2,868 matches
-
dezorientați, îngrijorați și incapabili să-și descrie în termeni raționali responsabilitățile și opțiunile pedagogice. Carlson n-a îndrăznit să opună, ca alternativă la această criză de proporții, reîntoarcerea la tradiții și la principiile curriculumului clasic. A schițat doar câteva sugestii firave pe linia „descentralizării autorității” și a „încurajării diferențelor”. O alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în Teaching Against the Grain. Încă din 1987, acest profesor de la Ontario Institute for Studies in Education lansase o așa-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu, revista „Kalende” (noiembrie 1928-martie1929), iar împreună cu L. G. Legrel, a condus un timp revista satirică „Încotro?” (1937-1938). Personaj rafinat, cultivat și informat, cu obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească, cu cămăși de poplină și cu o vastă panoplie de cravate de mătase în toate culorile și desenele”, menționând și
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
o „voce” poetică sau un mesaj aparte. Obținând intermitent acuratețe formală, ea etala doar o foame juvenilă de expresie, distonând cu înclinările spre intimism și dezabuzare. Document pentru starea de spirit a unei vârste biografice dar mai ales literare, placheta, firavă, Visele Babei Dochia încerca, prin cele trei cicluri din sumar, Umbra Negoiului, Umbra orașului și Umbra Omului, să sugereze un parcurs de emancipare a conștiinței despre lume, optând pentru preamărirea Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
în care elementul popular este precumpănitor, iar fraza are o cursivitate în bună măsură modernă. Mai puțin izbutite sunt Omagiul artelor, prelucrare după Schiller, precum și jurnalul de călătorie intitulat De la Bonn la Coblenz, pe apă și pe jos (1881), însăilare firavă de impresii comune. SCRIERI: De la Bonn la Coblenz, pe apă și pe jos, cu o scrisoare de V.A. Urechia, București, 1881; „Pygmalion”, „Fata de la Cozia” și „Lăpușneanu”. Studiu critic comparativ, București, 1887. Traduceri: Goethe, Egmont, pref. trad., Iași, 1876
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
politică și socială a Transilvaniei și sunt scrise într-o limbă cursivă și vioaie. Autor a numeroase versuri, P. prefera satira și anecdota în versuri, specii pe care le-a cultivat cu stăruință. Volumul său de „imitațiuni” (1900) este însă firav, încercând să se susțină prin umor, dar unul lipsit de finețe. Ceva mai reușite sunt poemele didactice (Mărul, 1883, Strugurii, 1898), cu atmosfera lor bucolică. Foarte cunoscut era P. ca autor al poeziei Patria română, ale cărei avântate sentimente patriotice
PUSCARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
mai mult decât o specie literară: anume, modalitatea artistă de a te copilări în instinctual. Totul este aici ingenuu și elementar, pur și abject, banal și fantastic. „Personajele”, îndeosebi cele din ciclul Balade, sunt ipoteze lirice, așa cum și în dramaturgia firavă a autorului ele sunt dezvoltări, halucinatorii uneori, ale aceluiași eros pasional. Extraordinară rămâne imaginea halucinant-lunară a Vianei, al cărei dans nocturn pare a simboliza o senzualitate cosmică. Stilul voit naiv, stângaci, dar în substanță artist, absolvă o asemenea lume care
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
de generație, optzecism, nouăzecism, poetica autorului ș.a. Astfel încât, în lipsa excursului analitic și a contextualizării istorice, ideea principală a cărții - poezia lui Cristian Popescu „e o configurare de destin literar și personal, linia distinctivă între text și eu fiind tot mai firavă” - rămâne suspendată între truism și incontinență. Aceleași carențe apar și în O plimbare de dimineață pe strada Servandoni (2003). Urmărind să realizeze o „teorie a atitudinii critice”, în fapt o dislocare a conceptelor critice uzuale, P. lansează un contradiscurs care
POENAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288862_a_290191]
-
din adolescență, SLAST, 1986, 10; Gheorghe Glodeanu, Maieutica personajului, TR, 1988, 22; Alexandru Țion, Filtrul conștiinței, AST, 1989, 3; Anton Cosma, Eseu prin ficțiune, VTRA, 1989, 4-5; Mihai Dragolea, „Piatra soarelui”, ST, 1989, 5; Sorina Gabriela Costea, Acest suflet prea firav, LCF, 1995, 37; Călin Teutișan, „Libertate de noapte”, TR, 1995, 48-49; Viorel Mureșan, „Libertate de noapte”, PSS, 1995, 12; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 237; Gheorghe Grigurcu, Poeți bistrițeni, RL, 1999, 26; Ion Radu Zăgreanu, Lecturi simpatetice, Târgoviște, 1999, 40-42; Constantin
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
legată de această identitate care, din păcate, este presupusă ab initio. Dacă ne păstrăm o neutralitate ideologică necesară, observăm cu ușurință că identitatea sociologiei românești, ca și identitatea „altor” sociologii, dintr-un spațiu național sau altul, are o realitate din ce În ce mai firavă. De altfel, este un adevăr elementar: știința este universală și nu poate fi deci Închisă Într-un domeniu anume al existenței, fie chiar și unul atât de privilegiat de ideologii cum e câmpul național. Or, sociologia aspiră și ea de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale semnificative. Imixtiunile politice și ideologice care s-au produs În țara noastră În domeniul sociologiei au fost, În vechiul regim, atât de dure și de Întinse, Încât imediat după 1989 doar tradițiile interbelice mai puteau legitima chiar și o firavă intenție de abordare sociologică. Conflictul latent, care, din fericire sau, poate, din nefericire, nu s-a declanșat, a avut, de asemenea, un rol important În Întreținerea unei „timidități” ușor vinovate. Unii sociologi s-au orientat imediat spre lucrări și cercetări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
carte a lui P. Eufemismul din titlu își relevă în contextul epic o semnificație cinică: pe de o parte, se demască aici o umanitate larvară și amorală, dominată de tropisme instinctuale și de o insațiabilă voință de putere, în cadrul căreia firavele reminiscențe etice se maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor narcisiace; pe de altă parte, dominația autorului asupra personajelor sale dobândește proporții tiranice, protagoniștii fiind reduși la statutul de marionete eviscerate și acefale. Nu în ultimul rând, combinând eseul cu introspecția, oniricul
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
unei scrieri de intensitatea emoțională pusă de artist în execuția ei. Tot astfel judecă poezia patriotică, afirmând că va fi cu atât mai reușită, cu cât sentimentul care o inspiră îl privește mai îndeaproape pe poet, însă cu atât mai firavă, cu cât se îndepărtează de individ și se referă numai la colectivitate. Cu toate acestea, M. nu a neglijat relațiile dintre artist și societate. Cerea scriitorilor opere literare accesibile unor categorii întinse de cititori. Fără a respinge, în principiu, noutățile
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
tot restul... Dacă presa centrală va sufla o vorbă despre alte „abuzuri în serviciu” ale preoțimii române, fiți siguri că este vorba despre o înscenare sau un complot masonic. Ortodoxia națională nu poate cădea. Dacă la Vatican trăiește un papă firav, dar infailibil, la București și mai jos de Dunăre nu există oare sinoade de ierarhi pe care ne place să-i credem nesupuși greșelii? Iată o convingere care abate multe suflete simple de la orice îngrijorare. Prin referința la instanța vagă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ai Evangheliei lui Iisus Hristos. Familiile din care se trag majoritatea tinerilor creștini au fost profund marcate de experiența comunistă, iar apoi șocate de manifestul împotriva firii al postmodernismului. Prin urmare, educația creștină nu poate începe decât la parterul unei firave conștiințe a binelui și răului. Scopul proiectului paideic al Bisericii ar fi însă transformarea reflexelor noastre morale într-o sensibilitate duhovnicească, demnă de toți cei botezați întru numele Domnului. Parcursul ideal ar fi trecerea de la legea firii la legea harului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puține ori, ele au fost considerate ca principii decizionale privind mediul înconjurător. În ciuda unor astfel de principii, care sunt general valabile în toată lumea, efectele tuturor acțiunilor întreprinse pe plan mondial, la nivel global sau regional, privind managementul diversității sunt destul de firave, ca să nu spunem nesemnificative, atât în ceea ce privește eforturile materiale făcute, cât și față de așteptările și speranțele oamenilor pentru o viață mai bună și mai sigură în toată diversitatea lumii în care trăiesc. Opinii de acest fel au fost și sunt purtate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
grozavă. Numeroase păsări acvatice ciugulesc garizii, răcușorii și alte asemenea zaharicale și delicatese, pe care balena normală le poartă uneori pe spinarea-i pestilențială. între timp, buzatul leviatan brăzdează marea, lăsînd în urmă tone de caimac alb și făcînd ca firava ambarcațiune să se zbuciume pe valuri ca o luntre ușoară în preajma roților cu zbături ale unui vapor oceanic. Astfel, în prim plan totul e plin de mișcare năvalnică; dar în fund, printr-un contrast de un admirabil efect artistic, poți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
decît un provincial și un sentimental în atitudinea dumneavoastră față de Adevăr. Dacă afirmația că doar salamandrele gigantice întîlnesc Adevărul curat are vreun temei, cît de mici trebuie să fie, în acest caz, șansele unor bieți provinciali? Ce-a pățit oare firavul flăcău care-a cutezat să ridice vălul temutei zeițe din Sais? Capitolul LXXVI MARELE POLOBOC DIN HEIDELBERG Urmează „deșertarea cutiei“; dar, pentru a înțelege mai bine această operațiune, trebuie să știți cîte ceva despre ciudata alcătuire lăuntrică a obiectului cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au misiunea de a-l manevra în timp ce ambarcațiunile urmăresc vreo balenă. îndeobște, acești gardieni sînt niște zdrahoni la fel de neînfricați ca și oamenii care alcătuiesc echipajele ambarcațiunilor. Dacă se întîmplă, însă, ca la bord să se nimerească vreun individ neobișnuit de firav, neîndemînatic sau sfios, individul acela e pus negreșit să păzească vasul. Așa se întîmplase la bordul vasului Pequod, cu un negrișor poreclit Pippin sau mai pe scurt Pip. Sărmanul Pip! Ați mai auzit de el și vă amintiți desigur de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stăpînul, iar celălalt sclavul lui, căci firea lui dominatoare li se dezvăluia zilnic, ceas de ceas, clipă de clipă, supușilor săi. Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt: Ă Sus pe catarge! Și toată ziua, pînă după
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab, scos din minți de apropierea dușmanului său de moarte, între fălcile căruia nimerise, viu și neputincios, apucă falca cu mîinile goale, încercînd nebunește să o descleșteze. Dar falca îi alunecă din mîinile ce se zbuciumau zadarnic; cele două copastii firave se îndoiră și se rupseră, în vreme ce balena își abătea ca pe o foarfecă enormă ambele fălci peste ambarcațiune, tăind-o în două, pentru a se închide la loc repede, în mare, undeva, între jumătățile plutitoare. Acestea lunecau una lîngă alta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
academismului pedagogic” reprezentat de concepția vetustă conform căreia pregătirea științifică a cadrului didactic este condiția necesară, dar și suficientă pentru reușita didactică. „Profesorul trebuie să fie un munte de știință”, afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se confruntă cu situații pedagogice problematice, cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
provocate de personajele a căror combustie interioară amenință în fiecare clipă cu incendiul: Priveam cum se ridica aburul din ceașcă și firicelul de fum pe care-l zămislea țigara. Afară, în tufișuri, o pasăre tot zburda, vorbea sigură cu ciripeli firave și din când în când îi auzeam fâlfâitul aripilor. Apoi cafeaua n-a mai făcut aburi, iar țigara a încetat să mai fumege și a rămas doar un chiștoc stins pe marginea unei scrumiere. Am aruncat-o la gunoi, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
bun psiholog, fiindcă știa cum să le vorbească victimelor sale. Pe Aurel Vișovan l-a amenințat că îi pregătește ceva special, astfel că acesta a trăit cu spaima în suflet pe tot parcursul bătăilor. Altuia, pe care îl văzuse mai firav și mai ușor de speriat (era filozof ca formație), i-a spus că de el nu se va atinge, întrucât va ceda de unul singur, lucru care avea să se întâmple întocmai după ce a asistat la torturile colegilor săi4. Puterile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de „U.Arta” prin paginarea originală a unui editorial, „U.Viața”, „U.Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan Aug. Doinaș (Poem, Sub stea de aur, Terminus, Oră târzie), Ilie Bâlea și traduceri Ion Oana (Le Sylphe, La Ceinture de Paul Valéry, Tête de
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
țăranilor manifestându-se În detrimentul vechilor elite. Strategia a fost aceea de Înlocuire a unor elite cu altele, ceea ce a dus la un dezechilibru care s-a resimțit puternic În anii ’90. Mai exact, În această perioadă a Început un proces firav de echilibrare a forțelor În zona mobilității elitelor, elitele formate În sistemul socialist nemaifiind singurele care să acceseze posturi de conducere. Astfel, au apărut activ pe scena sociopolitică persoane de vârstă medie din disidență, persoane care au luptat din afara țării
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]