12,214 matches
-
fie înzestrată cu sens. E filozof cine știe să dea lucrurilor mizerabile o tentă onorabilă, iar moartea e mizeria în fața căreia fiecare reacționează cum poate. Profesorul Gheorghe Vlăduțescu și-a propus să cerceteze felul în care mureau, în Grecia antică, filosofii. La capătul unei munci de acribie arhivistică, răscolind așadar sursele credibile (de la Diogene Laertios la Plutarh, de la Xenofon la Pausanias) care conțin detalii despre circumstanțele morții filosofilor, autorul a obținut o antologie de citate și comentarii privitoare la felul cum
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
Vlăduțescu și-a propus să cerceteze felul în care mureau, în Grecia antică, filosofii. La capătul unei munci de acribie arhivistică, răscolind așadar sursele credibile (de la Diogene Laertios la Plutarh, de la Xenofon la Pausanias) care conțin detalii despre circumstanțele morții filosofilor, autorul a obținut o antologie de citate și comentarii privitoare la felul cum mureau gînditorii. Cu toate că informațiile sunt selectate prin prisma uneia și aceleiași teme, volumul n-are monotonie și nici platitudine. Mai mult, conținutul nu e funebru, ci are
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
prin prisma uneia și aceleiași teme, volumul n-are monotonie și nici platitudine. Mai mult, conținutul nu e funebru, ci are pitorescul unei scurte istorii a filozofiei antice. Sunt înfățișate viața și sfrșitul celor șapte înțelepți, precum și celor mai importanți filosofi. Cum în privința înțelepților numele și numărul lor variază de la o sursă istorică la alta (Platon vorbește de 7, Dikaiarchos de 10, Hermippos de 17 înțelepți și tot așa), atenția profesorului se apleacă asupra a opt dintre ei: Orfeu, Musaios, Solon
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
Tudor Călin Zarojanu Basarab Eftimie Nicolescu (n. 25 martie 1942) este unul dintre românii cei mai cunoscuți în lume. Fizician si filosof, stabilit în Franța în 1968. Medalia de aur la prima olimpiada internaționala de matematica (Brașov, 1959). Absolvent al Facultății de Fizica din cadrul Universității din București, cu lucrarea de diplomă „Câmpurile Yang-Mills și autointeracțiunea câmpurilor vectoriale". In 1973 și-a susținut
Basarab Nicolescu - „Esențial este să-ți găsești locul pe acest Pământ” by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/6403_a_7728]
-
Provocatorul în care Guy este un cântăreț de jazz la pian și fost jurnalist în războiul din Algeria - aceste amănunte infirmă încă o dată că romanele mele ar fi „vădit autobiografice". Cum este posibil ca un scriitor să nu treacă prin filosofii greci, latini sau germani? Sunt trei ruguri care ard în continuare: Socrate, Isus și Jeanne d'Arc. Drumul cunoașterii a început la Jerusalim, a continuat la Atena și a ajuns la Roma. Oare cultura nu este o condiție sine qua
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
pisica, deoarece nu cunosc graiul necuvântătoarelor! Aristotel în Poetica era de părere că „rolul poetului este de a spune nu ceea ce s-a petrecut cu adevărat, ci ceea ce s-ar fi putut întâmpla în conformitate cu asemănarea și necesitatea". Aoleo! Iarăși un filosof.
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
Pe mormintele lui Cioran și Brâncuși - semne de afecțiune: bilețele, panglici, bilete de metrou; la primul - și o ulcea cu pământ care, presupun, o fi fost adus(ă) din România, poate chiar de la Rășinarii săi de baștină (din care, scria filosoful, „nu mă mai interesează decât ulița copilăriei"). ată și o bancnotă de un leu românesc, prinsă sub argila ulcelei, să n-o ia, eventual, vântul. Pun și eu, alături, una de un leu... moldovenesc. În Cimitirul Montparnasse se află și
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
socoteală edițiile școlare din Arta prozatorilor români, neimportante ca fenomen, dar semnificative pentru audiența operei cărturarului (și) în rândurile publicului larg. Vianu despre Eminescu se înscrie, cu mize proprii, în acest flux constant de reeditări ale operei marelui estetician și filosof al culturii. Se știa mai de mult că opera eminesciană a constituit o preocupare constantă pentru Vianu. De la micul eseu intitulat Personalitatea lui Eminescu, publicat în Mișcarea literară din 10 ianuarie 1925, și până la conferința Însemnătatea națională a operei lui
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
schimbăm atitudinea față de timp, să-l rarefiem până la punctul de rupere, până la punctul omega, acolo unde, după ce gândirea, reflecția se vor fi epuizat, s-ar putea să întâlnim sublimul, absolutul sau altă revelație paroxistică. „Punctul omega" a fost conceput de filosoful iezuit Teilhard de Chardin, care l-a descris ca pe stadiul final al evoluției conștiinței, un fel de salt în gol din noi înșine. Dincolo de punctul omega, (iminent, după părerea unuia dintre personaje), omenescul, așa cum îl știm noi, dispare. Don
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
și simplu scoasă din programa școlară în mandatul doamnei Andronescu, mai rămânea filosofia să fie trimisă la coșul cu discipline inutile, că doar ce competențe practice formează ea? Se pare că, de la celebra zisă prezidențială, am rămas marcați de multitudinea filosofilor și de puținătatea tinichigiilor, ajungând la concluzia că modalitatea cea mai potrivită pentru a avea buni meseriași este izgonirea filosofiei din cetate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
de masoret fanatic ca să-ți împiedici mintea de a se gîndi la altceva după 10 pagini de lectură. Iată de ce e o prejudecată să vezi în talent o calitate pe care nu ai dreptul s-o pretinzi decît literaților, în vreme ce filosofii ar fi scutiți de condiția expresiei reușite. Cum s-ar spune, ei excelează în gîndire, nu în expresia ei, atîta doar că tactul gîndirii unui om e același ca cel a scrierii, și un autor care nu poate să creeze
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
în sine atât de sfânt și întratât încărcat de emoții, într-atât de înțelept”, încât îi face onoare omului, spune Ivan. Deci, salvează specia umană, adăugăm noi. O salvează și-i transcende geniul din „setea de nemurire”; expresia îi aparține filosofului Vasily Rozanov, care, în eseul său despre Legenda Marelui Inchizitor dostoievskian, susține cu subtilitate că e vorba de o sete de nemurire intrinsecă, imanentă; gânditorul îi spune „pământească” în sensul că ea se manifestă în limitele vieții umane aici și
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
Jurnalistul Victor Ciutacu a scris, miercuri, pe blogul personal, despre cum "filosofii deszăpezirii" se uită la televizor și scriu pe Facebook "prostii", adică atacuri antiguvernamentale, despre închiderea școlilor. "Filosofii deszăpezirii se uită la televizor (unde niște reporteri muncesc de rup și tremură de-i găsesc dracii, dar până la urmă asta-i munca
Ciutacu: Prostia e molipsitoare… Arafat, direct Ayatollah () [Corola-journal/Journalistic/47370_a_48695]
-
Jurnalistul Victor Ciutacu a scris, miercuri, pe blogul personal, despre cum "filosofii deszăpezirii" se uită la televizor și scriu pe Facebook "prostii", adică atacuri antiguvernamentale, despre închiderea școlilor. "Filosofii deszăpezirii se uită la televizor (unde niște reporteri muncesc de rup și tremură de-i găsesc dracii, dar până la urmă asta-i munca lor), stau pe facebook, scriu prostii, perorează pe unde apucă. Ultimul hit de atac politic antiguvernamental (și
Ciutacu: Prostia e molipsitoare… Arafat, direct Ayatollah () [Corola-journal/Journalistic/47370_a_48695]
-
că știe” (p. 13). Indecidabil. Morala întregii cărți e condensată aici. În Filosofia lui Caragiale, Marta Petreu nu mai instrumentează (ca în alte eseuri ale sale) o demonstrație, ci o investigație. Își propune, de pildă, să afle câte nume de filosofi apar invocate în opera lui Caragiale. Și află (Fișier de filosofi). Își propune să refacă împrejurările debutului lui Rădulescu- Motru, cu un studiu despre Nietzsche. Și constată că în spatele acestuia s-a aflat curiozitatea aceluiași Caragiale, care i-a solicitat
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
În Filosofia lui Caragiale, Marta Petreu nu mai instrumentează (ca în alte eseuri ale sale) o demonstrație, ci o investigație. Își propune, de pildă, să afle câte nume de filosofi apar invocate în opera lui Caragiale. Și află (Fișier de filosofi). Își propune să refacă împrejurările debutului lui Rădulescu- Motru, cu un studiu despre Nietzsche. Și constată că în spatele acestuia s-a aflat curiozitatea aceluiași Caragiale, care i-a solicitat tânărului, pe atunci, doctorand o serie de articole pentru „Epoca literară
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
sute de schelete din fostul Cimitir al Inocenților au căzut victimă buldozerelor și au ajuns la groapa de gunoi. La Bourbonne-les-Bains, statui galice au fost recuperate din pubele. Regrete care nu regretă nimic Personaj mai vechi al meridianelor din R.L., filosoful francez Alain Badiou a fost menționat, în filmul consacrat khmerilor roșii de Rithy Panh, despre care de asemenea am scris în această pagină, cu un articol din ziarul „Le Monde” din 17 ianuarie 1979, intitulat Cambodgia va învinge! și în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
platoul televiziunii France 2, Badiou declara că regretă articolul și era de acord să publice în „Le Point” din 15 martie textul retractării. „Sunt fericit să declar public aici că regret a fi scris acel text”, mărturisește din capul locului filosoful. Dacă asta era tot, regretele puteau fi, eventual, acceptate. Din păcate, prin prisma explicațiilor pe care Badiou simte nevoia să le dea gestului său de acum 33 de ani, ele se dovedesc lipsite de sinceritate. Explicațiile se referă exclusiv la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
fi, eventual, acceptate. Din păcate, prin prisma explicațiilor pe care Badiou simte nevoia să le dea gestului său de acum 33 de ani, ele se dovedesc lipsite de sinceritate. Explicațiile se referă exclusiv la invadarea Cambodgiei de către Vietnam, pe care filosoful o găsește inadmisibilă, trecând cu totul sub tăcere ce se întâmplase în cei patru ani de teroare care înjumătățiseră practic populația micului stat asiatic, prin exterminarea de către khmerii roșii a peste un milion de bărbați, femei și copii nevinovați. Problema
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
nume propriu: în loc să-ți lași spiritul să fie prezent în pagină, îl ascunzi de teama de a nu încălca restricțiile ideologiei dominante. Aceasta e impresia pe care o lasă interviurile pe care Bogdan Mihai Mandache, altminteri un tenace și sîrguincios filosof din Iași, le ia cîtorva din fețele universitare ale lumii franceze. Proiectul autorului nu e de azi, de ieri, ci de două decenii, volumul de față fiind al patrulea într-o serie de dialoguri avînd același scop: descrierea gîndirii galice
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
e frumoasă...” E adevărat că multe cuvinte de laudă s-au scris și despre noi, traducătorii. În ultimul timp am avut fericirea să traduc și să întocmesc o antologie sub titlul Lacrimi și sfinți cu texte ale marelui gânditor și filosof româno-francez, unul dintre ultimii umaniști ai epocii noastre, românul din Sibiu, Emil Michel Cioran. M-am simțit măgulit, citind și traducând următoarele cuvinte: „Traducătorii pe care i-am întâlnit în viața mea, aproape întotdeauna îi întreceau pe scriitori. Ei erau
Ce înseamnă să traduci poezie by Ognean Stamboliev () [Corola-journal/Journalistic/4773_a_6098]
-
experiență: în tinerețe, când încerca să-și publice primele texte, avea un rival norocos în propria mamă, foarte modestă social și intelectual, dar care se bucura de un mare succes cu romanele ei populare. La 30 de ani, în 1818, filosoful se vede în fine publicat și ia drumul Veneției, în mână cu o scrisoare de recomandare semnată de Goethe pentru lord Byron. Acesta, în culmea gloriei, locuia în celebrul palat Mocenigo de pe Canal Grande, servit de paisprezece persoane și posesor
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
pe poet, nici acum, nici altă dată, însoțit doar de câinele lui, din care își va face legatarul universal. Deși nu-l condusese la Byron, cum era firesc, ci la fata cârnățarului înamorată de poet. Destin deloc plictisitor pentru un filosof al plictisului ca Arthur Schopenhauer! Bunicul din America E vorba de Paul Rosenberg, faimosul colecționar și negustor de artă, bunicul Annei Sinclair, jurnalista de televiziune de până mai ieri, celebră azi mai ales ca soție a lui Dominique Strauss- Kahn
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
Sorin Lavric Mihai David-Ghindăoani, Viața filosofului Vasile Conta, ediție critică, tabel cronologic și bibliografie de Virgil Savin, Piatra-Neamț, Editura Crigarux, 2011, 172 pag. Viața lui Vasile Conta a fost plină de consecințe, dar slabă în rezultate. E un fel de a spune că mai nimic din
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
mimilor. În cazul lui Conta, o parte din hotărîrea de a fi histrion ambulant i-a venit din întîlnirea cu actrița Maria Bălușescu, o demoazelă cu nuri de circumstanță, a cărei prezență, la 17 ani cîți avea pe atunci viitorul filosof, întruchipa icoana împlinirii sub unghi erotic. Numai că, odată stinsă precipitația amoroasă, efebul deschide ochii asupra lumii: intuiește panta alunecoasă în care nimerise și se întoarce acasă, unde, întocmai pericopei evanghelice, fiul risipitor e primit și ajutat. Cu o istețime
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]