1,782 matches
-
colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53. Constantin Morariu (1854-1927), preot, poet, publicist, traducător. Colaborează cu studii la revistele din țară și este autor al lucrărilor Versuri originale și traduceri, 1924, Procesul Arboroasei. Pagini inedite. 54. Leca Morariu (1888-1963), filolog, lingvist, istoric, critic literar, predă la liceul din Gura Humorului și apoi la Universitatea din Cernăuți, director al Teatrului Național din Cernăuți. Fondează, printre altele, revista suceveană Făt-Frumos, susținător al culturii românești în Bucovina, publică nenumărate articole în presa vremii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apariția revistei Voința. Redactează și conduce ziarul Dreptatea 1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Vodă), iar prima medalie cu efigie a unei personalități culturale a fost dedicată lui Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HASDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hasdeu este receptată, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atât mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un om de excepție care a meritat să fie selectat în cărțile dedicate personalităților ieșene este diluat în marea masă a chirurgilor, pictorilor, filologilor, geologilor, chimiștilor, poeților, matematicienilor, profesorilor ș.a.m.d. Este adevărat că chirurg este și acela care a salvat vieți în cutare sau cutare târg de provincie, dar Vladimir Buțureanu este unic și pentru a-i evidenția unicitatea, cred că ar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
MIHĂILĂ, G.[heorghe] (7.IX.1930, Dăișoara, j. Brașov), slavist, filolog și istoric literar. Este fiul Ilenei (n. Oancea) și al lui Gheorghe Mihăilă, țărani. Frecventează școala primară în satul natal, apoi Liceul „Mircea Eliade” din Sighișoara (1943-1949). Admis la Facultatea de Filologie a Universității din București, o va absolvi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
o informație solidă, descoperirea și însemnătatea lor, aducând în sprijin extrase reprezentative. În a doua parte sunt evocate personalități străine care au exprimat opinii prețioase despre limba română, pentru ca în a treia să fie înmănuncheate câteva portrete de lingviști și filologi români de prim rang: Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur și Dimitrie Macrea. Elaborate cu prilejuri aniversare, textele depășesc festivismul ocazional, pentru a sublinia liniile de forță ale unor activități științifice exemplare. Cercetările lingvistice și filologice l-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor. P. P. Carp, omul politic, a făcut puțină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Demetrescu se apropie de prețiosul Macedonski. Până acum poezia fusese apăsată de heinismul "Junimii" și germanismul lui Coșbuc, Iosif, Chendi. Acum începe să se simtă din nou influența franceză. Revista care a militat sistematic pentru simbolism este Vieața nouă a filologului Ovid Densușianu, căruia, în ciuda îngustimilor critice, trebuie să i se recunoască meritul unei lărgiri a conștiinței estetice. Acesta înțelegea arta ca un exercițiu pur, pe deasupra oricărei direcții practice și ca o îndeletnicire a unei elite, specializate în întruparea idealurilor înalte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vinovate de compilație, de o spaimă superstițioasă de judecățile emise. Impresiile lui Petru Comarnescu despre America (Homo americanus) sunt atrăgătoare prin petulanță. Relații asupra călătoriilor sale, în stil oral, a scris Ion Petrovici. Remarcabile sunt puținele Note din Grecia ale filologului Al. Rosetti, primul mare editor român totdeodată în sensul cult al cuvântului. Ele sunt niște telegrame sugrumate de emoție, niște strigăte de entuziasm. Asupra războiului de întregire Gh. I. Brătianu a dat câteva File rupte din cartea războiului, în care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vodă), iar prima medalie cu efigie a unei personalități culturale a fost dedicată lui Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atat mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un om de excepție care a meritat să fie selectat în cărțile dedicate personalităților ieșene este diluat în marea masă a chirurgilor, pictorilor, filologilor, geologilor, chimiștilor, poeților, matematicienilor, profesorilor ș.a.m.d. Este adevărat că chirurg este și acela care a salvat vieți în cutare sau cutare târg de provincie, dar Vladimir Buțureanu este unic și pentru a-i evidenția unicitatea, cred că ar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Colecția .ROMANIA ORIENTALIS. 7 Coordonatorul colecției Romania Orientalis este Traian Diaconescu Demetrio Marin este un filolog clasic de origine română cu renume european, fost profesor universitar, timp de peste trei decenii, la Universitatea din Bari - Italia, laureat cu numeroase premii și distincții internaționale. Are o formație științifică interdisciplinară filologie indoeuropeană, filologie romanică, filologie sanscrită, greacă și latină
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
opoziția față de Augustus / 244 • CONCLUZII / 261 OVIDIU LA TOMIS Enigma relegării și metamorfoza poeziei Problema relegării lui Ovidiu a fost cercetată în nenumărate studii, îndeosebi în ultimile două secole, atât în marile culturi europene cât și în spațiul culturii românești. Filologii clasici români 1 au scris studii și articole remarcabile despre exilul lui Ovidiu, dar nu au publicat, cu excepția magistrului Demetrio Marin, nici un volum reprezentativ cu această temă. Cartea lui Demetrio Marin, profesor de origine română la Universitatea din Bari, aparține
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de puțin în exegeza din țara noastră. Prin aceste cărți, învățatul român care a trăit, ca Ovidiu, departe de patria sa, se va întoarce în limba sa maternă. 5. În finalul acestei scurte note, gratitudinea noastră se îndreaptă spre distinsul filolog clasic Macello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor la Universitatea din Foggia, pentru colaborarea sa cordială cu noi și, de asemenea, către doctoranda noastră Corina Bădeliță, eminentă italienistă, pentru traducerea acestei lucrări în limba română. DEMETRIO MARIN Ovidiu a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a versului clasic». Autorul ignorează că ritmul și rima sunt forme adaptate la un anume conținut, că - de pildă - nu poți scrie o istorie a rimei fără a face o istorie a ideologiilor, că rima este un fenomen istoric (un filolog sovietic a arătat că pentru poeții veacului XVIII-lea rima contemporană n-ar fi considerată ca rimă, că despre rima lui Maiakovski nu se poate vorbi În termenii cu care se poate vorbi despre rima lui Pușkin). Autorul ignorează, de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Israelului. Nunțile fabuloase, ospețele strălucite sau catastrofa gazărilor din 1944 la Auschwitz compun pagini impresionante. L.-L. este un adevărat compendiu de istorie și cultură iudaică, dar și un evocator de târguri și peisaje românești în imagini expresive, plastice. Ca filolog, a alcătuit câteva dicționare utile și azi: ebraic-român (1958), român-ebraic (1961), român-ivrit, ivrit-român (1972). SCRIERI: Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești, Tel Aviv, 1974; Șabat, cunună a creației, Tel Aviv, 1979; Reflecții despre iudaism, Tel Aviv, 1989; Între legendă și realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
I. Șiadbei, Leo Spitzer, N. Drăganu ș.a. Primul număr este dedicat lui Sextil Pușcariu, cu prilejul jubileului de cincizeci de ani, marcând și momentul inaugurării cursurilor acestuia la Universitatea din Cernăuți. În afara studiilor de specialitate, a rapoartelor privitoare la congresele filologilor români și a necrologurilor (precum cel închinat lui Vasile Pârvan), N. Cartojan semnează în numărul inaugural Contribuțiuni privitoare la originile liricii românești în Principate. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289211_a_290540]
-
zice aiurea tot dl Maiorescu și că: "...pentru întîia oară s-a arătat în Convorbiri o direcțiune critică în contra limbei obicinuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiunile arbitrare ale filologilor, care, sub cuvânt de "purificare" întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare"4 . ... Ceea ce este absolut greșit, cum s-a văzut până aici și mai ales cum se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
neologismelorî. așa de mult încît "cere iertare pentru nevoia în care s-a aflat de a spune de trei și patru ori tot acele lucruri și acele idei..." 1 . Că Moldova luptase mult pentru ferirea limbii de construcțiunile arbitrare ale filologilor" era așa de cunoscut moldovenilor, încît Alecsandri, în 18682, constată că: "Tot Moldova, sărmana, păstrează simțul bun și gustul estetic în privința literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
influența vechii școli critice asupra "Junimii"; mai mult, mărturisește că "Junimea" este o continuare a acelei școli, când ne spune că: "V. Alecsandri, prin scrieri și sfătuiri orale, ne-a întărit în tendința de a ne emancipa limba din pedantismul filologilor și de a o primi așa cum iese ca un izvor limpede din mintea poporului"1 . Despre felul acelor sfaturi, ne putem face o idee din sfaturile pe care V. Alecsandri le da, în scrisori particulare, directorului Convorbirilor, dlui I. Negruzzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru verbul publier a fost ezitare între publicarisesc, publicuiesc, publicăluiesc, publiez, publicez, public...1 Și desigur că, pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1 L. Șăineanu, Ioan Eliade Rădulescu ca gramatic și filolog ă Buc., 1892î. învățați, mai era și o întrebuințare exagerată, nevinovată: invadarea cuvintelor netrebuitoare pe lângă cele trebuitoare, intrarea și fără bilet de legitimație, grație îmbulzelii. Oricum, Alecsandri a avut meritul de a face prin opera sa critică un mare serviciu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fiică cerească, n-o face să umble cu colinda la sărbătorile unora și altora... m-ai înțeles? Acrostihescu (în parte): Bestie incapace!" Acrostihescu, ca scriitor lipsit de talent de la începutul literaturii veacului al XIX-lea, vorbește în limba croită de filologi. De aici "bestie incapace" sau "ți s-o înflăcărat imaginăciunea" sau "emociuni" și alte expresii, pe care Alecsandri le pune, incidental, în gura lui Acrostihescu, care dealtmintrelea vorbește ca toată lumea. Faptul că Acrostihescu nu este consecvent cu sine însuși în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în războiul din 1877, publicat de I. Scurtu cu titlul Moldoveni și munteni.î În privința limbii, Eminescu n-a vorbit mult. Aceasta din două pricini. Mai întîi, pentru că nu se simțea competent, sau mai bine specialist. O declară singur: "...nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniile mele sunt cu totul personale și nu merită de a turbura lucrările filologilor noștri..." 1. În adevăr, în vremea lui Eminescu oamenii încep să se specializeze. În epoca anterioară, numită, din acest punct
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mult. Aceasta din două pricini. Mai întîi, pentru că nu se simțea competent, sau mai bine specialist. O declară singur: "...nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniile mele sunt cu totul personale și nu merită de a turbura lucrările filologilor noștri..." 1. În adevăr, în vremea lui Eminescu oamenii încep să se specializeze. În epoca anterioară, numită, din acest punct de vedere numai, cu drept cuvânt, eroică, în epoca lui Alecsandri, când era de făcut totul și când cei ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Coșbuc și Goga. Chiar genul poeziei ardelene e acela în care poate apărea mai vădit caracterul național - la Coșbuc, zugrăvirea unor aspecte ale vieții naționale, la Goga, năzuințele naționale. Iar cu privire la știința ardeleană, vom constata că dacă la istoricii și filologii moldoveni avem de adăugat atât de puțini munteni, în schimb, istoria și filologia romî-nească datoresc enorm ardelenilor Șincai, Klain, Maior, Laurian, Pumnul, Cipariu, Bogdan-Duică, ca să citez tot numai pe cei mai bătrâni, sunt destule, prea multe nume pentru răzlețitul neam
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]