5,111 matches
-
suporta rigoarea, comanda, autoritatarismul; la autoarea noastră, poezia este fiara suavă care intră lacomă în țesutul de aparențe al realului, ca să afle calea unei altfel de reușite în cunoaștere, a unei altfel de dezlegări a lumii: „Port în mine adorabila fiară:/ Colții-năuntru, doar ochii-n afară,/ Încercănate idei străpung/ Învelișul de solzi al mirosului scund./ Se bucură namila din labirint/ Cioburi de vise cînd se cuprind./ Colții rupînd carnea minciunii/ Scriu cu noroi pe treptele lumii./ Înfig în ape drumul
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
labirint/ Cioburi de vise cînd se cuprind./ Colții rupînd carnea minciunii/ Scriu cu noroi pe treptele lumii./ Înfig în ape drumul de solzi,/ Sfîșiindu-se gîndul cu rană de colți,/ Durîndu-mă ochiul de mai dinafară,/ Val peste val, se-ntrupează iar fiară./ Totuși scriu cum aș mîngîia piatra din nori,/ Cînd astăzi se scrie pe duruitori,/ Pe pietre-aruncate și pe tîmple fierbinți./ Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi,/ Stelei duble și fără noroace/ Ca balaur pe ochi să se-nșface.// Port
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
solzi,/ Sfîșiindu-se gîndul cu rană de colți,/ Durîndu-mă ochiul de mai dinafară,/ Val peste val, se-ntrupează iar fiară./ Totuși scriu cum aș mîngîia piatra din nori,/ Cînd astăzi se scrie pe duruitori,/ Pe pietre-aruncate și pe tîmple fierbinți./ Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi,/ Stelei duble și fără noroace/ Ca balaur pe ochi să se-nșface.// Port în mine carapace verzuie/ și durută cerneală, și cerneală cam șuie” (Ars poetica). Poeta revine altundeva asupra temei sale predilecte, considerînd-o trăire
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
fără noroace/ Ca balaur pe ochi să se-nșface.// Port în mine carapace verzuie/ și durută cerneală, și cerneală cam șuie” (Ars poetica). Poeta revine altundeva asupra temei sale predilecte, considerînd-o trăire plenară, dar și integrare în originar: „Poezia: Adorabila Fiară/ Colții-năuntru, doar ochii-n afară/ Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă/ Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere,/ Trăznete, curcubeie și lanuri singuratece/ Cireșii în floare, muguri în devenire,/ Zăpezi neninse și ape neatinse/ Sunete neauzite, nerostite, nenăscute
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
și, între timp, scaunele sforăiau, sforăiau”. Fără să fie „programată” în notație, cu o confesiune reținută în gesturi, poezia Cristinei Dascălu are de partea ei senzualitatea cuvintelor. Remarcabil este dosarul de referințe pe care poeta îl anexează la volumul Adorabila fiară, o colecție de aprecieri critice care poate stîrni invidie multora din colegii de promoție lirică. Cu titlu de curiozitate, merită să spicuiesc cîteva păreri, pentru a vedea reperele critice ale altora: Evgheni Evtușenko, Rusia: „Cristina Dascălu e o scriitoare talentată
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
talentată ce scrie și publică în două limbi. O poezie a sinesteziei ce captează esența și parfumul vieții pe cîteva continente. E demnă de cea mai înaltă distincție a Universității Tulsa”. Grant Jenkins, conf.univ. dr., Univ. Oklahoma, Tulsa, SUA: „Adorabila fiară e un volum cosmopolit, în sensul larg al cuvîntului. Cititorul devine cu adevărat un pelegrin al țării viselor nespuse...”. Ionuț Caragea,scriitor, Quebec, Canada: „La C.D., în fiecare poem e închis cineva, în fiecare om trăiește o fiară ce se
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
SUA: „Adorabila fiară e un volum cosmopolit, în sensul larg al cuvîntului. Cititorul devine cu adevărat un pelegrin al țării viselor nespuse...”. Ionuț Caragea,scriitor, Quebec, Canada: „La C.D., în fiecare poem e închis cineva, în fiecare om trăiește o fiară ce se hrănește cu gînduri... Poeziile sînt sensibile și dramatice...”. Janet A. Haggerty, prof. univ. dr., prorector Univ. Tulsa: „În propria ei țară, C.D. e cunoscută drept copil-poet, fiind totodată un autor publicat și premiat în străinătate, inclusiv aici, în
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
și alte angrenaje ale țițeiului depozitate în vas. Până la urmă au agățat niște lanțuri de mafii și le-au tras afară, insă erau niște sunete îngrozitoare de făceau toate fierataniile niște sunete uimitoare; n-am auzit niciodată așa urlete ale fiarelor. Pe când încă nu plecaserăm din port, căci reparăm rampă, se auzise că un tir (ce a fost pe navă noastră) a călcat pe o mină și a sărit în aer cu tot cu a sa încărcătură tehnică; în acea explozie a mai
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
de ele, așa cum am avut toată viața nevoie de tine. -Nu se poate, am încercat să îi întorc gândurile din bălăriile în care voia iar să se afunde. Aliana m- a împins însă brutal, respingându-mă cu o hotărâre de fiară rănită. Lumea se uita la noi ca la doi nebuni, nedumerită de ce se întâplă. Mi-a fost iarăși rușine și am plecat amețit împiedicându-mă de gardul acela de fier ce înconjura jardiniera farmaciei. Aliana s-a așezat iar pe
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
devenit posibil. Un alt simbol frecvent este crinul care sugerează viața pură, făgăduința mântuirii. Adesea întâlnim crâmpeie sau portrete întregi, bine conturate ale poetului: La marginile lumii stă Poetul,/În ochii săi se zbate Niagara,/ Sub inima-i bogată doarme fiara,/Fiind pe rând învinsul și profetul./ El timpului îi mușcă jugulara,/ Hăitaș și hăituit poartă stiletul/ Cu care în genunchi scrie sonetul/ Clipă de clipă apărând comoara./ Asemeni revărsărilor din humă,/ Își scrie dorul - dorul îl sugrumă:/ Vorbirea lui - vorbire
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
este viu, ci mort. Spre pildă, atunci când tu, om fiind, nu păzești virtuțiile, ești lacom și sfidezi legea, cum poți spune că ai suflet? Pentru că te miști? Dar aceasta este și a făpturilor necuvântătoare. Pentru că mănânci și bei? Dar și fiarele sălbatice fac aceasta. Atunci, poate pentru că umbli pe două picioare? Aceasta mă face să cred că ești mai degrabă un aminal cu înfățișare omenească” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 6 la II Corinteni. NPNF, vol.12, p. 307). Întreaga
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
ceva de la dânsul, probabil... Maestro mai mult este comparat cu Strauss - cu tatăl și fiul deodată- depășindu-i pe amândoi!! Până și președintele American Ronald Reagan l-a ascultat cu plăcere și i-a denumit opera “Dulcea și tandra mea fiară” capodopera muzicală a secolului trecut, a patra pe mapamond. Pe când un președinte român decorează pe bandă rulantă fără măsură și departarjare atât pe Dumnealui, cât și alți acoliți de pe la primării, și de pe la.. așa se practică la noi. Ori unii ce
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
tău e noapte, o neagră oglindă multiplicată în pajiști fierbinți. sinele se întoarce în lucrurile care pleacă, precum neodihna în oasele îngerului. vor fi arbori în amiaza ta fericită, iar timpul va fi o poveste, va fi o poveste. PRINTRE FIARELE BLÂNDE Ai vorbit despre măruntele ipocrizii ale zilei de ieri. Un discurs perfect ca lama unui cuțit în zori. Ca o ploaie neagră peste memoria unor zei infideli. Voiai să treci pe malul celălalt, să cunoști nebunia silabei în alveolele
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
celălalt, să cunoști nebunia silabei în alveolele timpului: simpla expresie a unei solemnități expirate. Căci nimeni nu mai știe strălucirea rănii, cenușa poemului în inima dimineții. Ai vorbit despre măruntele ipocrizii ale zilei de ieri. Cine te-a trimis printre fiarele blânde ale vieții tale? Referință Bibliografică: Poeme de Geo Galetaru / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
Dacă o operă de artă nu naște zbor, nu și-a atins menirea. Fiecare vulpe își are lațul ei. Candela arde cât are ulei. Unii aleargă toată viața pentru a strânge iar alții. Mișcarea e viața, stagnarea e moarte. Orice fiara își potolește pofta, numai omul lacom, nu! Omul s-a născut în primul rând cu obligații. Noi ne-am obișnuit să punem pe primul plan drepturile iar despre obligații, o lăsăm mai moale. De la un suflet sănătos omul dobândește un
EXERCITII DE MEDITATIE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359862_a_361191]
-
Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. Omus secundus Deus - maximă iluministă și marxistă - Este concretizarea acestei căderi. Căutând singur paradisul desăvârșirii an aflat iadul dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
fost singura manifestare de voință a celui bătut, care i-a atras o ploaie de lovituri peste picioare din partea celorlalți doi agresori. Cel scuipat a ridicat pumnul să-i lovească fața, umilit și, cu atât mai mult, furios ca o fiară în cușcă. Gândul i-a anulat intenția. A scos de undeva de la spate, de sub curea, un cuțit și l-a ridicat, strângându-l puternic în pumn, cât a putut de sus. - Mori, câine! Mori, f...i sfinții morților mă-tii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
se înnoade cumva firul cu tradiția timpurilor mai normale, despre care ne-au vorbit părinții noștri. În realitate s-a jucat o adevărată farsă umilitoare de către Occident pentru țările abandonate la Ialta. Fabricile României au fost vândute fără discriminare la fiare vechi, iar agricultura a fost pusă pe butuci, dându-se acces unor neica nimeni, vântură lume să cumpere pământul mănos al Băraganului. Mă întreb de ce a fost închis „Tractorul” la Brașov când era nevoie să fabrice tractoare pentru cultivarea terenului
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
dealul e - ascuns în ninsoare, Pe buze de nori se preumblă Cerneala ca-n rând pe scrisoare. Și-n neguri de fum se îmbracă Castelul cu trepte de ceară, Domnița se roagă să treacă Un înger s-o scape de fiară. În lanțuri se zbat vârcolacii Când clopotul cântă o rugă Și toaca trosnește toți dracii, Cu flăcări îi pune pe fugă. Din ceruri arhangheli tămâie Cu smirnă și nard din cățuie, Blestemul se pune pe fugă Doar brațul de par
ALINARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359754_a_361083]
-
și amețiți de zornăiala cuvintelor s-au proptit în ștampila de vot.... IX. DESTIN SECRET, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012. Când ne-am înfipt bornele în istorie, cineva ne-a pus gând rău. Fiarele timpului au răspuns ispitei. Turlele noastre împungeau doar cerul. Ascundeam în dangăte, cuvinte. Raiul pentru noi părea nepotrivit. Am optat pentru un iad util. Am stat în el, supraviețuind. Dacă mai stăm mult, se sperie iadul. Într-o existen’a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
pe deplin făurita. Rolul formativ al istoriei noastre nu este dus până la capăt. Acest rol abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe ... Citește mai mult Când ne-am înfipt bornele în istorie, cineva ne-a pus gând rău.Fiarele timpului au răspuns ispitei. Turlele noastre împungeau doar cerul. Ascundeam în dangăte, cuvinte. Raiul pentru noi părea nepotrivit. Am optat pentru un iad util. Am stat în el, supraviețuind.Dacă mai stăm mult, se sperie iadul. Într-o existen’a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. Omus secundus deus - maximă iluministă și marxistă - este concretizarea acestei căderi. Căutând singur paradisul desăvârșirii a aflat iadul dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când fiara s-a repezit la haiduc să-l sfâșie, acesta i-a aruncat bulgării, așa încât, în lăcomia lui, balaurul și-a încleiat gura cu rășină, spărgându-și-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
cu rășină, spărgându-și-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu l-a izbit cu barda în gușă, unde n-avea solzi, tăindu-i capul. Zvârcolindu-se, trupul fiarei a căzut în iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca a început să se tocească, făcând deschizătura ce se află acum între pietrele
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
sabie de foc rece prin fața mea și-mi spune ceva. Eu mă chinui să-l înțeleg, dar cerul se întunecă, apar stelele iar mai târziu zăresc niște semne ca acelea din ceaslovul popii și un glas răsună din adâncuri zicând : „ Fiara a fost slobozită ... ” Mă trezesc îngrozită, iar fiori reci îmi trec prin toate mădularele. Când încerc să-i povestesc bărbatului meu Petru acesta mă ia în râs și mă trimite la preot să-mi citească ceva pentru a-mi alunga
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]