1,926 matches
-
și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, p. 14-15. 111 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan, op. cit., p. 241. 112 Alexandru Mareș, Cărți populare din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Contribuții filologice, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2006, p. 289. 113 A lui Damaschin arhiereu Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2008, p. 215-230. O selecție într-o traducere românească se află în Leonardo da Vinci, Scrieri literare, traducere de Ovidiu Drimba, Editur Albatros, București, 1976, ediție reluată, în 1996, la Editura Pandora M, Târgoviște. 120 Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 121 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 254-255. 122 Alexandru Mareș, op. cit., capitolul Cea mai veche versiune românească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 121 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 254-255. 122 Alexandru Mareș, op. cit., capitolul Cea mai veche versiune românească a Florii darurilor, p. 131-145. 123 Alexandru Moraru, Studiu filologic, la Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 16. 124 O trecere în revistă a acestor opinii o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 170. 121 Nicolae Cartojan, op. cit., p. 254-255. 122 Alexandru Mareș, op. cit., capitolul Cea mai veche versiune românească a Florii darurilor, p. 131-145. 123 Alexandru Moraru, Studiu filologic, la Floarea darurilor, text stabilit, studiu filologic și lingvistic, glosar de Alexandru Moraru, în vol. Cele mai vechi cărți populare în literatura română, Vol. I, Editura Minerva, București, 1996, p. 16. 124 O trecere în revistă a acestor opinii o realizează Florentina Zgraon, în Cuvânt înainte la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și V. Guruianu, ilustrații de Mihalea Dumitru, după desene de epocă, Editura Vestala, București, 1997. 135 N.A. Ursu, Nicolae Costin, traducător al geografiei universale a lui Giovanni Botero, în vol. N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, p. 7-33. 136 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Probleme controversate, Editura Minerva, București, 1973, p. 360-367. 137 Idem, p. 250-253, 332-336. 138 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
genealogice pentru un fenomen cultural, în "Arhiva genealogică", V (X), 1998, 3-4, Editura Academiei Române, Iași, p. 161. 149 Andrei Pippidi, Postfață la Herodot, Istorii, ed. cit. 150 N.A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea. Studii filologice, Editura Cronica, Iași, 2003, p. 252. Întregul studiu se află la p. 223-264. 151 Idem, p. 263. 152 Virgil Cândea, comentariul nr. 46, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucrările clasice din antichitatea greco-latină și mult mai puțin lucrările scrise de contemporani. Primele reviste științifice, ca periodice, apar: în Anglia: „Philosophical Transactions giving some Account of the World” (organ științific al Societății Regale, apărută în 1645 prin contopirea Societății Filologice din Oxford cu Colegiul Invizibil din Londra), Franța: „Le Journal des Savants” (Paris, începând cu 1665, apare săptămânal), Italia: „Giornale dei Letterati” (Roma, 1668). Toate aceste reviste publicau articole științifice, dintre care o mică parte medicale. Prima revistă medicală, în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
E de remarcat de altfel că Heliade Rădulescu nu procedează la analize de opere decât atunci când e vorba de o creație de "serie". Când în 1838 comentează o fabulă a lui Grigore Alexandrescu, intervenția lui critică se rezumă la corectura filologică sau prozodică. Misiunea pe care o asumă e de educare, nu de consacrare. Iar acest lucru se va vedea clar câțiva ani mai târziu, în programul critic schițat în paginile Curierului românesc: Heliade Rădulescu își imaginează aplicația la text ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scris" prin corpul lui o altă istorie și în această mișcare de transportare spre viitor și de dedublare, faptele lui au devenit poetice. Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan printr-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ori slavă purtând pecetea unei origini diverse (în aparență «obscură») ce «trebuia» să fie greacă, germană etc., după preferințe subiective, ca împrumuturi de dată foarte veche (antică ori medievală timpurie) în limba română [...] S-au aglomerat o sumedenie de erezii filologice, multe din ele pregnante specimene de etimologii populare, unele devenind cu timpul locuri comune. Erau stranii produse ale unor metode și mentalități învechite, anacronice, ale rutinei care pretindea că lucrează numai cu elemente atestate în vreo limbă antică [...] evitând cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mereu un subtext pe care-l poartă cu sine. Regula secundară ce decurge de aici este cea a cunoștințelor prealabile contextuale (gramaticale, istorice, estetice, psihologice) pe care trebuie să le avem pentru a putea interpreta. (, 82 Regula esențială rămâne cea filologică, a înțelegerii părților prin întreg și a întregului prin părți: este regula cercului hermeneutic. Așadar, trebuie să înțelegem întregul pornind de la părți și să înțelegem părțile raportîndu-ne la întreg. Schleiermacher propune mai întîi o privire de ansamblu asupra textului, urmată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
apare atunci când 83 poemele homerice sau hesiodice deveniseră greu inteligibile prin trecerea timpului și pierderea contextului istoric și lingvistic. Este o hermeneutică retorică și gramaticală. Culminația ei este hermeneutica biblică, iar "contrafigura" este hermetismul. Formele ei sunt mai ales hermeneutica filologică - care este o analiză de text bazată mai ales pe figurile retorice -; hermeneutica juridică - care este interpretarea unor legi cutumiare, bazate pe obicei, pentru a fi folosite în noi situații - și hermeneutica religioasă - care este fie interpretarea divinatorie (vise, oracole
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
creștinii au transformat cuvintele simple ale lui Moise în enigme. La rândul ei, școala din Antiohia, creștină și ea - cel mai cunoscut reprezentant este Ioan Hrisostomul -, a refuzat tendința excesiv alegorizantă a școlii din Alexandria, optând pentru o interpretare riguros filologică și istorică, spre o exegeză sobră. Sensul literal este cel de la care se pornește în interpretare și care aparține tuturor textelor. Este sensul propriu, pe care îl oferă cuvintele prin ele însele, fără figuri retorice sau de stil. Este "gradul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
W. Dilthey reia poziția lui Schleiermacher prin intermediul a doi predecesori: A. Boeckh și J. G. Droysen, contribuind esențial la afirmarea unei filosofii moderne a istoriei și a culturii. Predecesor al lui Dilthey, Boeckh este cel care susține ideea unei critici filologice a cunoașterii și culturii. Dar, deși filologia este soluția de a ieși din criticismul kantian, ea 100 nu produce nimic în cunoaștere, deoarece este "o cunoaștere a ceea ce a fost deja cunoscut". Astfel, celor două tipuri de interpretare consacrate de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. V. 183 Ibidem, p. VY. 184 Ibidem, p. V. 185 Ibidem, p. V. 186 Ibidem, p. VI. 187 ,,Alături de bogăția culturală stătea nerușinata exploatare, alături de rafinamentul artistic, brutalitatea animalică, alături de acribia filologică și eticheta plină de maniere de la curte, grosolănia socială și furia neîndurătoare față de cei asupriți și puțin instruiți, a căror agitație nu dura decât o secundă a lumii; alături de madonele delicate sau moderne stăteau vrăjitoarele reprezentate în scene de o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și materiale de construcții, instalații, hidrotehnica, arhitectura, industrie ușoară, industrie alimentară, transporturi, tehnica foto-film, științe agricole și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
Bacovia Opere, într-un singur volum (1014 p.), apărută în 2001, nu lipsită de procedări sau rezolvări discutabile. Trebuie să spun, totuși, mai întâi, că scopul principal este atins: acela de a oferi un corpus al operei bacoviene atent supravegheat filologic, ceea ce e lucrul cel mai important. Emulația cu ediția Petroveanu-Botez (G. Bacovia, Opere, prefață, antologie, note, bibliografie de Mihail Petroveanu; text stabilit, variante de Cornelia Botez, Ed. Minerva, 1978) funcționează stimulator. Mircea Coloșenco depășește toate așteptările în domeniu, adunând un
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
și în cronologia vieții poetului, care coboară inutil până în anul"1481, explorare potrivită pentru un genealogist care ar fi fost mai bine să-și caute câmp de manifestare în alt loc). E un tip de documentarism ce depășește spațiul exigențelor filologice ale unei ediții, fără a fi dublat de un spirit critic pe măsură, care să-și exercite misiunea de a elucida, atunci când se poate, aspectele controversate sau de a specula amănuntele culese cu atâta osteneală. Mircea Coloșenco are, în editarea
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
adesea în discuții pe orice temă. De exemplu, într-o foarte lungă listă de comentarii la un articol din ziarul Gândul (din 22.06.2005) apar, ca în subsolul din }iganiada, voci care invocă teme mai mult sau mai puțin filologice. De obicei, nespecialistul e categoric - ,v-aș ruga să învățați dv. să vă exprimați corect" - chiar cînd obiecțiile sale privesc greșeli imaginare sau lipsite de importanță. Regula absolutizată devine pentru un cititor nespecialist motiv de acuzație gravă: ,...Ťapologie a violenței
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
din alineatul de față: luați act, rogu-vă, de protestele dascălilor responsabili de predarea/ învățarea "primei discipline a catalogului față de proiectul de plan-cadru amintit Oamenii care le-au semnat fac abstracție de instrucțiuni politice; sînt profesioniști aparținînd Societății de Științe Filologice din România și/ sau Asociației "Ioana Em. Petrescu a profesorilor de limba și literatura română. Dacă, deopotrivă, bucureșteni ori clujeni, ne-am dat mîna și nu vrem să contribuim la dereglarea definitivă a așa-numitului "proces instructiv-educativ din România, nu
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
lucrări ridicate în slava cerului de critica sovietică. Lucrarea a fost autorizată abia în 1959, dar fără ca eu să fac concesiile, respectiv să introduc în ea opera lui Sadoveanu de după 1944, primind în acel an titlul de candidat în științe filologice. Peste două decenii mi-am apărat teza de doctor în științe filologice cu tema Curentele literare în România secolelor XIX-XX. Cartea, cu același titlu, a apărut în 1989. În ceea ce privește teza despre opera lui Blaga și legăturile ei cu expresionismul, la
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
abia în 1959, dar fără ca eu să fac concesiile, respectiv să introduc în ea opera lui Sadoveanu de după 1944, primind în acel an titlul de candidat în științe filologice. Peste două decenii mi-am apărat teza de doctor în științe filologice cu tema Curentele literare în România secolelor XIX-XX. Cartea, cu același titlu, a apărut în 1989. În ceea ce privește teza despre opera lui Blaga și legăturile ei cu expresionismul, la care am fost oponent, pot să vă spun că e o lucrare
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
altfel. Păstra legătura cu cercul monografiștilor și își sfătuia viitoarea soție să-și vadă de preocupările ei lingvistice pentru că "un lingvist cu pricepere sociologică și folclorică poate da interpretări incomparabil mai bogate și cuceritoare decît un simplu comentator de herbariu filologic". Scria, și el, la revistele Școlii, cu deosebire la Sociologie românească, și la volumul omagiu Gusti ce se pregătea. Și o sfătuia pe Ștefania Cristescu să procedeze la fel. În aceeași scrisoare o informa că "voi începe să lucrez prezentarea
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
interdicții (pasaje antirusești de care erau pline scrierile scriitorilor secolului al XIX-lea, recriminări naționaliste). În loc să se fi publicat astfel de pasaje cu aprobarea cenzurii, redactîndu-se, de către editori, note explicative, ele erau sever eliminate, încît textele unor ediții scrupulos migălite filologic erau "croșetate", apărînd cu pasaje înlocuite de paranteze drepte. România a avut tristul privilegiu de a fi singura țară fostă socialistă care a maltratat, astfel, scrierile clasicilor literaturii sale. Dl. Adrian Marino integrează, în finalul cărții d-sale, un capitol
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic care, fără nici o bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci: „O altă ipoteză este că numele de «Dragobete» ar proveni din cuvintele dacice «trago» - tap și «pede» - picioare. Mai tarziu, «trago» a devenit drago, iar pede - bețe (bețe însemnând și fășii, cingători
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]