29,920 matches
-
aceea să fie "exportați"... E păcat, o alegere care dă senzația de arbitrar, care dă senzația că ascultă de bunul plac, iar nu de criteriul valoii, al palmaresului poate compromite chiar și o idee prețioasă, cum e aceasta.) Ajungem, în fine, și la celălalt eveniment care mă adusese la Praga. Noaptea de 14 spre 15 iunie a fost Noaptea Muzeelor Pragheze (Prazska Muzejni Noc). Institutul Cultural Român s-a înscris și el în ampla acțiune, fiind singura instituție de acest tip
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
a lirismului, a purității melodice primordiale. Au fost trei zile dense, în care s-a spus „mult în puțin”, fiecare eveniment reușind să coaguleze un public al cărui număr a depășit toate așteptările - semn că omul modern e dispus, în fine, să descindă în sine, privindu-se în oglinda artei zilelor sale, cu scopul de a-și cunoaște mai ales limitele, pe care dorește să și le depășească. Dacă ar fi să personalizez fiecare dintre cele trei zile cât a durat
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de peisaje reflectate, simetric, în apă, iar Cristina Irian a preferat să confere un aer fantomatic siluetelor și obiectelor prezentate. Exponatele au reflectat doza de sensibilitate, simțul de observație a mediului înconjurător și simțul psihologic, ale fiecăruia dintre artiști. În fine, am pătruns în ambianța Instalației audio-video. Un personaj feminin - performer-ul Luiza Neumayer - a pus în mișcare imaginile proiectate electronic, determinându-le sensul, formele și amploarea. La început imperceptibilă, misterioasă, muzica susține și concordă cu puzderia de puncte împrăștiate pe
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Vladimir Scolnic, Amit Gilutz a fost prezent în programul „întâlnirilor în spațiu” cu o creație scurtă, destinată flautului solist, bazată pe ritmuri repetitive, de tipul clapping music, imitând mecanismul ceasornicelor, așa cum o exprimă titlul însuși: A clockwork doll - Păpușa-ceasornic. În fine, convenția jocului a culminat cu lucrarea Stripsody pentru voce, de Cathy Barberian - un alt joc de cuvinte, care s-ar putea traduce prin Rapsodie nudă sau dezgolită de caracterul rapsodic tradițional. Costumată ca pentru o partidă de tenis, cu o
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
fost ușor cu vremea, așa că - alături de Cristian Colan - a luat vaporul să înconjoare lumea. Cu tot cu scenă. Mai întâi doi ani, apoi încă 10. Ocazii de a cânta prin metropolele jazzului mondial și de a-și întâlni idolii. În fine, s-a obișnuit și cu clima, și cu turiștii români pentru care a devenit ghid în așa zisa Veneție a Nordului. Continuă să cânte în trio (cu bateristul Micky Mănăilă), dar și cu un big band de amatori (altfel foarte
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
în lume, mai puțin la Paris unde a fost preferată prima variantă în coregrafia lui Pierre Lacotte (după Philippe Taglioni), evidențiază calități artistice rare, dar esențiale unui mari balerine: săritură, echilibru, grație, expresivitate, calități în care Alina Cojocaru excelează. În fine, mie mi-a plăcut foarte mult. A fost un spectacol curat, duios, plin de candoare, fermecător, ca un cântec de leagăn care te calmează fără să te adoarmă, și care induce în suflet și minte o stare luminoasă, confortabilă, caldă
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
mare cadou. Ni l-a adus pe Johan Kobborg în funcția de director al baletului, ceea ce este o uriașă șansă atât pentru instituția în cauză, prin înscrierea ei astfel, în circuitul marilor opere de pe mapamond, cât și pentru public, în fine pentru noi toți. Wellcome, Johan Kobborg! Felicitări, ONB!
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
situații abateri care dezvoltă o întreagă dezbatere între regulă și excepție. Astfel, în viziunea lui Constantin Noica există cinci feluri de excepții: unele care infirmă regula, altele care o confirmă, cele care o lărgesc, cale care o proclamă și , în fine, cele care substituie ele însele regula C. Noica: Despre demnitatea Europei, București, Ed. Humanitas, 2012, pag.11). Vom încerca să extrapolăm aceste categorii de excepții în teritoriul muzicii pentru a conștientiza faptul că prezența lor înseamnă asumarea regulilor pe care
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
de efort, dar total pe dinafara zonei muzicale. Nu a respectat nimic: nici notele toate, nici pauze, nici linii melodice, nici acorduri, nemaivor- bind de tempo-uri. A masacrat pur și simplu această splendidă creație a lui J. Brahms. În fine. Nu știu cum se face muzică la Stockholm. Acolo nu am fost. Dar am avut o prejudecată cum că Stockholm-ul este o mare capitală și culturală, că Suedia este un regat, ceea ce m-a făcut să merg la acest concert cu ideea
Rătăcit în festival by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83432_a_84757]
-
Posibil vis, Timp fără gust, Pierdut în univers, Memoria corpului secret, Hammam sau Prizonier în cutia toracică, Solo fără titlu, Memorie de vânzare (copilărie inclusă), You com to see the shou and you'll get an extra burger! și, în fine, Stars High in Amnesia's Sky, au fost lucrări pe care le-am urmărit și consemnat în paginile acestei reviste. Socotindu-l drept unul dintre cei mai importanți " actori" ai dansului contemporan românesc, alături de Cosmin Manolescu și Florin Fieroiu, i-
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
fiecare dansator în parte, acestea lăsau să se citească câte ceva din natura proprie fiecăruia. Dincolo de intențiile lor, nemărturisite: o mișcare mai puțin clară, mai ezitantă la Florin Flueraș, una puternică, uneori cu explozii de răzvrătire la Eduard Gabia și, în fine, una complexă, rafinată la Maria Baroncea. Dacă toate evenimentele pomenite până acum, din cea de a doua serie a AMPRENTEI, s-au dovedit a fi vrednice de luare aminte, altele pun foarte serios sub semnul întrebării rostul și sensul în
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
cât mai repede, a mai bolborosit bătrânul,/ înainte să-și dea ultima suflare.// Atunci mi-am luat rucsacul în spate/ Și am început să fug/ Dar de fiecare dată când credeam că am găsit ieșirea/ Dădeam de chipul tău". în fine, ca o concluzie la tot răul resimțit și, din păcate acceptat de autoare, care se comportă ca o ființă plină de slăbiciuni, acest Parmenide, care nu ne dă nici el nici o șansă că lucrurile pe tărâmul poeziei se vor îmbunătăți
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
CD, pe DVD, pe memory stick" -, pe al instrumentului sau al schimbului - "se știu și cazuri când informațiile au fost obținute pe bani, pe favoruri, pe prietenie, pe ochi frumoși, pe degeaba, pe șpagă, pe palincă, pe caltaboși" și, în fine, pe al unor locuțiuni de modalitate: "mai sunt, evident, și informațiile primite pe neașteptate, pe sub ușă, pe încredere, pe din dos, pe deasupra, pe dedesubt, pe de laturi. Urmează informațiile pe la colțuri, pe după șură, pe după deget și Ťpe cuvântul meuť". Evident
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
dinamic. Elementul cu cea mai mare valență de stabilitate formală (prin numărul repetărilor) este sgm A, care apare în cinci rime, grupabile în două mari secvențe dihotomice: R1-2; R5-7. Îi urmează sgm B, constitutiv în patru rime juxtapuse: R1-4. În fine, sgm C, deși revine doar în trei rime dihotomice (R1, 7, 9), compensează în importanță prin faptul că se regăsește și în Fn. Deci, referit ABC, Sdpc se dinamizează prin repetare parțială, cumulată uneori și cu extensii figurative. Dacă luăm
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Simona Vasilache Am schimbat multe rînduri de ceasuri, de la cele din carton, cărora le miști limbile cu mîna, pînă la complicate bijuterii atomice, am încercat calendare ținute după mituri, după scripturi, după mișcarea stelelor, pînă să aflăm, în fine, că timpul e perfect anonim. Nici unul din cuțitele care-l feliază sistematic nu-i dă, cîtuși de puțin, o identitate, nu-l fixează, nu ne explică, spre desfacerea angoaselor, cine e domnul grăbit. Și, pentru că lucrurile nu pot să rămînă
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
cuprinzând nume importante și valorizări deloc ambigue, pare a fi fost categoric clasat. Și - lucru mult mai grav - ignorat. Pot fi, în definitiv, de acord că adevărata temperatură a scrisului lui Cimpoeșu au indicat-o recenzenții contemporani cu erupția de la finele mileniului al doilea. Dar nu pot trece peste semnături ca aceea - grea - a lui Valeriu Cristea sau peste panorame ca aceea a lui Țeposu doar pentru faptul că - deși intuindu-i precis forța narativă - nici unul dintre cei doi nu s-
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi în inimile concetățenilor lui mîntuirea. Un om bun devenit rău prin dorința de a înfrînge voința altora în cazul în care cineva se împotrivea. În fine, un om bun devenit rău grație hotărîrii de a face la rîndul lui rău dacă o altă cale de a atinge binele nu exista". E prea posibil să avem a face și cu o intuiție a unei prăbușiri iminente, apropiate
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
la acest procedeu recurge Marius Vasileanu atunci cînd scrie despre Ioan Ladea, despre Vasile Lovinescu sau despre Sandu Tudor: pericope laice conținînd, în forma concentrată a unei povești simbolice, amprenta spirituală primită de la personalitățile pe care le-a întîlnit. În fine, din cel de-al treilea grup tematic fac parte textele cu bătaie autoreferențială, cele pe care autorul le-a scris despre sine la persoana a treia. Nu sînt multe, dar sînt decisive. Cine vrea să-l cunoască pe Marius Vasileanu
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
probabil prea ocupați să-și rumege bursele și bacșișurile oneghiste), cutuma a rezistat mileniilor și regimurilor politice. Și e firesc să fie așa, de vreme ce omul nu face decât să imite celelalte viețuitoare. Unele construiesc vizuini pentru pui, altele cuiburi, în fine, altele simple adăposturi contra ploii sau zăpezii. Doar niște comuniști descreierați puteau să se gândească la eliminarea ideii de moștenire, obligând astfel populațiile să pornească mereu de la zero. Pentru a figura absurditatea și, finalmente, tâmpenia fără margini a ideii, imaginați
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
Simona Vasilache Am schimbat multe rînduri de ceasuri, de la cele din carton, cărora le miști limbile cu mîna, pînă la complicate bijuterii atomice, am încercat calendare ținute după mituri, după scripturi, după mișcarea stelelor, pînă să aflăm, în fine, că timpul e perfect anonim. Nici unul din cuțitele care-l feliază sistematic nu-i dă, cîtuși de puțin, o identitate, nu-l fixează, nu ne explică, spre desfacerea angoaselor, cine e domnul grăbit. Și, pentru că lucrurile nu pot să rămînă
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
vis a lămpii cu gaz, ce au făcut și ce-ar mai fi de făcut, saci de ciment și suluri de carton și cărămidă de cumpărat, rate la mobilă și rate la îmbrăcăminte" (p. 78). După treizeci de ani, spre finele romanului și pe una dintre turnantele epuizante ale vieții sale în cerc, fostul copil și ex-ciclistul campion la juniori are exact aceleași stări. Oboseală, disperare, greață: "Nici pe el nu-l prea auzise plângându-se, deși se întâmpla să amâne
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
am ieșit/buimaci din beci Scrâșnitorul era mereu în spatele nostru scrâșnea nuci de fier între/dinți scrâșnea pietre în pumni oglinzi mari/cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/pline de frică". în fine, ultimul text cu Oona,înainte ca ea să dispară: "din seara aceea când frigul ne-a pătruns/ bezmetic prin ochii obosiți de atâta/privit prin beznă doar cu lumânări bine/ferite în căușul palmei am început/ încet încet să uităm
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
locul, pe Emil Boroghină și pe Puiu Antemir undeva sus, cocoțați sub balconul oficial. Bizară plasare! Las la o parte că sînt două personalități, dar sînt, printre altele, și membri în Senatul Uniter. Puțină considerațiune găsesc că se cuvenea. În fine. E adevărat că spectacolul e lung, din ce în ce mai lung, cu momente slabe, fără haz, fără strălucire, mai mult sau mai puțin inspirat în defilarea atîtor notari și bancheri care iau din timpul discursurilor consistente despre oamenii de teatru ca să se pună
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
care am mai scris în paginile României literare, apreciind valoarea respectivelor lucrări. De la Adrian Stoian așteptăm însă și alte compoziții decât aceasta, realizată cu mulți ani în urmă, și care, prin nesfârșita ei repetare, riscă să-l blocheze creativ. În fine, suita de manifestări prilejite de Amprenta concepută de Răzvan Mazilu, s-a încheiat, în ultima seară, cu invitația de a privi o construcție suspendată, din carton, care sugera o aglomerare de blocuri, realizată de artistul Rozalb de Mura, numită Orașul
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
greu de urmat de cei mai mulți dintre noi, înclin să cred, așadar, că de dragul cititorului interesat să știe fac și repet, cu mijloacele pe care le am, acest portret necesar. Are, la data cererii de primire în Uniunea scriitorilor pentru la finele lui 2004, trei volume de poeme, Fulgere captive (Junimea, 1985), bine primit de critică și recenzat favorabil de Nicolae Manolescu, apoi de Viața după Iisus și Duminica absențelor. Profesor de franceză la o școală generală în Agapia, așa ni-l
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]