Dublin-ul lui Joyce sau New York-ul descris de Dos Passos - este dimensiunea fantasmagorica, ireala, rezultată parțial din încălecarea Europei cu Asia, translația Europa/Asia este un fenomen firesc, fie că se desfășoară pe coordonate geografice, istorice sau literare. Îl repeta și în Versetele Satanice, unde oferă o imagine neobișnuită a Londrei indienizate, transformată într-un Bombay al Europei. În ultimul său roman însă, translația este direcționată invers
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
istorice sau literare. Îl repeta și în Versetele Satanice, unde oferă o imagine neobișnuită a Londrei indienizate, transformată într-un Bombay al Europei. În ultimul său roman însă, translația este direcționată invers. Europa este transportată în Asia și adaptată acolo. Fenomenul se datorează în bună măsură eroului indian, de origine mauro-portughezo-spaniolă, ai cărui strămoși, pe de o parte descendenți ai ultimului sultan maur, Boabdil, pe de alta, ai lui Vasco da Gamă, ajung cândva în India. În plus, spiritul orașului Bombay
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi A apărut, în ultima vreme, o cultură a străzii, care nu mai poate fi calificată, peiorativ, ca "suburbana". Au apărut foarte multe formații în muzică "ușoară?) românească. Fenomenul a devenit evident-exploziv începând cu sezonul estival trecut, când nu numai tinerii au remarcat o schimbare radicală în peisajul sonor. Schimbare care merită semnalată, cel puțin în câteva caracteristici ale sale. Noile melodii aduc un val de mare autenticitate a
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
împotriva regimului fascist al lui Ceaușescu". Vorbind de la tribuna, am spus că nu Ceaușescu a creat regimul, ci regimul l-a creat pe Ceaușescu. Timp de cîteva luni am cutreierat orașele Italiei, chemat de asociații culturale, școli, universități, să explic fenomenul revoluției românești. Am publicat o serie de articole în cotidianul catolic "Avvenire", combătînd ideea lansată de denigratori, precum că revoluția n-ar fi fost decît o farsă sinistra. Le-am replicat că dacă ei consideră moartea atîtor tineri uciși de
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
această "trezire a conștiințelor" de care vorbiți? - Avem obsesia întoarcerii României în Europa, după o absență de aproape o jumătate de secol. Dar în care Europa? Față de cea de acum cinzeci de ani, în Europa de astăzi se produce un fenomen de trezire spirituală, mai ales în rîndurile tineretului, care nu există atunci cînd noi am fost azvîrliți la periferia Asiei - fenomen necunoscut la noi, pe care intelectualii noștri l-ar putea promova, ajutînd cu siguranta la redresarea morală a țarii
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
secol. Dar în care Europa? Față de cea de acum cinzeci de ani, în Europa de astăzi se produce un fenomen de trezire spirituală, mai ales în rîndurile tineretului, care nu există atunci cînd noi am fost azvîrliți la periferia Asiei - fenomen necunoscut la noi, pe care intelectualii noștri l-ar putea promova, ajutînd cu siguranta la redresarea morală a țarii. Am expus tema pe treizeci de pagini, am trimis textul, dar mi s-a răspuns că nu este ce trebuie. Mai
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]