4,586 matches
-
nu este incompatibilă cu adevărul istoric, iar Foucault considera că "se ficționează istoria pornind de la o realitate politică ce o face adevărată, se ficționează o politică, ce nu există încă, pornind de la un adevăr istoric"209. Pe temeiul unor politici fictive și mitizante se pot institui noi realități, la fel cum o politică se dezvoltă de la o evidență istorică, de la un adevăr al faptelor și evenimentelor, ce sunt toate mistificate lingvistic prin actul de a spune. Iluzia că aici e istoria
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de figurare. Pe de-o parte, deține (în sens figurat) evidența realului prin intermediul arhivelor și al diverselor documente. Pe de altă parte, figurează și transfigurează evidența realului în discursuri și în alte mijloace de exprimare (cărți, albume, filme documentare). Partea fictivă, falsă sau intenționat falsificată a unei istorii nu este ceva dispensabil, lipsit de valoare, ci posibilitatea unor noi adevăruri; posibilitatea cunoașterii unor situații reale. Preocupările dacă o carte de istorie este fictivă sau nu, dacă ceea ce spune este imaginar sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mijloace de exprimare (cărți, albume, filme documentare). Partea fictivă, falsă sau intenționat falsificată a unei istorii nu este ceva dispensabil, lipsit de valoare, ci posibilitatea unor noi adevăruri; posibilitatea cunoașterii unor situații reale. Preocupările dacă o carte de istorie este fictivă sau nu, dacă ceea ce spune este imaginar sau real nu fac obiectul cercetărilor lui Foucault. Imaginarul și ficțiunea nu exclud raporturile de adevăr cu realitatea, la fel cum ideologia nu exclude raporturile de cunoaștere autentică a unor situații. În epoca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și de ficționalizare pe baza unor nevoi reale, evidente în structura relațiilor sociale. Istoriile lui Foucault, deși sunt subiective sub raport ideatic și intențional, sunt obiective din perspectiva "metodelor" sale. Marile experimente din istoria științei s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă pe istorici este figurarea schimbărilor de fond. Prin ideologie și însoțitoarele ei (limbajul-reprezentare, hermeneutica, semiotica, psihanaliza etc.), orice cunoaștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un prejudiciu creditorilor săi. Spre deosebire de situația anterioră nu este necesară dovada dolului și nici a complicității la fraudă a celorlalți asociați. Acțiunea în constatarea fictivității aportului poate fi introdusă atât de societate cât și de alte persoane interesate. Se consideră fictiv: aportul cu privire la un bun de către asociatul care nu este proprietarul bunului, aportul subscris sub condiție suspensivă sau rezolutorie pur potestativă, aportul unui bun grevat de o datorie apropiată de valoarea lui sau superioară, aportul unui bun grevat de interdicția de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
reducerea capitalului. Activul net este dat de diferența între totalul activelor și datoriile societății, indiferent de natura lor. Capitalul social trebuie să fie real adică bunurile care constituie aporturile asociaților să intre efectiv în patrimoniul societății nu să constituie aporturi fictive și să se asigure permanent în patrimoniul societății a unor bunuri care să aibă cel puțin valoarea capitalului social. Patrimoniul societății cuprinde activul social (fond social), adică bunurile aduse ca aport în societate și cele dobândite pe parcursul societății și pasivul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
financiar) și după constituirea fondului de rezervă. Din profitul obținut destinațiile legale sunt: fondul de rezervă, reîntregirea capitalului social, repartizarea către asociați dividende. Dacă potrivit situației financiare nu există profit nu se pot distribui dividende asociaților; ele au un caracter fictiv și distribuirea lor atrage răspunderea penală și civilă a administratorilor. În cazul în care dividendele au fost distribuite cu încălcarea acestor reguli societatea are o acțiune în restituire împotriva asociaților care au cunoscut sau, în împrejurările date, ar fi trebuit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru datoriile societății, dacă societatea pusă în întârziere nu le-a achitat în termen de 15 zile de la această dată; b) Dacă societatea este declarată nulă, asociații societăți nule răspund solidar și nelimitat față de creditorii sociali; c) În situația societăților fictive, societatea neexistând în realitate creditorii sociali sunt în realitate creditori personali ai "asociațior"; d) În cazul în care este incident art. 2371 din L.S.C., în condițiile prevăzute de acest articol asociații pot răspunde solidar și nelimitat pentru datoriile sociale. În
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în intenția asociaților de a se asocia pentru derularea împreună a unor activități comerciale 100. Cauza trebuie să fie licită, morală și în concordanță cu regulile de conviețuire socială. Cauza actului constitutiv lipsește, este falsă sau ilicită în cazul societăților fictive. 1.2. Condiții de formă ale actului constitutiv (contractului de societate comercială) Potrivit art. 5 alin. (2) din L.S.C. contractul de societate se încheie sub forma înscrisului sub semnătură privată, se semnează de către toți asociații sau de către fondatori, după caz
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
încheiat în mod fățiș; bineînțeles, terții vor avea același drept de opțiune între a invoca actul public sau actul secret, după cum le dictează interesul. În materia societăților comerciale, simulația poate îmbrăca toate cele trei forme ca și în dreptul comun: actul fictiv (actul fictiv declară că societatea nu există de fapt); actul deghizat (societatea comercială acoperă un alt act juridic o donație, un contract de muncă, un contract de împrumut) și interpunerea de persoane (adevărații asociați nu sunt cei menționați în actele
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
mod fățiș; bineînțeles, terții vor avea același drept de opțiune între a invoca actul public sau actul secret, după cum le dictează interesul. În materia societăților comerciale, simulația poate îmbrăca toate cele trei forme ca și în dreptul comun: actul fictiv (actul fictiv declară că societatea nu există de fapt); actul deghizat (societatea comercială acoperă un alt act juridic o donație, un contract de muncă, un contract de împrumut) și interpunerea de persoane (adevărații asociați nu sunt cei menționați în actele constitutive ale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
adevăratul patron nu apare în actele societății sau deși apare alături de alte persoane, el este singurul stăpân al afacerii. Este ceea ce se numește "societate de fațadă" care are în mod frecvent drept scop fraudarea legii. Această societate este una aparentă, fictivă 126; ea există doar pentru a camufla interesele proprii ale unor persoane din conducere sau pentru a eluda unele interdicții legale 127. Societatea fictivă, care este o formă a simulației nu trebuie confundată cu societatea de fapt care este creată
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de fațadă" care are în mod frecvent drept scop fraudarea legii. Această societate este una aparentă, fictivă 126; ea există doar pentru a camufla interesele proprii ale unor persoane din conducere sau pentru a eluda unele interdicții legale 127. Societatea fictivă, care este o formă a simulației nu trebuie confundată cu societatea de fapt care este creată ca atare de asociați, ei nedorind să îmbrace raporturile lor juridice contractuale în forma unei societăți, dar acționând ca și cum ar fi asociați (de exemplu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
răspundere limitată, dacă soțul neasociat colaborează cu cel asociat în îndeplinirea obiectului de activitate, existând affectio societatis, atunci se creează o societate de fapt, deși scriptic ei nu sunt asociați) 128. Societatea de fapt nu are personalitate juridică spre deosebire de societatea fictivă. Societatea fictivă are personalitate juridică doar până în momentul în care, ca urmare a admiterii acțiunii în declararea simulație, se constată că este doar o societate aparentă, ceea ce înseamnă lipsirea ei de personalitatea juridică 129. Instrumentul procedural pentru devoalarea adevăratelor raporturi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dacă soțul neasociat colaborează cu cel asociat în îndeplinirea obiectului de activitate, existând affectio societatis, atunci se creează o societate de fapt, deși scriptic ei nu sunt asociați) 128. Societatea de fapt nu are personalitate juridică spre deosebire de societatea fictivă. Societatea fictivă are personalitate juridică doar până în momentul în care, ca urmare a admiterii acțiunii în declararea simulație, se constată că este doar o societate aparentă, ceea ce înseamnă lipsirea ei de personalitatea juridică 129. Instrumentul procedural pentru devoalarea adevăratelor raporturi juridice dintre
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cu bună credință solicitarea pe actul aparent. Actul aparent public contractul de societate -, are drept efect, în condițiile în care sunt îndeplinite formalitățile prevăzute de lege, crearea unui subiect de drept distinct de asociați. Dar această persoană juridică este nereală, fictivă. De aceea, pentru datoriile apărute în sarcina societății pe parcursul existenței sale pot fi obligate persoanele care au acționat în numele și pe seama acestei persoane juridice nereale, fictive dar care au folosit-o ca un paravan pentru afacerile proprii, cunoscând că în calitate de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
crearea unui subiect de drept distinct de asociați. Dar această persoană juridică este nereală, fictivă. De aceea, pentru datoriile apărute în sarcina societății pe parcursul existenței sale pot fi obligate persoanele care au acționat în numele și pe seama acestei persoane juridice nereale, fictive dar care au folosit-o ca un paravan pentru afacerile proprii, cunoscând că în calitate de asociați răspund doar în limita aportului la capitalul social, cu excepția societăților de persoane, iar în calitate de administratori actele și operațiile săvârșite sunt ale societății și nu ale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
affectio societatis, confuzia între patrimoniul social și patrimoniul persoanei stăpân al afacerii care folosește activele societății ca și cum ar fi ale sale, proprii sau permite folosirea de către societate a activelor și fondurilor de care el dispune, reprezintă indicii ale unei societăți fictive. Efectele simulației în materia societăților comerciale sunt aceleași ca și în dreptul comun. Față de terți consecințele simulației vor depinde de opțiunea acestora. Ei se pot prevala de actul aparent ori de cel secret, dar nu pot combina efectele amândurora. Sunt considerați
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dreptul de opțiune și constă în necunoașterea simulației la data realizării acesteia. Între creditorii societății simulate care doresc să urmărească bunurile din patrimoniul societății simulate și creditorii unui asociat care invocând actul secret, încearcă să demonstreze că aportul asociatului este fictiv și deci bunurile au rămas în continuare în patrimoniul său, asupra căruia poartă dreptul de gaj general al creditorilor chirografari vor avea câștig de cauză cei dintâi 131. Sau în cazul constituirii unei societăți care ascunde o donație, creditorii societății
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în raport cu contribuția acestuia; participarea la profit funcție de cifra de afaceri a societății; dirijarea excesivă a profitului către rezervele facultative sau reinvestirea profitului în locul distribuirii sub formă de dividende; ascunderea și repartizarea dividendelor sub formă de dobânzi, remunerații contracte de consultanță fictive salarii care absorb majoritatea sau totalitatea beneficiilor. S. Bodu, " Cauza în contractul de societate", în R.R.D.A., nr. 1/2005. 100 S. Bodu, op. cit., nr. 1/2005. 101 Art. 7 din L.S.C. are următorul conținut: "Actul constitutiv al societății în nume
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
alte persoane; b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sfârșitul Cuvântului. Urmuz e unul din cei dintâi scriitori ai secolului XX care au încercat o subversiune a scrisului, aderând (mai mult ori mai puțin conștient) la o estetică a nonexpresiei. Apocalipsa urmuziană afectează nu lumea reală, ci pe aceea fictivă. Literatura sa e o antiliteratură". Autorul care a seismografiat vidul de umanitate și de ontologie, a fost tradus și prezentat încă din 1965 Europei de însuși Eugène Ionesco, posteritatea operei sale în țară și în străinătate fiind una nesperată de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
bază a acestei cărți, nu este patentul profesorului Negrici, dar atunci când o face, o face cu talent, incisiv, mordant, dar nicicând apodictic, făcând din Iorga un "poligraf neobosit cu reușite geniale și cu platitudini descalificante, cu un aparat critic adesea fictiv și încropit cu o nepăsare suverană față de opinia contemporanilor". La zi cu cărțile semnalate, dar și cu lucrări de teorie și critică literară iluminante, autohtone și străine, Eugen Negrici excelează în reconfigurarea analitică, realistă, complexă prin omniprezente tușe ale labilului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vieții interioare" , ethos-ul nu este romanesc, ci "epopeic". Excepția poate fi găsită între personaje: Molly. Ea este un personaj "romanesc". Înțelegem prin aceasta un personaj care întreține "viziuni romanești" (fie acest romanesc și foarte sexualizat). Faptul că un personaj fictiv întreține o "viziune romanescă a lucrurilor", avertizează Jean-Marie Schaeffer, nu implică generalizarea: reprezentarea acestei viziuni nu este ipso facto "romanescă". Trebuie ca postura de narator să fie "consonantă" (Dorrit Cohn) cu punctul de vedere al personajului, ca să avem ficțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]