3,231 matches
-
condensare lexico-semantică: sintagmele stabile pătlăgică roșie și pătlăgică vânătă au devenit roșie, respectiv vânătă; calitate "caracteristică pozitivă, însușire bună" (folosit mai ales în locuțiunea de calitate) a rezultat prin condensarea sintagmei calitate bună sau bună calitate; kaizer "piept de porc fiert și afumat" provine din germ. Kaiser[fleisch] "idem"; triplu "triplusalt" < triplu[salt]. Cuvintele formate prin condensare lexico-semantică așa cum am definit-o mai sus pot fi analizate din mai multe puncte de vedere, de vreme ce fenomenul însuși prezintă o complexitate ieșită din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
yatak "pat, culcuș", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); engl. jet "avion cu reacție" < jet [plane] "idem" (jet "jet, curent de gaz sau de lichid care țâșnește cu presiune printr-un orificiu", plane "avion"); rom. kaizer "piept de porc fiert și afumat" < germ. Kaiser[fleisch] "idem" (Kaiser "împărat", Fleisch "carne"); tc. kalkan "numele unui pește cu corpul rombic" (> rom. calcan "idem") < kalkan [balığı] "idem" (kalkan "scut", balık "pește"); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tranche] napolitaine "idem" (tranche "felie, tranșă", napolitain "din Napoli"); lat. persicum (pl. persica, devenit sg.) "piersică" < [malum] persicum "idem" (literal: "măr din Persia, măr persan"); rom. polonez "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea sintagmelor nominale subordonatoare pot constitui cazuri mai complexe, în care determinantul menținut, având valoare atributivă, este alcătuit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu; personal "tren de persoane" < [tren] personal; plenară "ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc." < [ședință] plenară; polonezi "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și fiert" < [cârnați] polonezi; rahat "produs de cofetărie cu aspect gelatinos" < (înv.) rahat[locum] "idem" (< tc. înv. rahatlokum); răcoritoare "băutură care astâmpără setea, care răcorește" < [băutură] răcoritoare; roșie "tomată" < [pătlăgea] roșie; scurt "scutcircuit" < scurt[circuit]; scurtă "haină lungă până deasupra genunchilor" < [haină
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei" < germ. Falz[eisen] "idem" (Falz "îndoitură, pliu", Eisen "fier"); rom. glet "strat de var sau de ipsos aplicat peste tencuială" < germ. Glätt[putz] "idem" (Glätte "netezire, poleire", Putz "tencuială"); rom. kaizer "piept de porc fiert și afumat" < germ. Kaiser[fleisch] "idem" (DEX; Fleisch "carne", Kaiser "împărat"); rom. sofită "lampă electrică cu incandescență în formă de tub" < germ. Soffitten[lampe] "idem" (Soffitte "plafon ornat cu compartimente și rozete"); rom. șelană, în sintagma cireșe șelane "soi de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai recomandată, ca atare, bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de bogatul libert Trimalcion, descris de Petronius în Satiricon, un om ce părea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele de nisip pe care vântul le răscolește în deșerturile Libiei", invadează progresiv piața întregului Imperiu Roman, inclusiv a Greciei, ba chiar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
calitate, cu ilustrații în sepia. Adică una dintre cărțile care parcă pot fi mai ușor făcute cadou decât altele. Scrisă cu erudiție, înțelepciune și poezie, Cartea ceaiului vorbește despre importanța artei ceaiului în Japonia, despre școlile diverse de preparare (ceai fiert, bătut sau opărit - noi ținem de cea din urmă variantăă, despre arhitectura unei ceainării și economia ei decorativă, despre zen și tao, despre cât a priceput Occidentul din toate astea („Suntem zugrăviți ca trăind din mireasma lotusului, sau din șoareci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
de apărat de gheana de miez de vară pe timp de noapte. De obicei, populația se strânge aici de joi și rămâne pentru un weekend prelungit până duminică noaptea la bălăcit, la dat cu bicicletele, plimbat pe dealuri, băut vin fiert și mâncat gulaș. Unii însă vin strict pentru concerte, dar atunci farmecul e mult diminuat, cum a fost această ediție pentru mine. Am pierdut deci ziua de joi cu Berti Barbera & 4Given, cu Voer, dar mai ales cu Marius Mihalache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
constant o dată pe an la Gărâna și cu alții, noi dar experimentați în cele ale muzicii și explorării. Ca peste tot însă, găsești și aici lume fără vreo treabă cu jazzul, care iese la aer curat și la un vin fiert, dar care îi deranjează de obicei pe cei veniți exclusiv pentru interpretarea artiștilor. De aceea, luăm aminte și respectăm preferințele altora în tăcere. La fel au făcut probabil și cei care au stat pe deal, în cimitir, la lungit urechile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
o idee - să reteze de la jumătate o sticlă de plastic, pe care au transformat-o imediat în pâlnie. A doua. Incredibilă, dar spusă sub jurământ că merge (eu tot uit s-o testez!): „clonarea“ unei ștampile de pe hârtie cu ajutorul oului fiert. Procedura e simplă: se fierbe un ou tare, se decojește și se aplică fierbinte peste ștampilă. Pe ou, apare astfel o copie „în oglindă“ numai bună de transferat pe o altă hârtie, care să capete valoare oficială. Pentru a treia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
bietul profesor nici n-a împrejmuit plantația, nici n-a tocmit paznic. Când s-a dus s-o recolteze, jumătate de bucată de „cactuși“ fusese furată. Explicația a aflat-o mai târziu: un țăran experimentalist din fire descoperise că, odată fierți, „ciulinii“ medicinali sunt considerați de porcii lui o adevărată delicatesă. În fine, dacă tot nu v-am convins de inventivitatea românului, am păstrat pentru final o „invenție“ de netăgăduit, pe care o știm cu toții și la care participăm, organizat, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
brambureală, congruent, constant, dimprejur, dezmint, ecvestru, figurant, gurmand, ingredient, înzdrăvenesc, monstruos, membru, mlaștină etc. (Grigore, 2008, pp. 52-54); * sintagme care conțin aglomerări de sunete sau repetări de sunete/grupuri de sunete, pronunțate într-un ritm din ce în ce mai alert: "hribi fripți, hribi fierți, hribi prăjiți, hribi opăriți, hribi perpeliți, hribi pripiți, hribi îndulciți, hribi înmieriți, hribi zaharisiți, hribi acriți, hribi oțetiți, hribi sărați, hribi pasați, hribi feliați, hribi tocați" etc. (Grigore, 2008, pp. 60-63); "un cuc în nuc doi cuci în nuc; un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaugă smântâna, praful de copt, făina, restul de ingrediente și la urmă albușurile bătute spumă. Apoi compoziția se pune la copt în tavă de chec tapetată cu hârtie sau făină albă. CORĂBIOARE DE OU PE SOS DE SMÂNTÂNĂ 7 ouă fierte tari, 3 roșii mici tăiate în jumătăți, 3 măsline verzi, 3 măsline negre, 4 fire de busuioc, mărar, pătrunjel, ½ ardei roșu și ½ galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200 g smântână, 100 g iaurt, o lingură de ulei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se pun la fiert iar atunci când clocotește se adaugă făina, apoi, pe rând, ouăle. Gălbenușurile se adaugă pe rând, iar albușurile se bat spumă. Umplutura se face din ciuperci călite cu ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem peste blat ciupercile calde, peste ciuperci punem fâșii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe răzătoare, se adaugă un gălbenuș fiert, 400 g smântână, pătrunjel tocat și măsline pentru ornat. Se fierb ouăle, se taie în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe răzătoare, se adaugă un gălbenuș fiert, 400 g smântână, pătrunjel tocat și măsline pentru ornat. Se fierb ouăle, se taie în două și se așează pe un platou decorat cu salată verde. Hreanul se rade și se amestecă cu smântâna, sarea, piperul, zeama de lămâie, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
din două ouă crude și unul fiert. La urmă se pune peștele, se dă gust de sare și piper și se toarnă peste ouăle puse pe platou. Se decorează cu măsline și pătrunjel tocat. OUĂ CU SOS PICANT 4 ouă fierte tari, 1 ardei iute, 4 roșii, 2 căței de usturoi, 50 ml ulei, o legătură de pătrunjel, o linguriță de oțet din vin alb, sare și piper. Se călește usturoiul și ardeiul, apoi adăugăm roșiile rase și pătrunjelul. Se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
2 căței de usturoi, 50 ml ulei, o legătură de pătrunjel, o linguriță de oțet din vin alb, sare și piper. Se călește usturoiul și ardeiul, apoi adăugăm roșiile rase și pătrunjelul. Se așează sosul pe un platou, apoi ouăle fierte tăiate în două se decorează cu verdeață. OUĂ DE PREPELIȚĂ CU CASTRAVEȚI 4-5 ouă de prepeliță, 2 gălbenușuri de găină, 2 gogoșari murați, 4 castraveți murați, 500 ml ulei, sare, piper și delicat. Rețeta este pentru zece porții. Punem ouăle
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
crude și 5 gălbenușuri de prepeliță fierte facem o maioneză consistentă cu 500 ml ulei, adăugăm sare, piper, delicat, muștar, patru sau cinci castraveți murați și tocați cubulețe și doi gogoșari murați, tăiați cubulețe. Punem sosul de maioneză peste ouăle fierte, după care decorăm cu măsline și verdeață. OUA IN ASPIC CU SUNCA Se fierb ouăle cleioase și se aranjează pe un platou rotund. Pe un postament de șuncă tăiată, ouăle tăiate în jumătăți se aranjează în cercuri cu tăietura în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de gelatină Dr. Oetker, usturoi, sare, piper - după gust. Punem gelatina în supă rece, apoi o încălzim la Bai - Marie. La sfârșit, strecurăm prin tifon ca să rămână limpede, apoi folosim la ce ne trebuie. OUĂ UMPLUTE CU CIUPERCI 10 ouă fierte tari, tăiate în două și cu gălbenușul scos, 200 g ciuperci tocate mărunt și călite în puțin ulei, o ceapă tocată, sare, piper și o foaie de dafin. Din gălbenușul pasat, sare, piper și muștar, după gust, facem o maioneză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
scobitura în sus. După ce ciupercile s-au răcit, adăugăm doi căței de usturoi tocați mărunt și restul de maioneză. Cu ajutorul unui cornet umplem ouăle, apoi le decorăm cu măsline, verdeață și gogoșar roșu. SALATĂ DIN OUĂ CU ȘUNCĂ 4 ouă fierte tari, 100 g șuncă, 100 g bacon, o legătură de ceapă verde, 100 g caș dulce, sare, piper, oțet după gust, 2 linguri de ulei de măsline. Se toacă cubulețe și se amestecă cu condimente. Se decorează cu mărar. SANDVISURI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ochiuri. Este un sandviș foarte gustos și aspectuos. TORT DIN OMLETĂ 12 ouă, 3 linguri de făină albă, sare, piper, delicat, 1 pachet de margarină, 500 g brânză de vaci, o linguriță de paste de tomate, o lingură de spanac fiert și tocat, 2 linguri de paté de ficat și o lingură de mărar tocat fin. Se fac 6 foi de omletă pe care le ungem cu creme diferite - o cremă făcută din brânză de vaci cu margarină și mirodenii, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
brânză de vaci și paste tomate. Punem câte o foaie de omletă și un rând de cremă, după care repetăm până terminăm. Se servește ca gustare, apoi se taie ca și tortul. TUSLAMA DE OUĂ 4 cepe, 1 kg burtă fiartă, 6 ouă, 500 g smântână, 200 ml vin alb, sare, piper, mărar, usturoi, ulei sau unt. Se toacă ceapa și se călește în ulei, după care adăugăm burta fiartă fideluțe, sare, piper, vinul și o cană de apă, lăsăm să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ca și tortul. TUSLAMA DE OUĂ 4 cepe, 1 kg burtă fiartă, 6 ouă, 500 g smântână, 200 ml vin alb, sare, piper, mărar, usturoi, ulei sau unt. Se toacă ceapa și se călește în ulei, după care adăugăm burta fiartă fideluțe, sare, piper, vinul și o cană de apă, lăsăm să fiarbă puțin, apoi adăugăm smântâna, usturoiul tocat și ouăle fierte tăiate în două, iar la final decorăm cu verdeață. OMLETA CU CIUPERCI Patru ouă, 100 gr. de ciuperci, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]