1,847 matches
-
Eufrosina (transpunere după Petrarca) și Eufrosina. Viziune pe râpele Ozanei, cu ascendență literară în elegia lui Goethe, Euphrosyne, și în versificația populară. Circulația motivelor romantice din literatura europeană și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
unor arii celebre) și în comentarii publicistice despre rolul acestor spectacole în impunerea limbii române, în „declamație”. A. debutează în literatura dramatică originală în 1834, cu scenete ocazionale, festiviste: Serbarea păstorilor moldoveni și Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovii. Valorifică filonul teatrului istoric într-o serie de piese, scrise cu o imaginație dramatică precară, dar cu mesaj patriotic: Petru Rareș, Voichița de Românie (1863) - un simbol „unionist” ce răzbate din vălmășagul Evului Mediu, Elena Dragoș de Moldavia (1863) - o dramă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pare să fi blocat filmul era domeniul tezei de doctorat însușite fraudulos de inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme personale, Ana și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
colegii săi de generație - o lirică declamatoare, „confecționată”, puternic marcată de comandamentele oficiale de militantism politico-patriotic și de accesibilitate propagandistică a expresiei. Ulterior, când presiunea dirijismului politic a mai slăbit întrucâtva, poetul s-a străduit să-și pună în valoare filonul de sensibilitate genuin, relativ comun de altfel. Structural mai degrabă romantic, cultivând constant, dar cu un conformism prudent, procedeele expresive ale poeziei moderne, practică o lirică relativ „naivă”, artizanală, fără enormități, dar și fără sclipire, reușind să apară ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
o scriere-mărturie, o autobiografie propriu-zisă, construită pe mai multe registre: cel al rememorării anecdotice și al confesiunii, cel al reconstituirii documentare și cel al comentariului de natură istorică și morală. Dacă în Masacrul G. cedase unor constrângeri care alterau parțial filonul mărturiei cu valoare documentară, în Eclipsa el evită, deliberat și consecvent, orice „cosmetizare” a faptelor și orice omisiuni ori deformări determinate de vreun partizanat ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria la Deva, oraș evocat cu dragoste și nostalgie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
avea propria structură națională adâncind și mai mult fărâmițarea creștinismului. Toate acestea au lovit puternic în dorința mărturisită de Iisus Hristos de a crea o biserică unică și universală, care să cuprindă omenirea într-o organizare socială unitară, având ca filon de bază caritatea, pentru a aduce astfel pacea pe pământ, cu alte cuvinte să realizeze pacificarea omenirii. În opinia lui Paulescu protestantismul a însemnat un triumf al iudaismului care apare ca un corolar al acțiunilor sale de-a lungul timpului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lor sinod. Ca o concluzie, schisma grecească a reușit nu numai să rupă în două biserica lui Hristos, ci ruptura a continuat și în sânul ei, fărâmițânduse astfel în biserici naționale autocefale. Nemaifiind în măsură să aplice principiul carității ca filon de bază al creștinismului pentru realizarea unității și universalității sale, biserica pierde în același timp și calitatea de a învăța și a judeca. Pierde în plus și infailibilitatea atât de necesară după cum am văzut pentru guvernarea societății omenești. Biserica occidentală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
destul de bine în cuvântul Bizantinism în toate accepțiile lui nefaste. În Biserica noastră nu e o tradiție nobilă de fapte sau idei mari, nici în cierul înalt nici în cei inferior”. Cu toate acestea, poporul, în pietatea lui, a păstrat filonul sănătos al credinței, clădind mănăstiri și biserici ca loc de închinăciune și cinstire creștinească, în care și-a găsit întotdeauna sprijinul și alinarea. Până la unirea principatelor biserica - conchide Paulescu - a fost un mijloc utilizat, nu pentru emanciparea poporului (nu ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aprofundarea legilor naturii și recurgând la ceea ce științele biologice au reușit să demonstreze cu argumente științifice Paulescu ajunge la concluzia că “legea supremă care conduce societatea la oameni și animale este iubirea’’, urmând aceeași cale, arată că aceeași lege constituie filonul de bază al creștinismului, prin care Hristos l-a transfigurat pe însuși Dumnezeu Tatăl, dintr-un părinte egoist, aspru și răzbunător, într-un părinte iubitor, înțelegător și iertător. Mai mult ca atât, recunoștința ce o datorăm creatorului în calitate de fii ai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adaug: Și în Iisus Hristos. Pentru omul de știință, mai spunea Paulescu, nu este suficient să afirme: cred în Dumnezeu, ci știu că Dumnezeu există (Scio Deum essej. Mai mult ca atât, Paulescu scoate viguros în evidență un al doilea filon de aur al creștinismului și anume caritatea (facerea de bine în termeni religioși), care adaugă iubirii creștine (bazată după cum am văzut pe legea universală care guvernează societatea) o nouă dimensiune prin care omul transpune practic gratitudinea față de creator, aspect rar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
baltă rațe sălbatice, țipând, colindă, - / dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile uitate ale poeziei sentimentale printr-o fantezie inteligentă” (Eugen Simion). Poetul a tradus (singur sau în colaborare) din lirica elină, latină, canadiană (de limbă franceză), vietnameză, precum și din Rilke (Poemele franceze), N. Zidarov, I. Utkin și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale - independența și unificarea - au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică unită aflată sub conducerea habsburgică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
față de idealurile proslăvite de ideea de națiune: unitate, vechime, continuitate etc. Pe acest fundal (al dependenței reproducerii sociale a ordinii naționale de funcționarea sistemului educațional), propunerea lui I. Illich (1971) de "de-școlarizare a societății" (deschooling society) aparține cu certitudine filonului de gândire utopică. Școala, ca o componentă fundamentală în infrastructura instituțională a statului modern, reprezintă cureaua de transmisie ce asigură transferul consensului asupra valorilor fixat de elitele politice și intelectuale către păturile inferioare ale societății. Manualul școlar, în special cel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele filosofiei iluministe se întrezăresc cu limpezime în întreaga țesătură textuală a Abecedarului lui Pleșoianu. Luminismul lockean se împletește însă cu un patriotism ardent, reperabil de îndată ce autorul menționează sentința "Pentru lege și patrie facem război" (p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trece progresiv înspre o formulă sintetică, inițial duală (paradigma xenopoliană a daco-romanității), iar mai apoi trială (paradigma substrat-strat-adstrat a lui Iorga). Aceste schimbări survenite în genetica românească sunt răsfrângeri tardive ale prefacerilor petrecute în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Volumul reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul - doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică - inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice românești. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
către sfârșitul veacului al XVIII-lea, când "domnitorii Moldovei încep să nutrească, din ce în ce mai mult, sentimentul aproprierii de Rusia. Prin aceasta, acești domnitori se apropie de sentimentul poporului care nutrea totdeauna simpatie față de poporul rus și ucrainean" (Roller, 1952, p. 258). Filonul slav al duhului românesc a exprimat dintotdeauna propensiunea afectivă primordială a poporului român față de sufletul rus. Lupta pentru independență a românilor stă sub semnul unei serii de intervenții rusești, în jurul cărora se configurează mitul rușilor ca salvatori ai românilor. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
antagoniste dintre cele două popoare hărăzite istoric a alcătui poporul român. Excluderea slavică din etnogenia românească conduce la reinstaurarea paradigmei xenopoliene a daco-romanismului. După "maximalismul slav" concretizat în prima fază, antinațională, a socialismului românesc, "revolta fondului nostru nelatin" a exploatat filonul traco-dac îngropat în "adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată în "patria socialistă". În următoarea secvență istorică, "patria socialistă" din faza primară a regimului a devenit, după 1964, "națiunea socialistă" în faza ultimă a regimului comunist român. După momentul '89, filonul naționalist ale cărui rădăcini se întind în tradiția istorică românească până la pașoptism, a fost decapat de pigmenții comuniști cu care a fost împreunat în epoca național-comunismului. În condițiile disipării complete a ideologiei comuniste, naționalismul tradițional românesc, în forma sa etnico-ortodoxistă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înnobilării ei cu această virtute. Asocierea trupescului, a carnalului cu principiul feminin era un loc comun în exegeza medievală, de la Părinții bisericești și până la personajele din operele lui Boccaccio și ale lui Chaucer. În descrierea căderii din rai (făcută de Filon din Alexandria, Augustin, John Scott, Albert cel Mare sau preotul chaucerian, plecând de la exemplul Genezei biblice), Eva este asociată cu apetitul sexual, cu plăcerea și păcatul, pe când lui Adam îi sunt conferite însușiri intelectuale, elevate.56 De aici izolarea femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creației eminesciene în poeziile postume, acelea care n au trecut prin prea multe mâini
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cele mai moderne în cercetarea stilistică, iar buna cunoaștere, din interior, a tradiției din comuna natală Fundu Moldovei, considerată, pe drept cuvânt, "vatră folclorică" (în care au făcut cercetări rodnice și membrii Școlii Sociologice, în perioada interbelică, dar și autorii Filon Lucău-Dănilă și Dumitru Rusan, care au publicat o temeinică monografie despre Fundu Moldovei, apărută la Fundația Culturală "Alexandru Bogza", în anul 2000) i-a asigurat Luminiței Țăran o interpretare corectă și aprofundată a culturii populare locale. De asemenea, în activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978. * * *, Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981. LUCĂU-DĂNILĂ, Filon/RUSAN, Dumitru, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ, traducere Sanda Aronescu, Editura Reader´s Digest, 2007. MARCUS
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 204. 51 Gaston Bachelard, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. v. Cap. Întâi, Casa. De la pivniță la pod. Sensul colibei (pp.35-67). 52 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. v. Arhitectura.Tipuri de locuință.Organizarea interioarelor (pp.322-325). 53 v. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. II, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 4. 85 Ibidem, p. 44. 86 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., v. Obiceiuri de iarnă, pp. 390-402. 87 De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, Câmpulung Moldovenesc, 2000, p.223. 88 Elena Niculiță-Voronca, Op.cit., pag.51
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]