1,925 matches
-
faptul că ea are ființă: ființa ființării -, adică își întărește caracterul său funcțional; desigur, nu îl pierde pe cel ființial, dar acesta este susținut mai degrabă de timp, ființarea în cauză fiind timpul, anume acel timp care timporizează prin prezentuirea ființării conștiente, care îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Tocmai de aici decurge faptul că preeminența ființării conștiente este doar funcțională ea preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe cel ființial, dar acesta este susținut mai degrabă de timp, ființarea în cauză fiind timpul, anume acel timp care timporizează prin prezentuirea ființării conștiente, care îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Tocmai de aici decurge faptul că preeminența ființării conștiente este doar funcțională ea preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente (reflexive și deschise) sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpul, anume acel timp care timporizează prin prezentuirea ființării conștiente, care îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Tocmai de aici decurge faptul că preeminența ființării conștiente este doar funcțională ea preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente (reflexive și deschise) sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezentuirea ființării conștiente, care îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Tocmai de aici decurge faptul că preeminența ființării conștiente este doar funcțională ea preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente (reflexive și deschise) sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trecutului și survenirea viitorului. Tocmai de aici decurge faptul că preeminența ființării conștiente este doar funcțională ea preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente (reflexive și deschise) sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva), atunci însuși statutul de ființare s-ar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decurge faptul că preeminența ființării conștiente este doar funcțională ea preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente (reflexive și deschise) sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva), atunci însuși statutul de ființare s-ar afla în cumpănă, fiindcă ar fi prea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
preluând funcțiunea de ființă, pentru sine și pentru întreaga ființare -, iar ființial ea este asemenea oricărei ființări, conștiente (reflexive și deschise) sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva), atunci însuși statutul de ființare s-ar afla în cumpănă, fiindcă ar fi prea apropiat de cel de ființă: sensul de ființă al ființei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau non-conștiente: ființare determinată, timporizată. Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva), atunci însuși statutul de ființare s-ar afla în cumpănă, fiindcă ar fi prea apropiat de cel de ființă: sensul de ființă al ființei, însă, nu poate trece asupra ființării, diferența ontologică despre care vorbea Heidegger fiind o "lege" în acest orizont al dictaturii judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva), atunci însuși statutul de ființare s-ar afla în cumpănă, fiindcă ar fi prea apropiat de cel de ființă: sensul de ființă al ființei, însă, nu poate trece asupra ființării, diferența ontologică despre care vorbea Heidegger fiind o "lege" în acest orizont al dictaturii judicativului; totuși, cum preciza filosoful german, Dasein-ul este ființarea căreia îi este originară relația cu ființa (faptul-de-a-fi în lume). Poate tocmai pentru a păstra acest fapt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi prea apropiat de cel de ființă: sensul de ființă al ființei, însă, nu poate trece asupra ființării, diferența ontologică despre care vorbea Heidegger fiind o "lege" în acest orizont al dictaturii judicativului; totuși, cum preciza filosoful german, Dasein-ul este ființarea căreia îi este originară relația cu ființa (faptul-de-a-fi în lume). Poate tocmai pentru a păstra acest fapt neatins, Heidegger întărește peste măsură sensul de Dasein ca ființare a cărei constituție de ființă este faptul de a fi în lume, adică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în acest orizont al dictaturii judicativului; totuși, cum preciza filosoful german, Dasein-ul este ființarea căreia îi este originară relația cu ființa (faptul-de-a-fi în lume). Poate tocmai pentru a păstra acest fapt neatins, Heidegger întărește peste măsură sensul de Dasein ca ființare a cărei constituție de ființă este faptul de a fi în lume, adică sensul de poziție privilegiată a Dasein-ului față de ființă; este vorba despre lucruri cu totul firești și, cumva, necesare, raportat la reconstrucția filosofică heideggeriană, aliniată convențiilor dictaturii judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
heideggeriene, ca un a priori universal (și originar) și numai astfel el apare, în ordinea constituirii, ca "ceva" ce este și care, spre deosebire de însăși ființa, se constituie continuu sau este în curs de constituire factică. Transferul funcțional dinspre ființă către ființare, prin timporizare (dar prin acea timporizare, care, ca prezentuire, îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului, fiind valabilă pentru ființarea conștientă și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens marginal pe care reducția judicativă îl
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și care, spre deosebire de însăși ființa, se constituie continuu sau este în curs de constituire factică. Transferul funcțional dinspre ființă către ființare, prin timporizare (dar prin acea timporizare, care, ca prezentuire, îngăduie și chemarea trecutului și survenirea viitorului, fiind valabilă pentru ființarea conștientă și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens marginal pe care reducția judicativă îl formulează. Și, de altfel, el poate fi privit chiar dincolo de ființarea timporizată conștient, adică poate fi luat despre relația ființei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și chemarea trecutului și survenirea viitorului, fiind valabilă pentru ființarea conștientă și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens marginal pe care reducția judicativă îl formulează. Și, de altfel, el poate fi privit chiar dincolo de ființarea timporizată conștient, adică poate fi luat despre relația ființei cu ființarea (nu doar cu cea conștientă). Sensul în cauză este fundamental, iar conceptul care îl reprezintă este acela de "diferență ontologică". Într-un fel, conceptul acesta, așa cum el a fost
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și pentru Celălaltul său) nu poate fi nesocotit, pentru că nu reprezintă un sens marginal pe care reducția judicativă îl formulează. Și, de altfel, el poate fi privit chiar dincolo de ființarea timporizată conștient, adică poate fi luat despre relația ființei cu ființarea (nu doar cu cea conștientă). Sensul în cauză este fundamental, iar conceptul care îl reprezintă este acela de "diferență ontologică". Într-un fel, conceptul acesta, așa cum el a fost gândit în filosofia contemporană, păstrează în diferență totală ființa și ființarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea (nu doar cu cea conștientă). Sensul în cauză este fundamental, iar conceptul care îl reprezintă este acela de "diferență ontologică". Într-un fel, conceptul acesta, așa cum el a fost gândit în filosofia contemporană, păstrează în diferență totală ființa și ființarea; dar reducția judicativă ne-a scos la iveală mai degrabă o diferență limitată între cele două instanțe, a cărei valabilitate este neștirbită sub aspect ființial, dar este cu totul nevalabilă sub aspect funcțional. Fără un transfer de funcție care determină
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scos la iveală mai degrabă o diferență limitată între cele două instanțe, a cărei valabilitate este neștirbită sub aspect ființial, dar este cu totul nevalabilă sub aspect funcțional. Fără un transfer de funcție care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este cu totul nevalabilă sub aspect funcțional. Fără un transfer de funcție care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Fără un transfer de funcție care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară prezența unei ființări conștiente, care abia ea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care determină și schimbări de statut pentru ființare, aceasta fiind timporizată conștient, adică pregătită pentru a prelua o astfel de funcție nu ar fi posibil gândul despre ființa ființării și, mai departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară prezența unei ființări conștiente, care abia ea ar putea pune (constitui) astfel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
departe, nici cel despre ființarea ca atare sau despre ființarea conștientă, despre cea non-conștientă etc.; poate cel despre lucru, despre o relație între lucruri, deși este foarte greu de admis chiar o asemenea posibilitate, fiindcă ar fi necesară prezența unei ființări conștiente, care abia ea ar putea pune (constitui) astfel de sensuri: de lucru, de relație între lucruri etc., ceea ce ar face necesară, mai departe, aglomerarea "lumii" deschise deja cu toate elementele pe care o reconstrucție filosofică le utilizează și pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
relație între lucruri etc., ceea ce ar face necesară, mai departe, aglomerarea "lumii" deschise deja cu toate elementele pe care o reconstrucție filosofică le utilizează și pe care reducția judicativă le-a scos la iveală. Refuzul transferului funcțional dinspre ființă către ființare reprezintă un aspect al problemei diferenței ontologice, prezent, fie ca un sens întărit și utilizat ca un principiu în reconstrucția filosofică, fie ca un sens slab, subordonat altora. Dar ambele poziții ale acestui sens au drept scop păstrarea neatinsă a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși conceptul diferenței ontologice fără acceptarea acestui transfer. Fără îndoială, acesta nu atrage după sine și transferul ființial. Dacă s-ar întâmpla astfel, nu doar diferența ontologică și-ar pierde îndreptățirea, dar ar fi pusă în pericol și "poziția" de ființare, cum avertizam mai sus, și statutul de ființă (în sine), atât de important pentru orice reconstrucție filosofică din orizontul dictaturii judicativului. În plus, tocmai acest transfer face posibilă "genealogia" ființei, trecerea sa, prin modalizare categorială, către "individual", cum ar spune
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din cea a lui Kant, precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia un anumit sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kant, precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia un anumit sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]