2,253 matches
-
epocii romantice, primirea are loc În cadrul unui peisaj marcat de prospețimea naturii sălbatice, specifică munților și văilor pitorești din Apuseni. În dimineața zilei de 21 iulie 1852, Împăratul este Întâmpinat la Dealul Mare, Între Băița și Brad, de trei tinere fermecătoare, Îmbrăcate În costum național românesc, care oferă tânărului monarh buchete de flori și rostesc un cuvânt de bun venit În limba germană. Cele trei fete, fiicele protopopului greco-catolic Mihali XE "Mihali" , din Zlatna, erau renumite În tot Ardealul pentru frumusețea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avea pe lângă trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe Împăratul că soția Îi este Însărcinată. Crivățul a venit Însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit de fermecătoarea lui nevastă nădejdea de-acasă. Neștiind ce-nseamnă acest lucru, Împăratul este de acord. Peste puțin timp, după ce-au făcut pace, nevasta naște un dolofan leit ta-su: frumos și vioi de-ți era dragă lumea să te uiți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de cei trei feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care se dovedește milostiv cu o babă, de fapt, Împărăteasa (mare fermecătoare strigoaie, Îngheța apa În blid În postul Sf. Petru) care, În chip de cerșetoare, a Încercat firea copiilor. După ce-și alege calul cel mai rău și armele cel mai puțin strălucitoare, băiatul primește trei daruri strălucitoare ca soarele de la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gură o linguriță de ceai în care înmuiasem o bucată de madlenă. Dar chiar în clipa în care înghițitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar ce se petrecea în mine. O plăcere fermecătoare mă cuprinsese, mă izolase, fără să am noțiunea a ceea ce o pricinuise făcând în același timp ca vicisitudinile vieții să-mi devină indiferente, dezastrele inofesive, scurtimea ei iluzorie, în același chip în care operează dragostea, când te simte umplut cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
culoare. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 82 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Lumină, soare și senin Vestesc în viers fermecător Acele cânturi ce ne vin Din depărtatul arzător. Acele păsări ce se duc Spre sud cu gândul călător. Lumină, soare și senin Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mare (1963) ; Străinul, Comoara din Vadul Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966) ; Diminețile unui băiat cuminte, Dacii, Un film cu o fată fermecătoare, Maiorul și moartea, Castelanii, Meandre, Amprenta, Subteranul (1967) ; Gioconda fără surâs, Columna (1968) ; Căldura (1969) ; Reconstituirea, Simpaticul domn R, Canarul și viscolul, B.D. intră în acțiune (1970) Evoluții cinematografice Începutul deceniului 7 înregistrează ultimele filme în care Armata Roșie și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a adevăratei realizări în viață. Mândrie (1961), urmat de Post‑restant (1961), Omul de lângă tine (1962), La vârsta dragostei (1963) deschid ciclul „filmelor cu ingineri”, cum le vor numi Radu Cosașu și Lucian Bratu în Un film cu o fată fermecătoare (1967). Trama este simplă și întotdeauna aceeași : un inginer tânăr vine cu o idee, un proiect, o inovație care se izbește de rezistența la nou a unor tovarăși. Invariabil, oamenii muncii, în frunte cu secretarul de partid, îl sprijină pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
culturală a lagărului socialist sub semnul Moscovei. Doar trei filme, dintr-un total de 164 realizate în deceniul 7, au fost considerate „cu probleme” și au fost retrase de la difuzare de către autoritățile culturale de partid : Un film cu o fată fermecătoare (1967), Meandre (1967), Reconstituirea (1970). Privit în ansamblu, deceniul e marcat de o scădere numerică semnificativă a filmelor de propagandă, fiind, în schimb, mult mai numeroase decât în deceniul precedent comediile ușoare, mai mult sau mai puțin muzicale, Nu vreau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să recurgem la o asemenea problematică, aceasta înseamnă snobism. Deplângând absența marilor teme, marilor momente ale „uriașei revoluții” în filmele de actualitate, tov. Paul Niculescu-Mizil avertizează dur : Avem nu puține, ci multe filme proaste. [...] Dacă am avea o singură „Fată fermecătoare” sau un singur „Meandru” în toată cinematografia, asta nu ar fi mare nenorocire, dar avem prea multe „Meandre”. Avem prea multe filme care oglindesc o totală sărăcie de idei, o mediocritate totală, în unele dintre ele inconsecvență, o inconsecvență ideologică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
faptul că singura metafizică, departe de a fi în cărți, e în oțelul sudat. Diminețile unui băiat cuminte e încă o bornă pe drumul către strigătele „Noi muncim, nu gândim !” și „Moarte intelectualilor !” din 1990. Un film cu o fată fermecătoare (1967) sau Cinema contra cinema Fata fermecătoare a lui Lucian Bratu și Radu Cosașu este poate cel mai pe nedrept interzis film românesc. Aidoma lui Vive, adus pe lume cu câteva luni înainte în Diminețile unui băiat cuminte, Ruxandra este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi în cărți, e în oțelul sudat. Diminețile unui băiat cuminte e încă o bornă pe drumul către strigătele „Noi muncim, nu gândim !” și „Moarte intelectualilor !” din 1990. Un film cu o fată fermecătoare (1967) sau Cinema contra cinema Fata fermecătoare a lui Lucian Bratu și Radu Cosașu este poate cel mai pe nedrept interzis film românesc. Aidoma lui Vive, adus pe lume cu câteva luni înainte în Diminețile unui băiat cuminte, Ruxandra este o „antieroină”, o fată care n-a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cord, realizează brusc că există moarte. Se hotărăște să dea probă la Buftea pentru un rol într- un film „mare”. Rezultatul : negativ. Ba i se mai și comunică apoftegmatic : ca să reușești în viață, nu- i suficient să fii o fată fermecătoare. Prin urmare, filmul e cât se poate de „corect politic” : e adevărat, am prezentat un element flușturatic, nereprezentativ, lipsit de conștiință socială, dar societatea noastră socialistă nu se lasă păcălită, are anticorpi și îl respinge fără greș. Și atunci, de unde
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmul e cât se poate de „corect politic” : e adevărat, am prezentat un element flușturatic, nereprezentativ, lipsit de conștiință socială, dar societatea noastră socialistă nu se lasă păcălită, are anticorpi și îl respinge fără greș. Și atunci, de unde trimiterea Fetei fermecătoare alături de sumbrul și cu adevărat periculosul Reconstituirea, pe lista filmelor interzise ? Cheia răspunsului e în replica ingi nerului Șerban la aluzia Ruxandrei că îl credea un încuiat : „Ai văzut prea multe filme românești cu ingineri !”. Și în titlul filmului : Un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adevărat periculosul Reconstituirea, pe lista filmelor interzise ? Cheia răspunsului e în replica ingi nerului Șerban la aluzia Ruxandrei că îl credea un încuiat : „Ai văzut prea multe filme românești cu ingineri !”. Și în titlul filmului : Un film cu o fată fermecătoare, nu O fată fermecătoare. Un film. Bratu și Cosașu au construit o zeflemea, au aruncat în derizoriu, cu inteligență și sarcasm, filmele de propagandă cinematografică de până la ei. Nu cu sistemul comunist în general, cu activiștii, securiștii, nu cu Comitetul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lista filmelor interzise ? Cheia răspunsului e în replica ingi nerului Șerban la aluzia Ruxandrei că îl credea un încuiat : „Ai văzut prea multe filme românești cu ingineri !”. Și în titlul filmului : Un film cu o fată fermecătoare, nu O fată fermecătoare. Un film. Bratu și Cosașu au construit o zeflemea, au aruncat în derizoriu, cu inteligență și sarcasm, filmele de propagandă cinematografică de până la ei. Nu cu sistemul comunist în general, cu activiștii, securiștii, nu cu Comitetul Central sau cu Ceaușescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film cu o fată fermecătoare. Regresul este uriaș. O producție realizată în stalinism, despre țărani, cum e Desfășurarea, are mai multă viață decât „intelectuala” Gioconda fără surâs. Reconstituirea (1970) sau Cremă de mandarine. Oriental În 1969, anul în care Lucian Pintilie realiza Reconstituirea, ecourile ’68
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu brutalitate. Nu este neglijată nici Miliția. Seria Brigada Diverse, în regia lui Mircea Drăgan, funcționând și ca film de actualitate în spiritul celor hotărâte de N. Ceaușescu pentru a face uitate un Meandre sau Un film cu o fată fermecătoare, este contraponderea autorităților la Reconstituirea. Miliția redusă mintal, ridicolă și agresivă din filmul lui Pintilie este transformată într- un organ cu oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație și apărători ai cetățenilor onești. Când sunt interpretați de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu „tehnica”, dar nu a inventat nici un procedeu revoluționar de economisire a peliculei, prestează la comandă, restul nu-l interesează. Dacă e să-i găsim o strămoașă cinematografică și lui Ani (Tora Vasilescu), ea nu poate fi decât Ruxi, fata fermecătoare din filmul lui Cosașu și Bratu. Ana e o imponderabilă în sistem. Nu are buletin de București, nu are spațiu locativ, călătorește cu trenul fără bilet, nu are ocupație. Trăiește în interstițiile sistemului. Singura ei legătură cu aparatul social comunist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografia română sub comunism am identificat doar două filme îndreptate împotriva propagandei comuniste în cinema. Nu împotriva realităților sistemului comunist, cum e cazul Reconstituirii sau al Croazierei, ci împotriva temelor propagandistice din cinema. Primul este Un film cu o fată fermecătoare (1967), în care cheia de receptare e dată de replica unui personaj : „Ai văzut prea multe filme cu ingineri !”. Al doilea, Secvențe (1982) de Alexandru Tatos. După ce echipa de filmare l-a admirat într-o cârciumă pe fabulosul personaj interpretat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dintre pereții renovați în polistiren după noua concepție „decor-cadru” a patronilor Memorialului de la Sighetu Marmației există și o listă cu filme românești „arestate” de cenzura comunistă. Alături de Reconstituirea apar Sezonul pescărușilor, De ce trag clopotele, Mitică ?, Un film cu o fată fermecătoare sau Faleze de nisip, filme interzise la vremea lor și redifuzate abia după decembrie 1989. Un străin care ar vizita sinistra pușcărie politică, ajunsă muzeu, ar putea dori să vadă unul dintre aceste filme, considerate de autoritățile comuniste la fel de periculoase
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ultimele zile ale verii (1976) 192, 196 Ultimul cartuș (1973) 191, 193 Ultimul domiciliu cunoscut (Dernier domicile connu) (1970) 188 Umberto D. (1952) 105 Umbrele soarelui (1988) 245 Un comisar acuză (1974) 191, 193, 196 Un film cu o fată fermecătoare (1967) 111, 114, 116, 128, 164, 166, 173, 195, 235, 260, 267 Un oaspete la cină (1986) 234, 245 Un om în loden (1979) 192 Un petic de cer (1984) 234, 243 Un surâs în plină vară (1963) 111-112, 146-147
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adulți / specificul lucrului cu părinți IV 2. Dezvoltarea creativitatii in mediul scolar si familial IV 3. Scoala si familia - parteneri, pe linia dezvoltarii creativitatii scolarului mic Bibliografie p.79 CAPITOLUL I DELIMITARI CONCEPTUALE SI NIVELE ALE CREATIVITATII Motto: ( Valeria Sârbu - Fermecătorii babuini) I .1.DELIMITARI CONCEPTUALE SI NIVELE ALE CREATIVITATII I 1.1. Perspective ale creativității Creativitatea desemnează capacitatea de a realiza creații inovatoare (originale, ingenioase) dar și adecvate (utile, adpatate în funcție de cerințele sarcinii). Sfera de cuprindere a creativității, la nivel
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
el, ar distruge total compoziția avută în vedere, precum și semnificația acesteia. Problema pe care am discutat-o aici se ridică ori de câte ori o figură sculptată sau pictată stabilește un contact vizual cu privitorul. Chiar și atunci când ea se află în privirea fermecătoare a unei icoane religioase sau a unei figuri renascentiste cochetând cu privitorul și invitându-l să se alăture scenei, legătura vectorială îl țintește pe acesta din urmă, nefăcându-l însă participant la acțiune, atât timp cât imaginea este înțeleasă ca o operă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
bine în calitatea lui de asistent al profesorului George Ivașcu, tot moldovean de-al nostru, din părțile Vasluiului, care, la rândul său, a fost asistentul lui George Călinescu. În 1965-1966 eram student în anul V când Eugen Simion, un tânăr fermecător, la vreo 30 de ani, ne-a devenit asistent la „Istoria literaturii române contemporane”. De asemenea, ne-au fost asistenți, de prin anul III, Ștefan Cazimir și, pe urmă, prin anul IV, la „Istoria criticii literare românești”, 130 Nicolae Manolescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
bine în calitatea lui de asistent al profesorului George Ivașcu, tot moldovean de-al nostru, din părțile Vasluiului, care, la rândul său, a fost asistentul lui George Călinescu. În 1965-1966 eram student în anul V când Eugen Simion, un tânăr fermecător, la vreo 30 de ani, ne-a devenit asistent la „Istoria literaturii române contemporane”. De asemenea, ne-au fost asistenți, de prin anul III, Ștefan Cazimir și, pe urmă, prin anul IV, la „Istoria criticii literare românești”, 130 Nicolae Manolescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]